Iași, Zilele Academice Ieșene, Ediția a XXXII-a 19 octombrie 2017

Dezvoltarea integrată a fostelor comunităţi miniere

Studii de caz: Fundu Moldovei, Ostra, Şaru Dornei, jud.
Suceava

Daniela Matei
 Contextul cercetării și metodologie
• Tema: Cercetări privind dezvoltarea integrată a comunităților rurale din Moldova
• Subiectul: Reziliența economică și socială a comunităților după încetarea activității de minerit
• Anchetă pe bază de chestionar în comunele: Fundu Moldovei, Ostra, Șaru Dornei în perioada decembrie
2016 – martie 2017
• Două tipuri de chestionar: pentru populație (265 de respondenți) și pentru administrația publică locală
(38 de respondenți)
• 35 de întrebări, majoritatea închise
• 9 interviuri realizate cu foști mineri sau cu membri ai familiilor (soții)
• Interviuri cu primarii și viceprimarii celor 3 comune
• Prelucrarea chestionarelor în SPSS și elaborarea studiului
Suprafața ocupată de
activitatea de exploatare
și explorare minieră în
spațiul rural (clădiri
administrative, sociale,
infrastructură, transport,
platforme de depozitare
și/sau de prelucrare etc.)
Rezultatele cercetării
I. Percepția locuitorilor cu privire la activitatea de minerit
Care sunt beneficiile pe care activitatea de
minerit le-a adus comunității în timpul
funcționării
Venituri la bugetul local
Venituri personale mai mari
Locuri de muncă
Infrastructură (drumuri modernizate, magazine destinate minerilor)
Alte servicii de care a beneficiat întreaga comunitate (cabinete medicale, spital,
fonduri de investiții, financiare etc.)
Care sunt beneficiile pe care activitatea de minerit le-a adus comunității în
timpul funcționării
Din ce știți dvs., firmele/societățile comerciale din comună au beneficiat
de stimulente financiare pentru angajarea persoanelor disponibilizate din
minerit?
• Deși răspunsul este negativ în proporție decisivă,
percepția este eronată: în perioada 1999 – 2010,
a funcționat Legea 20/1999, a zonelor
defavorizate, prin care erau scutite de plata TVA,
a taxelor vamale, a plății pe impozit etc,
societățile comerciale, întreprinderile individuale
și asociațiile familiale din fostele zone miniere.
Ce domeniu de activitate a absorbit forța de muncă disponibilizată după
încetarea activității miniere?
 Ce domeniu de activitate a absorbit forța de muncă disponibilizată din
Fundu Moldovei după încetarea activității miniere?
• - asociere: cooperativa agricolă Sulița (lapte și produse lactate) din
2009, Asociația Crescătorilor de Taurine Timineanca, din 2008, cu
același profil (Sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Grupuri
de producători 2016). Asocierea a creat condiții pentru apariția unui
antreprenoriat neagricol, privat, îndreptat către prelucrarea produselor
animaliere (abator, centre de prelucrarea laptelui în caşcaval afumat,
darac de lână şi câteva ateliere meşteşugăreşti).
• - 7 exploatații agricole cu 97 ha aflate în conversie
• - 8 gatere, circulare și ateliere de prelucrarea lemnului valorifică atât
lemnul furnizat de către Ocolul Silvic Pojorâta dar și materialul lemnos
provenit din pădurile proprietate privată.
• - punct de lucru al societății „Calcarul” S.A. Pojorâta, care extrage calcar
pentru producerea varului din cariera Botuş – Branişte şi piatră
dolomitică din cariera Pârâul Cailor, care se livrează către Sidex Galaţi.
• - turism: 1 camping (cu 120 de locuri) și 18 unități de cazare (pensiuni
turistice, vile turistice, case turistice sau cabane turistice), fără camere
de închiriat în locuinţe familiale
• - 8 firme de construcții și 18 de comerț
• - 591 persoane (30% din populația activă) plecate la muncă în
străinătate
 Ce domeniu de activitate a absorbit forța de muncă disponibilizată din
Ostra după încetarea activității miniere?
• prelucrarea primară a lemnului este singura ramură industrială dezvoltată
din comuna Ostra, cu cinci firme care se ocupă cu debitarea lemnului. În
acestea lucrează 36 de persoane
• Din cele 56 de firme active în comuna Ostra în anul 2014, 30 sunt de
comerț, 3 de servicii (cabinete medicale), 1 firmă de transport
internațional și una agroturistică. Restul sunt firme de construcții, industrie
prelucrătoare și exploatații agricole cu personalitate juridică
• Creșterea animalelor: 3000 de oi sunt distribuite în stâni particulare, fără
nici o formă de asociere a proprietarilor
• 370 persoane (25,3% din populația activă) plecate la muncă în străinătate
• Ostra a avut numărul cel mai mare de persoane ocupate în minerit, ceea ce
a determinat o identitate ocupațională puternică. După încetarea activității
de minerit, tocmai această conștiință ocupațională a blocat eforturile de
redezvoltare ale comunității pe alte planuri.
 Ce domeniu de activitate a absorbit forța de muncă disponibilizată din
Șaru Dornei după încetarea activității miniere?
• cea mai avantajoasă structură a resurselor

• Asociația Crescătorilor de Animale Răzeșii Călimanilor - Șaru Dornei, izbutind astfel să

valorifice și să comercializeze adecvat atât laptele cât și produsele din lapte sau carne.
Creșterea animalelor este activitatea principală în comună, urmată de industria de
prelucrare a lemnului (16 gatere, circulare și ateliere de prelucrarea a lemnului din pădurile
comunei dar și 2 firme de fabricare a mobilierului din lemn, activitate care aduce
plusvaloare suplimentară activităților legate de lemn).

