* Este o boala infectioasa, avand o

raspandire importanta in intreaga

lume, reprezentand inca o
problema de sanatate publica
importanta in tarile dezvoltate
printre care si Romania.
Bruceloza face parte din grupul
zooantroponozelor, infectia fiind
data de speciile genului Brucella
abortus, prezenta la vite,
Brucella melitensis, la oi, Brucella
suis, la porcine si Brucella canis,
la caini, acestea reprezentand
infectii mai frecvente.
* Bruceloza este predominanta in regiunea Mediteraneana.
Aceasta boala a fost elucidata de Sir David Bruce,
Hughes si Zammit ce lucrau in Malta. Brucella abortus
este bacteria implicata in infertilitatea si avortul la vite
in special. Brucella suis a fost descoperita de catre
Traum, iar ca agent al brucelozei la om de catre Hudden.
Buddle si Boyce a descoperit B. ovis, Carmichael si
Bruner- B. canis la caini si mai nou B. pinnipediae si B.
cetaceae s-au descoperit la mamiferele marine
 *
* Bruceloza reprezinta zoonoza raspindita in majoritatea tarilor dezvoltate
inregistrand 500.000 de cazuri anual (Pappas et al 2006). Boala s-a descoperit circa
acum 100 de ani, ramanand si in zilele noastre o problema de actualitate
* Transmiterea brucelozei depinde de o serie de factori precum: obiceiurile culinare,
procesarea laptelui, conditii climatice, statutul socioeconomic. Bruceloza se
transmite de la animalele infectate la om si apoi printre oameni (Naparstek et al
1982, Lubani et al 1988, Mantur et al 1996, Tikare et al 2008). Produsele de consum
zilnic precum:iaurt, lapte nepasteurizat, produse din carne, au un rol important in
transmiterea brucelelor, mai ales a speciei B. abortus si B. melitensis. Laptele de
camila este de asemenea o sursa de contaminare mai ales in tarile din Estul Mijlociu
si Mongolia. In carne bacteria este mai putin raspandita insa insuficienta preparata
termic poate fi o sursa de contaminare. In macelarii aceste bacterii pot fi preluate
de lucratori prin manipularea carnii infestate nesupuse controlului sanitar veterinar,
atat prin leziuni superficiale cat si pe cale aeriana. Vanatorii pot contacta boala
prin manipularea vanatului mai ales a porcului mistret, cerb, elan.
* OBS. B. melitensis a inregistrat un numar mare de cazuri . B. canis, B. neotomae si
B. ovis nu au inregistrat insa rezultate ingrijoratoare privind cauza infectiei la om
* Brucella sp. este strans legata de organismul gazda, aceasta bacterie neintalnindu-se sporadic
in mediul inconjurator. Genomul bacterian contine doi cromozomi circulari de 2,1 Mb si 1,5 Mb
cu exceptia B. suis ce prezinta un singur cromozom de 3,1 Mb
* Antigenele- sunt doua tipuri de lipopolizaharide netede (S-LPS), antigene de suprafata A si M
(3). Antigenul A predomina la specia B.abortus si antigenul M la B. melitensis
* Brucelele au o durata de viata foarte lunga in functie de mediul ambiant , astfel: in zapada pot
trai pana la 4 luni, in nutreturi pana la 5 luni, in sol 10 sapatamani, in apa 130 de zile, in
carnea inghetata aproximativ 3 luni, in lapte, unt, branzeturi proaspete pana la 45 de zile (4).
Burucelele sunt sensibile la o temperatura de 100°C iar la 55°C dispar dupa 60 minute si sunt
sensibile la o serie de substante chimice precum cloramina, clorura de var, acid clorhidric,
crezol
* Capacitatea speciilor genului Brucella de a supravetui cu succes in celula gazda este critica ,
de aceea aceasta prezinta mai multe strategii de a se mentine intracelular. Odata patrunsa in
celula gazda Brucella sp. influenteza proactiv traficul intracelular al acestora in care isi au
resedinta, astfel ca vacuolele sa evite procesul de a deveni fagolizozom. Brucelele
intracelulare modifica functiile macrofagelor devinind rezistente la apoptoza . Brucelele se
adapteaza cu succes la stilul lor de viata, intracelular producand infectii cronice in gazda , un
mecanism pe care-l folosesc si α-proteobacteriile de a stabili si a mentine infectii prelungite la
animalele gazda. Studii recente arata legatura brucelei cu o bacterie Ochrobactrum anthropi
din care aceasta provine pe scara evolutiva , unde mai apoi brucelele si-au urmat
imbunatatirea adaptarii lor la provocarile asociate cu sederea acestora in celula animala gazda
* gastrointestinale: ileita acuta, rar pancreatita acuta;
* hepatobiliare: hepatita (destul de frecventa) cu modificari histologice diferite in functia
de specia de Brucella implicata, abcese hepatosplenice, rar colecistita acuta;
* osteoarticulare: constituie cele mai frecvente forme de boala focala; predomina
sacroileita, spondilita, osteomielita vertebrala cu abcese asociate (paravertebrale,
epidurale sau de psoas); artrita periferica cu Brucella afecteaza de obicei articulatia
soldului si a genunchiului; infectia protezei articulare este rara;
* ale sistemului nervos: meningita acuta sau cronica, encefalita, mielita-radiculonevrita;,
abcese cerebrale, abcese epidurale, granuloame, sindroame de demielinizare, vasculita;
* cardiovasculare: endocardita (adesea letala), pericardita;
* respiratorii: bronsita, pneumonie, abcese pulmonare, adenopatii hilare, efuziuni/empiem
pleural;
* genitourinare: nefrita interstitiala, pielonefrita, glomerulonefrita, epididimo-orhita;
* ale sarcinii: incidenta crescuta a avorturilor spontane in zonele endemice;
* hematologice: pancitopenie si tulburari de coagulare (putin severe, reversibile in urma
tratamentului); pot fi intalnite granuloame in maduva osoasa in ~ 75% din cazuri;
* leziuni cutanate: incidenta 5%; rash, papule, ulcere, abcese, eritem nodos, petesii,
purpura, vasculita;
* leziuni oculare: uveita (complicatie tardiva); rar endoftalmita endogena.
* Examinarile clinice arata, episclerita bilaterala si scaderea
hemoglobinei. Adeseori aceste examinari in depistarea
brucelozei necesita o atentie deosebita. Tesuturile ce
prezinta brucele au o structura granulara include abcese si
ulceratii, inflamatiile cronice nespecifice sunt dominante la
56,4% dintre cazuri, formatiunile granulomatoase fara
necroza la 29,5% si cu necroza la 14,1% dintre cazuri. Cele
mai afectate organe sunt: ficatul, oasele, endocardul,
tesuturile moi. Manifestarile pleuropulmonare si histologice
s-au descris in numeroase cazuri. Noduli intra-pulmonari au
fost depistati cu hialinizare si calcefiere focala. Complicatii
osteoarticulare s-au gasit la 40% dintre pacientii cu
bruceloza, manifestari respiratorii 6,9%, spondilita,
endocardita, meningoencefalita 75,6%, febra 94,5%, tuse
67,6%, dispnee 21,6 %, pneumonie la nivelul lobului bazal
32,4%, pneumonie interstitiala 40,5%
* Include izolarea si identificarea brucelei din probele clinice la care se fac determinari
antigenice, genomice si privind anticorpii.

