Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

“Nicolae Testemitanu”
Catedra Medicina Sociala si Management Sanitar
“Nicolae Testemitanu”

Studii descriptive.
Analiza si interpretarea
rezultatelor studiilor descriptive.

Autor: Berzan Cristian

Profesor: Iulian Grossu - dr., conf. univ., Cat.
medicină socială şi management sanitar „Nicolae Testemiţanu”.
 Scopul

- dobindirea abilitatilor necesare pentru realizarea

studiilor descriptive,
- emiterea de ipoteze privind asociatiile
epidemiologice,
- utilizarea datelor obtinute in studiile descriptive
la lansarea unor ipoteze de lucru.
 Epidemiologie -.

știința medicală care se ocupă cu:

- identificarea factorilor de agresiune pentru sănătate,
- stabilirea mijloacelor și metodelor de neutralizare a acțiunii
lor asupra grupurilor populaționale cu risc crescut,
- depistarea și lichidarea proceselor epidemiologice, a
stărilor de boală,
- elaborarea programelor de protecție globală a sănătății
umane
Tipul de studiu Pot fi:
I Studii descriptive
-la nivel de pupulatie
EMITEREA
-la nivel de indivizi cazuri DE IPOTEZE

serii de cazuri
transversale
II Studii analitice
-observationale caz-control
de cohorta DEMONSTRAREA
IPOTEZELOR
-experimentale studii clinice
randomizate
III. Studii secundare Recenzia sistemica
si metaanaliza
Studii epidemiologice descriptive
- sunt studii in care evaluam raspindirea unui
maladii si caracteristica unui populatii,fara
interventia cercetatorului si fara verificarea
ipotezelor epidemiologice.

- descriu distribuţia în populaţie a factorilor

de risc sau de protecţie a bolilor şi/sau a
deceselor în funcţie de o serie de
caracteristici de persoană, spaţiale şi de timp.

- permit elaborarea ipotezelor

epidemiologice.
Studiile descriptive
 Caracteristici personale: vârstă, status marital,
ocupaţie, educaţie, venit, etnie, stil de viaţă, etc
 Caracteristici de loc:
-distribuţia geografică a bolii
-variaţii internaţionale
-variaţii regionale/ locale
- variaţii urban/rural
 Caracteristici de timp:
-variaţii pe termen scurt (sezon, săptămână, zile)
-variaţii pe termen lung (schimbări seculare)
Studii descriptive
- la nivel de populatie – studii de corelatie
intre expuneri si efecte la nivel de populatie
- la nivel de indivizi –
• cazuri – descriu observatii a unor pacienti
• serii de cazuri – studiu bazat pe furnizarea de
informatii despre o serie de cazuri tratate
• studii transversale- analizeaza prezenta unei
boli intr-o populatie la un moment dat
• studii ecologice- stabilesc corelatii intre
expuneri si efecte la nivel de populatie.
 Particularitatile cazurilor
clinice raportate:

