SOLICITAREA și INTERPRETAREA testelor

sanguine pentru:
 Retenția azotată
 Echilibrul hidroelectroclitic și acido-bazic
 Funcția endocrină
 Estimarea RFG pe baza creatininei, cistatinei C
serice
 Diagnosticul afecțiunilor renale la pacienți
cu:
 Durere reno-urinară
 Tulburări de micțiune
 Modificările examenului de urină

 Monitorizarea pacienților cu risc (HTA, DZ,

ateroscleroză, AHC, medicație nefrotoxică)
I. TESTE SANGUINE

II. TESTE PENTRU DISFUNCȚIA GLOMERULARĂ

III. TESTE PENTRU DISFUNCȚIA TUBULARĂ

IV. EXAMENUL URINII

 http://www.alamy.com/stock-photo-kidney-glomerulus-drawing-49263036.html
Explorează
1. Excreția toxinelor uremice
a) Ureea serică
b) Creatinina serică
c) Acidul uric seric
2. Reglarea homeostaziei
a) Ionograma (Na, K, Ca, Mg, Cl, bicarbonat, fosfat,
sulfat)
b) EAB (pH, bicarbonat, PaCO2)
c) Proteinemia, ELFO
d) Lipidograma serică
3. Funcția endocrină
a) Eritropoietina
b) Vitamina D
c) PTH
= creșterea concentrației cataboliților serici

 Acut: LEZIUNEA RENALĂ ACUTĂ

 Scădere bruscă, potențial reversibilă a RFG
 Adesea pe rinichi normali

 Cronic: BOALA CRONICĂ DE RINICHI

 Scăderea lentă, progresivă a RFG<60 ml/min, 1,73 m2
s.c. Timp de cel puțin 3 luni
 Pe rinichi cu afecțiuni preexistente
 V.N. 15-45 mg/dl
 Sursa: FICATUL (ureogeneză)
 Depinde de:
 Aport proteic alimentar
 Intensitatea catabolismului proteic tisular
 Funcția renală
 Funcția hepatică – detoxifierea amoniacului
 Excreția extrareanlă (piele, tract digestiv)
 volemie
 Creștere = uremie
 Cauză renală
 LRA: creștere rapidă (< 1 săptămînă), marcată (200-400 mg/dl)
 BCR: creștere lentă, atige > 300 mg/dl
 Cauză extrarenală
 Creșterea catabolismului (distrugeri tisulare, neoplazii, hemoragii)
 Ingestie masivă de proteine
 hipovolemie
 Scădere
 Ciroza hepatică terminală (insuficienșă hepatică)
 Malnutriție proteciă
 hipervolemie
 Bărbați Femei
0,6 – 1 mg/dl 0,8 – 1,3 mg/dl

 Sursa: MUSCHII (metabolizare ne-enziamtică)

 Depinde de:
 Masa musculară (sex, vârstă)
 Funcția renală (90% se filtrează glomerular)
 Creștere
 Cauză renală: masa de nefroni funcționali scade la 50-75% (dublarea
creatininei=înjumătățirea masei de nefroni funcționali)
 LRA: creștere rapidă (< 1 săptămînă), marcată (>4 mg/dl)
 BCR: > 10 mg/dl în insuficiența renală terminală
 Cauză extrarenală
 Necroză tisulară – rabdomioliza, arsuri grad III
 hipovolemie
 Scădere
 Afecțiuni hepatice severe
 Malnutriție proteciă
 Scăderea masei musculare (miodistrofii., miastenie gravis)
 hipervolemie
 Bărbați Femei
2 -7 mg/dl 2 – 5,7 mg/dl

 Sursa: catabolismul purinleor (nucleotidele purinice din

ADN, ARN) la nivelul ficatului

 Depinde de:
 Catabolismul nucleoproteinelor
 Funcția renală – ac. uric se filtrează glomerular, apoi se
reabsoarbe și se secretă în TCP

 Creștere = hiperuricemie
 Cauză renală: > 10 mg/dl în BCR terminală
 Cauză extrarenală:
 Gută
 Creșterea catabolismului nucleoproteinelor (leucemii, chimioterapie,
radioterapie)