* Cultura, probelor de sange dau rezultate bune insa nu la toti pacientii, datorita faptului ca in
unele cazuri, becteremia se afla in alte surse precum sistemul reticulo-endotelial
* Recunoasterea antigenelor, se realizeaza prin metode imunologice precum testul ELISA. Exista
un raport (Al-Shamahy and Wright 1998), ce sugereaza recunoasterea antigenei de catre enzima
legata la substratul imunosorbent
* Recunoasterea genomului, este dat de raspunsul reactiei de polimerizare in lant PCR ce
confirma imediat prezenta speciilor de brucele
* Recunoasterea anticorpilor, este data adeseori de aparitia acestora la sfarsitul primei saptamani
de la infectare, IgM apare prima urmata de IgG. In acest caz se fac teste serologice
* Teste de aglutinare, constau in efectuarea RBPT, ce reprezinta o valoare a unui test de
screening special in zonele rurale cu risc crescut unde metoda SAT nu poate da rezultate bune.
RBPT are un rol important in confirmarea rapida a neurobrucelozei, artritei, orhiepididimita
unilaterala sau bilaterala din secretii
* SAT masoara cantitatea totala de anticorpi aglutinati (IgM si IgG), cantitatea specifica de IgG
este determinata de 2-mercaptoetanol
* Tipul anticorpului este important, precum IgG ce este considerata un indicator mai bun al
infectiei. ELISA s-a confirmat a fi cea mai sensibila metoda de diagnosticare a neurobrucelozei
 Tratament si prevenire
* Tratamentul recomandat de organizatia mondiala a sanatatii (WHO) pentru
bruceloza este rifampicin 600 mg sau 900 mg si doxicilina 100 mg de doua
ori pe zi timp de minimum sase saptamani
* Altii sustin faptul ca o combinatie dintre streptomicina administrata
intramuscular (1g/zi timp de 2-3 sapatamani) cu administrare orala a
tetraciclinei (2g/ zi timp de 6 saptamani),
* Trimetoprim- sulfametoxazol (TMP/ SMX) este un compus utilizat in multe
zone. Ciprofloxacin si ofloxacin au efecte similare
* Bruceloza la copii poate fi tratata cu succes prin combinarea Doxiciclinei
4mg/ kg/ zi si rifampicin 10 mg/kg/zi administrat oral timp de sase
saptamani
* Combinatia dintre doxicilina cu rifampicin si trimetoprim-sulfametoxazol s-
au utilizat cu succes in tratamentul endocarditei brucelozice
* Prevenirea brucelozei umane depinde de monitorizarea animalelor
domestice si vaccinarea lor. (Nicoletti 2001) (3). Inseminarile artificiale se
vor efectua doar in centre speciale zootehnice. Educarea populatiei
privind regulile de buna practica in gospodarie sunt necesare, acestea
constand in fierberea laptelui timp de 15-20 minute din momentul cand a
dat in clocot. Ingrijitorii de animale vor purta echipament corespunzator
de protectie iar dupa manipularea ustensilelor se vor curata cu substante
dezinfectante.
* Supravegherea anatomopatologica a speciilor receptive. Intregul efectiv
de bovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:
Supraveghere serologica prin testul de seroaglutinare rapida pe lama cu
antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la:

* taurii si bivolii de reproductie autorizati sanitar veterinar, pentru monta

se controleaza de doua ori pe an;
* vacile, bivolitele junincile si vitelele de reproductie, in varsta de peste 12
luni se vor supune la teste serologice, de doua ori pe an, efectuate la un
interval de cel putin trei luni, odata cu probele pentru leucoza enzootica
bovina
* bovinele de reproductie, in cazurile de vanzare-cumparare, la vanzator cu
cel mult 30 zile inainte de livrare, in cazul in care nu au fost examinate in
anul calendaristic respectiv.
* Examinare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT si
RFC la: - vacile, bivolitele si junincile care au avortat sau care prezinta
manifestari clinice ce conduc la suspiciunea de infectie brucelica.
* Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea
si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
* Examenele pentru bovine se efectueaza la LSVSJ si dupa caz la IDSA
pe probele care se recolteaza pentru leucoza enzootica bovina.
* Cazurile pozitive, dubioase si neconcludente se reexamineaza prin
RSAL si RFC si se trimit la IDSA pentru confirmare.
* De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator:
avortoni, placenta, lichide fetale pentru examen complex de
laborator in vederea precizarii diagnosticului, precum si probe de
ser sanguin la 14-21 zile dupa avort.
* Nu se preleveaza probe pentru examene de laborator de la femele in
primele 14 zile de la fatare si in cazul cand a fost stabilit
diagnosticul de certitudine.trimestrial prin RFC.
Tabarcea Eduard
FMF Oradea
Medicina dentara
AN IV
Gr.4