Sunteți pe pagina 1din 18

Metodologia cercetării

Curs
Procesul creativ
Este metodologia cercetării ştiinţifice o disciplină de
studiu?
 Metoda – termen format în limba greacă din meta (către) şi odhos
(drum)
 A cerceta fără metodă înseamnă a porni la drum fără a şti unde vrei să
ajungi
 Lipsa unei metode este sinonimă cu pierderea de timp şi energie
 Descartes - Discours de la méthode (1637), Union générale d’éditions,
Paris, 1962, p.38
Ordinea şi metoda sunt principiile de bază după care se ghidează
filosoful francez : « conduire par ordre mes pensées; en commençant
par les objets les plus simples et les plus aisés à connaître; pour monter
peu à peu, comme par degrés, jusques à la connaissance des plus
composés ».
 Metodologia este parte a epistemologiei (la rândul său, parte a filosofiei
care studiază procesul cunoașterii)
Nu este suficient să ai o idee bună, important este să o pui bine în aplicare
(Descartes, Discours de la méthode)

 Metoda reprezintă totalitatea demersurilor


întreprinse de către spiritul uman pentru a
descoperi şi a demonstra o idee ştiinţifică
 Cuvântul ştiinţă, a cărui etimologie trebuie căutată
în verbul latinesc scire (a şti, a fi instruit), face
referire la fenomenul complex de cunoaştere a lumii
interioare şi exterioare a omului
 Există şi alte modalităţi de cunoaştere în afara
celei ştiinţifice (miturile, religiile, literatura, arta)
Cercetarea ştiinţifică
 Cercetarea fundamentală
 Cercetarea aplicativă
 Cercetarea tehnologică

- Metoda inductivă
- Metoda deductivă
- Metoda analogică
- Ipoteza
Metoda inductivă
 Francis Bacon, John Locke, John Stuart
Mill
 Bacon: ştiinţa experienţei ia naştere prin
inducţie
 John Stuart Mill defineşte inducţia ca fiind
generalizarea din experienţă
 Inducţia este raţionamentul care porneşte
de la observarea unui fapt şi trage din el o
regulă generală
Metoda deductivă
 Silogismul- teoretizat de Aristotel
 Caracteristica esențială a deducției este
rigoarea logică cu care concluziile sunt
derivate din premise.
 Descartes, părintele metodei deductive,
numește deducție orice concluzie necesară
scoasă din alte lucruri cunoscute cu
certitudine.
Metoda analogică
 Comparația nu este argument
 In raționamentul analogic inferența are loc
de la particular la particular sau, în
anumite cazuri, de la general la general, și
nu de la particular la general ca în
inducție, nici de la general la particular și
la singular ca în deducție.
 Analogia duce întotdeauna la concluzii
incerte, doar probabile (Marte- Terra)
Ipoteza
 Ipoteza este un enunț teoretic făcut în termeni care se
pretează la o verificare empirică.
 O ipoteză este acceptată dacă ea poate fi supusă unui
control experimental prin fapte de observație.
 Modalitatea de a decide dacă o ipoteză se confirmă
sau nu este constatarea faptelor așa cum se produc ele
(observație), fie a faptelor provocate de către
cercetător prin manipularea condițiilor (experiment).
Stilul științific

 Stilul științific reprezintă expresia utilizării limbii cu scopul


cunoașterii științifice a lumii
 Stilul științific urmărește informarea obiectivă și exactă a
cititorului
 Trăsăturile sale specifice sunt:
- Logica (ordonarea corectă a ideilor, a pasajelor)
- Obiectivitatea (stil impersonal, excluderea exclamațiilor, a
epitetelor, a opiniilor prea personale, consemnarea opiniilor
nefavorabile)
- Precizia (utilizarea unei terminologii de specialitate)
- Proprietatea termenilor
-

 Claritatea (fără podoabe retorice)


 Concizia
 Pluralul modestiei
 Cuvinte și expresii străine (Berg/Vianu)
-a priori, ad litteram, grosso modo, ex abrupto
-in extenso, in extremis, modus vivendi, nota bene
-opus citatum, post scriptum
- sic!, sine qua non, stricto sensu
Ce este cercetarea universitară?

 presupune un subiect precis, o problematică, un plan și o


metodă
 toate aceste elemente trebuie explicate de către student la
începutul lucrării sale, deoarece metodele cercetării contează la
fel de mult ca rezultatele la care se ajunge.
 câștigul cel mai important este învățarea unui demers euristic
riguros și coerent
 Din punct de vedere practic, cercetarea poate presupune:
- analiza unui fenomen nou
- interpretarea și critica unei opere literare
- discutarea și aprofundarea unei probleme recurente în
domeniul respectiv
 -confruntarea și compararea unor corpusuri de texte vechi și
moderne
 -studierea unei anumite teme plecând de la date recente, etc.
Oricare ar fi subiectele propuse, cercetarea nu trebuie să se
limiteze niciodată la :
- o simplă compilație
- o sinteză a informațiilor existente.
In mod ideal, cercetarea științifică trebuie să aducă un surplus de
cunoaștere la nivelul conținutului/ al metodei/ al rezultatelor
obținute.
Principalele etape ale cercetării
 Etapa investigării: presupune obținerea documentelor necesare
pentru tratarea subiectului ales (consultarea bazelor de date,
consultarea manuscriselor, realizarea anchetelor, etc.)
 Etapa analizei: cunoașterea conținutului studiilor elaborate pe
o anumită temă pentru a putea concepe un plan detaliat al
cercetării
 Etapa documentării: trierea și organizarea datelor obținute în
etapa investigării; acum se realizează fișele bibliografice și
tematice utile redactării
 Etapa redactării
Planificarea temporală a unei lucrări
 Aprilie: alegerea unei teme de cercetare și a unui îndrumător
 Octombrie: prezentarea unui plan de lucru și a unei bibliografii (generală și
specializată)
 Noiembrie: prezentarea unei problematici și a fișelor de lectură
 Decembrie: prezentarea unui plan detaliat al lucrării și a unui subcapitol
 Februarie: prezentarea introducerii și măcar a unui capitol al lucrării
 Aprilie: prezentarea unei părți a lucrării în forma sa finală
 Sfârșitul lunii mai: prezentarea lucrării integrale coordonatorului
 Iunie: depunerea lucrării la secretarul comisiei de finalizare a studiilor
 Sfârșitul lui iunie/iulie: susținerea publică a lucrării
Cercetarea bibliografică
 Căutarea pe baza cuvintelor cheie:
- domeniul de interes (filologie, sociologie,
comunicare, etc)
- numele autorului, titlul lucrării
- tematica
- Curentul de gândire în care se înscrie subiectul ales
 Internet (biblioteca ub.ro)
Fișele de lucru
 Fișele bibliografice conțin referințe precise ale
articolelor și lucrărilor parcurse, iar în cazul operelor
de referință se poate realiza și o fișă detaliată care să
precizeze ideea principală, opiniile autorului cu
privire la tema tratată, câteva citate)
 Fișele tematice conțin informații statistice, păreri
critice sau simple idei personale legate de un punct
precis al cercetării. Acestea pot fi considerate
adevărate rezervoare de fișe de idei.
Corpusul studiat
 Trebuie să respecte trei criterii:
-pertinența
-coerența
-consistența