 Scădere: în insuficiența hepatică

Explorează:
1. Excreția toxinelor uremice
a) Ureea serică
b) Creatinina serică
c) Acidul uric seric
2. Reglarea homeostaziei
a) Ionograma (Na, K, Ca, Mg, Cl, bicarbonat, fosfat,
sulfat)
b) EAB (pH, bicarbonat, PaCO2)
c) Proteinemia, ELFO
d) Lipidograma serică
3. Funcția endocrină
a) Eritropoietina
b) Vitamina D
c) PTH
 Apreciază funcția de economisire și elimiare a electroliților
plasmatici
 Evaluează dezechilibrele electrolitice care apar în LRA, BCR,
trat. diuretic

Cationi (mEq/l)
Sodiu (Na+) 136 - 146
Potasiu (K+) 3,5 -5
Calciu (Ca2+) 1,25 – 2,7
Magneziu (Mg2+) 0,8 – 1,2
Anioni (mEq/l)
Clorură (Cl-) 98- 106
Bicarbonat (HCO3-) 23 - 27
Fosfat (HPO4-) 1,3 - 2
Sulfat (SO42-) 0,1 – 0,65
 LRA si BCR în stadiul final alterează funcția
de menținere a echilibrului acido-bazic.
 Rezultă acidoză metabolică, evidențiată prin
parametrii EAB:

Parametrii EAB V. N. Insuficiență

renală
pH 7,35 – 7,45 ↓

Bicarbonat (HCO3-) 23 - 27 ↓

PaCO2 38 – 42 ↓
 În sindromul nefrotic se pierd proteine prin
membrana filtrantă glomerulară. Rezultă
disproteinemie, hipoproteiemie.

Parametri V. N. Sdr. nefrotic

Proteinemie (g/dl) 6,7 – 8,4 ↓

ELFO (%)

Albumine 50 - 70 ↓

α1 - globuline 3-6 N

α2 - globuline 7 - 10 ↑

β - globuline 11 - 14 ↑

γ - globuline 15 - 20 ↓
 Lipidele
și colesterolul seric cresc în
sindromul nefrotic.

Lipide 400 – 800 mg/dl

Colesterol total 140 – 200 md/dl

Explorează
1. Excreția toxinelor uremice
a) Ureea serică
b) Creatinina serică
c) Acidul uric seric
2. Reglarea homeostaziei
a) Ionograma (Na, K, Ca, Mg, Cl, bicarbonat, fosfat,
sulfat)
b) EAB (pH, bicarbonat, PaCO2)
c) Proteinemia, ELFO
d) Lipidograma serică
3. Funcția endocrină
a) Eritropoietina
b) Vitamina D
c) PTH
 Alterarea
funcției renale → alterarea secreției
EPO → anemie normocitară severă

 V.N. 4,3 – 29 UI/L

 1,25 – dihidroxicolecalciferol
 1,25 – (OH)2- D3

 Alterarea
funcției renale → scăderea funcției
enzimei care realizează a doua hidroxilare →
scăderea formei active a vit. D3

 Rezultă hipocalcemie și osteomalacie

 V.N. 30 - 80 pg/ml
 În stări de hipocalcemie, hiperfosfatemie →
crește secreția PTH de la nivelul glandelor
paratiroide → osteodistrofie renală

 V.N. 15 - 65 pg/ml
 Clearance-ul creatininei endogene = volumul de
plasmă epurată complet de o substanță în unitatea
de timp

Clx (ml/min) = (Ux x V) / Px

 De ce creatinina?
 se elimină 90% prin filtrare glomerulară (și 10% în TCD,
echivalentul a 10-20 ml/min/1,73 m2 sc, considerată
supraestimare în limite rezonabile)
 NU se reabsoarbe, NU se secretă tubular

Bărbați Femei
 V.N.
125 ± 25 ml/min/1,73 m2 sc 110 ±15 ml/min/1,73 m2 sc
 Se utilizează formule de estimare bazate pe o singură
determinare a creatininei sau a cistatinei C
 Cistatina C
 Proteină cu greutate moleculară mică
 Previne catabolismul extracelular al peptidelor și proteinelor
 Este produsă de toate celulele nucleate, constant pe parcursul
vieții, indiferent de sex (masă musculară), alimente, medicație
 Se filtrează liber în glomerul, apoi se reabsoarbe complet in TCP,
unde se metabolizează
 DECI in mod normal, cistatina C nu apare în urină
 Apariția cistatinei C în urină = leziune tubulară

 Alte formule: Cockroft-Gault, MDRD (aplicații pe mobil,

mdrd.com)
 EXAMENUL URINII