 nu pot comunica informatii de la mai mult

de zece pacienti
 abordarea este pur descriptiva
 limitele studiului tin de selectia subiectiva a
cazurilor in functie de experienta si
interesul cercetatorului
Particularitatile seriilor de
cazuri:
 sugereaza existenta unui factor etiologic
 uneori interpretarea datelor bazate pe
acest tip de studii sunt generatoare de
erori
 nu permit tragerea concluziilor
 nu permit stabilirea frecventei bolii
 nu permit aprecierea unui factor de risc
Studii ecologice-
particularitati
 se bazeaza pe calcularea unor coeficienti de
corelatie
 valorile utilizate sunt medii la nivel
populational si nu individual
 este necesara informatia despre o populatie,
pentru a stabili o legatura intre un factor de
risc si boala studiata
 duc lipsa de infoarmatie individuala
 nu permit controlul factorilor de confuzie
 nu permit sa cunoastem daca persoana care
a facut boala este cu adevarat cea expusa
Studii transversale
 descriptive – ofera informatii despre variabile in
mod separat
 tip caz-control – se inregistreaza prezenta bolii
prin investigatie anamnestica si prezenta unor
variabile inainte de momentul examenului medical
Scopul studiilor transversale:
 determina prezenta bolii, a incapacitatii sau a unor
caracteristice personale
 masoara starea de sanatate a populatiei
 permit cunoasterea distributiei a unor factori de
risc in populatia examinata
Avantajele studiilor trasversale
 Sunt studiile ce permit o evaluare completa a prevalentei
maladiilor
 Sunt utile la aprecierea unui fenomen , a consecintelor sociale
ale unei maladii si contribuie la stabilirea prioritatilor
programelor de sanatate
 Se desfasoara intr-un timp relativ scurt si au cost redus
 Pot sa constituie o prima etapa al unui studiu de cohorta
 Implica intreaga populatie
 Permit studiul asociatiei dintre un efect si un factor de risc
presupus, avind un grup de comparatie
 Permit studiul simultan al asociatiilor dintre mai multe efecte
si factorii de risc presupusi, fiind folosite pentru generarea de
ipoteze
 Sunt indicate in maladiile de debut lent si o perioada
indelungata de evolutie
Studii descriptive
Culegerea datelor:
 Prelucrarea datelor din statistica sanitara curenta
 Anchete medicale de masa
 Date economico-sociale
Indicii utilizati:
 Intensivi(rata)
 Extensivi(proportia)
 De raport
 Demonstrativi
Aplicatiile studiilor descriptive:
 Evaluarea starii de sanatate a populatiei
 Monitorizarea starii de sanatate
 Planificarea resurselor in domeniul sanatatii
 Elaborarea resurselor in domeniul sanatatii
 Descrierea istoriei naturale a bolilor
 Descrierea spectrului bolii pentru o anumita afectiune
Obiectivele studiileor
descriptive
- Permite evaluarea tendinţelor în starea de
sănătate şi a comparatiilor între ţări şi între
subgrupe populaţionale,
- Fundamentează deciziile în domeniul planificării
sanitare,
- Evaluează serviciile de sănătate,
- Stabileşte zonele cele mai potrivite pentru
efectuarea cercetărilor,
-Identifică problemele de studiere prin metode
analitice si stabileşte zonele cele mai potrivite
pentru efectuarea cercetărilor
Studii analitice
- studii ce permit evaluarea ipotezelor de
asociere dintre un factor de risc si boala. In
interiorul acestor studii exista o comparatie a
frecventei bolii intre cei expusi la factorul respectiv si
cei neexpusi.
- Pot fi:
o observationale:investigatorul nu intervine , el doar masoara expunerea si
efectul.
• studii caz-martor-se fac atunci cind sunt evaluate efecte adverse rare ale
medicamentelor.
• studii de cohorta – in cadrul carora cercetatorul
urmareste subiectii inclusi in studiu pina la aparitia
bolii sau decesului
o experimentale: investigatorul determina cine va fi supus factotului de risc
si cine nu
• studii clinice randomizate(RCT)- alocarea
intimplatoare a factorului de risc
Studii secundare

- Recenzia sistemica si
metaanaliza – studii in care se verifica
ipotezele demonstrate de studiile
analitice.
- sintetizeaza informatia
Din punct de vedere al temporalitatii, studiile pot fi:
1. Prospective – studiul a inceput, iar efectul va aparea in
viitor.
2. Retrospective – studiul incepe dupa aparitiab efectului
Din punct de vedere al validitatii, studiile sunt clasificate
in piramida studiilor:
I.Recenzii sistematice, metaanaliza buna
II. Studii clinice randomizate
III. Studii de cohorta
IV.Studii caz-martor
V. Studii transversale
VI.Studii de caz si serii de cazuri slaba
Validitate
Screeningul
- este o examinare in masa care consta in
aplicarea unui ansamblu de procedee si
tehnici de investigatie a unui grup
populational in scopul identificarii unei
maladii, anomalii sau factori de risc. Se
practica doar pentru anumite boli, in care i s-
a dovedit eficacitatea.
Scopurile screeningului
1. Mentinerea sanatatii si prevenirea maladiei atunci
cind scopul screeningului este depistarea
factorilor de risc
2. Depistarea precoce a maladiilor
3. Determinarea prevalentei unei maladii sau factori
de risc
4. Diagnosticul starii de sanatate a unei colectivitati
5. Depistarea precoce a maladiilor, se incadreaza in
masurile de profilaxie secundara
6. Efectuarea de examene periodice de sanatate
Principiile screeningului
◦ să fie întotdeauna însoţit de diagnostic, tratament şi
dispensarizare;

◦ orice test să fie verificat înainte de utilizare prin experimentarea

sa pe un lot a cărui stare de sănătate este cunoscută sau pe un
lot pilot;

◦ să nu fie folosită prea des în aceeaşi colectivitate;

◦ rezultatele ei să fie comunicate cât mai repede persoanelor

investigate;

◦ periodic să se facă o evaluare a acţiunii de depistare prin

aprecierea efectelor asupra morbidităţii şi mortalităţii populaţiei
examinate
Exemplu
 Screening pentru virusul hepatitei C la adulţi
asimptomatici cu risc crescut
◦ Factori care îl recomandă:

 Prevalenţa hepatitei C,
 Potenţialul progresiv al bolii,
 Disponibilitatea unui test screening eficace şi simplu,
 Terapie relativ eficace.

◦ Strategii
 ELISA-PCR
 PCR
Multumesc .