• Un pas înainte în abordarea unei agriculturi care valorifică sustenabil suprafețele agricole
sunt preocupările pentru agricultura ecologică. Dacă la Fundu Moldovei este vorba despre
7 exploatații agricole cu 97 ha aflate în conversie, la Șaru Dornei vorbim despre 1865 de
exploatații agricole care totalizează 189 ha certificate ecologic și 10 ha în conversie. În
ambele comune sunt și animale certificate ecologic: la Fundu Moldovei o exploatație
agricolă are 14 animale certificate ecologic (1 bovine, 1 porcine, 10 păsări), la Șaru Dornei
182 de exploatații agricole au certificate 831 de bovine și 10 păsări.

• O alternativă viabilă de dezvoltare la Șaru Dornei este turismul. În afară de cele 25 de unități
de primire turistică consemnate de Strategia de Dezvoltare a comunei, Asociația de
conservare a vieții sălbatice în Munții Călimani, a înființat, în anul 2012, un Centru local de
informare şi promovare turistică care pune la dispoziția turiștilor materiale de promovare
turistică și oferă informații specifice zonei și celor 22 de trasee turistice amenajate și patrulate
periodic de Salvamont Vatra Dornei și Dorna Arini.

• La muncă în străinătate – 232 persoane (15,9% din populația activă).

II. Percepția locuitorilor cu privire la activitățile cu potențial de dezvoltare
viitoare
III. Percepția locuitorilor cu privire la dezvoltarea viitoare a comunei în
funcție de vârstă
 Scenarii de dezvoltare pe termen scurt și mediu
• Primul scenariu: reorganizarea domeniului minier. Este o variantă viabilă pentru rezervele existente încă în Bucovina, cu o mare
probabilitate de realizare. Estimăm că în circa 10-15 ani acestea vor fi din nou valorificate. Chiar dacă mineritul va suferi o
redimensionare semnificativă ca număr de persoane implicate sau ca tehnologie utilizată, este puțin probabil ca un volum de resurse
minerale cum sunt cele din zona analizată să rămână pentru mult timp neexploatate. În afară de resursele subsolului, în urma activităţii
miniere există și suprafețe secundare de tipul iazurilor de decantare sau haldelor de steril care, în conformitate cu prevederile Legii
minelor, reprezintă rezerve de substanţe minerale utile și o oportunitate în vederea exploatării şi valorificării resurselor cantonate în
acestea.
• În această situație, activitatea de minerit va prelua, din nou, o parte din forța de muncă din toate cele trei comune, fără a mai ajunge la
dimensiunile precedentei dezvoltări miniere. De acest scenariu va beneficia mai ales comuna Ostra, care se află încă într-o stare de
așteptare a reînceperii mineritului, deși acceptă că acesta se va realiza într-o formă diferită.
• Mergând dincolo de dificultățile perioadei pe care o parcurgem în acest moment, această stare este un timp al reconsiderării și al
dezvoltării alternativelor. În fapt, o situație optimă pentru toate comunitățile pe al cărui teritoriu se găsesc resurse minerale. Spunem
optimă pentru că în perioada de timp până la reînceperea mineritului, toate comunitățile vor pune accent pe diversificarea activităţilor
economice conform tipului de resurse pe care le mai au la dispoziție: pădure, agricultură, turism sau inteligență și creativitate, iar o
eventuală reluare a activităților miniere să adauge doar un plus de dezvoltare unei comunități care a depășit etapa O problemă în
acest scenariu este adaptarea lentă a populației rurale mature și vârstnice la schimbările și provocările generate de fenomenul
mobilității și reconversiei profesionale.
 Scenarii de dezvoltare pe termen scurt și mediu
Al doilea scenariu: dispariția totală a activităților de minerit
• turismul este o strategie adecvată pentru Fundu Moldovei și foarte indicată pentru Șaru Dornei dar nu poate fi urmată
într-o formă clasică de către Ostra, care trebuie să investească, pentru început, în infrastructura de transport și în cea
de amenajare turistică.
• Fundu Moldovei: o comunitate a soluțiilor ecologice, având ca motor al dezvoltării exploatarea potenţialului turistic.
• Pentru Șaru Dornei este potrivită orientarea către configurarea unor branduri în agricultură ecologică şi eco-turism prin
continuarea eforturilor de certificare a suprafețelor de teren și a animalelor dar și pentru atragerea investiţiilor private
în industria alimentară. Sugerăm și proiecte pentru susţinerea utilizării energiei solare și a mini-centralelor eoliene de
fermă pentru producerea de energie. Comuna este adecvată și pentru configurarea de circuite active care să implice
pensiuni, servicii de divertisment, obiective istorice, identitare sau naturale.
• O altă resursă disponibilă, pădurea, ar trebui orientată preponderent către o industrie de prelucrare a lemnului cu
valoare adăugată ridicată.
• Dezvoltarea agriculturii în toate cele trei comune este condiţionată de schimbarea mentalităţii micilor producători cu
privire la asociere și la utilizarea instrumentelor necesare de informare și acțiune, fie că este vorba despre cursuri de
perfecţionare, sprijin instituţional, privat sau accesarea fondurilor europene.
 Concluzii: asocieri avantajoase, inovare și gestionare corectă a fondurilor

Reziliența comunităților analizate nu trebuie văzută ca o formă de supraviețuire în fața

schimbărilor, ci mai curând ca o modalitate de transformare a amenințărilor într-un
avantaj printr-un efort comun populație-administrație locală-politici guvernamentale, de
planificare flexibilă și adaptată la nevoile curente ale comunității.