Bilanţul contabil

 Bilanţul este un procedeu al metodei

contabilităţii prin care se asigură dubla
reprezentare a averii. El evidenţiază în
expresie valorică, la un moment dat,
echilibrul dintre bunurile economice şi
sursele lor de finanţare. Bilanţul se
prezintă sub forma unui tablou, format din
două părţi: partea din stânga denumită
activ, iar cea din dreapta pasiv.
 Forma prescurtată bilanţului contabil

În forma cea mai simplă bilanţul se prezintă astfel:

Bilanţul contabil
încheiat la data _____________

Activ Pasiv
Specificarea în expresie valorică a bunurilor Specificarea în expresie valorică a surselor de
economice aflate la dispoziţia întreprinderii provienienţă a bunurilor economice din activ

Total activ Total pasiv

Forma prescurtată bilanţului contabil
Bilanţul reprezintă o grupare a activelor după componenţa şi destinaţia acestora ca
obiecte de drepturi şi obligaţii, şi drepturi şi obligaţii asupra acestor active în
expresie valorică la o anumită dată, de regulă la data ultimei zile a perioadei de
gestiune. Schema bilanţului contabil este:
Bilanţul contabil
încheiat la data _____________

Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei

Denumirea elementelor Denumirea elementelor
patrimoniale de activ patrimoniale de pasiv
Total general – activ Total general – pasiv

Principala particularitate a bilanţului contabil constă în egalitatea activelor şi

pasivelor, adică total general-activ trebuie să fie egal cu total general-pasiv. (Schematic
A = P). Această egalitate inerentă bilanţului contabil se exprimă prin aceea că în bilanţ
este reprezentată aceiaşi masă de active, dar privită din două aspecte: sub aspectul
componenţei, existenţei şi destinaţiei activelor şi sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor
asupra acestei mase de active.
 Clasificarea bilanţului contabil
După sfera de
După statul După
cuprindere a
juridic al perioada de
elementelor
întreprinderii întocmire
patrimoniale
Bilanţul contabil iniţial se întocmeşte la
înfiinţarea întreprinderii, când fondatorii îşi Bilanţul contabil primar se
pun la dispoziţie mijloace materiale şi Bilanţul contabil consideră bilanţul contabil
băneşti în vederea realizării scopului pentru anual se întocmeşte întocmit la nivel de
care a fost creată. Aceste valori sunt la sfârşitul anului pe întreprindere.
enumerate şi precizate în inventarul de baza datelor din
constituire a întreprinderii şi din acesta prin conturi şi presupune
intermediul conturilor în bilanţul iniţial în în mod obligatoriu
care sunt grupate după principiul dublei verificarea prealabilă Bilanţul contabil
reprezentări. a realităţii acestora consolidat este întocmit la
prin inventariere. nivelul grupurilor de
întreprinderi.
Bilanţul contabil curent se
întocmeşte în cursul activităţii
întreprinderii, la termenele impuse de
legislaţia în vigoare. Acesta se Bilanţul contabil Bilanţul contabil
întocmeşte pe baza situaţiei din intermediar se centralizat sunt bilanţurile
conturi, a soldurilor conturilor preluate întocmeşte şi se întocmite la nivelul
ca posturi de bilanţ. prezintă semianual. ministerelor, departamentelor,
economiei naţionale în
ansamblu.

Bilanţul contabil final se întocmeşte

în momentul cesionării activităţii de
către întreprindere sau al lichidării ei.
 Funcţiile bilanţului contabil
Funcţia de generalizare a
informaţiilor contabile
• Funcţia de generalizare
a informaţiilor contabile
este o manifestare a
procedeului generalizării în
cadrul metodei contabilităţii
şi este determinată de
modul în care bilanţul
sistematizează şi grupează
informaţiile contabile după o
structură bine determinată,
care este unică şi
obligatorie pentru toate
întreprinderile.
Funcţia de informare Funcţia de analiză
• Funcţia de informare • Funcţia de analiză este o
este esenţială pentru locul continuare şi o desfăşurare
bilanţului în sistemul a funcţiei de informare. În
informaţional contabil şi baza datelor din bilanţul
pentru demonstrarea rolului contabil se analizează
important pe care îl ocupă situaţia patrimonială şi
în cadrul acestuia. Ea financiară a întreprinderii,
rezultă din analiza datelor capacitatea de plată a
prezentate în bilanţ care acesteia, starea decontărilor
astfel este transformat într- cu cumpărătorii şi furnizorii
un instrument de gestionare ş.a.
eficientă şi conducere a
întreprinderii. Prin bilanţ se
prezintă situaţia elementelor
patrimoniale şi rezultatul
perioadei de gestiune. Se
cunosc starea bunurilor
economice la un moment
dat, creanţele, datoriile şi
sursele proprii ale
întreprinderii.
 Conţinutul şi structura bilanţului
contabil
 Indicatorii bilanţieri prin care sunt grupate şi generalizate
elementele de activ şi pasiv poartă denumirea de posturi de
bilanţ. Fiecare element de activ şi pasiv constituie, după caz, un
post de activ sau pasiv. La rândul lor posturile sunt grupate şi
sistematizate în capitole şi grupe de activ şi respectiv de pasiv.
 În cadrul activului, posturile sunt grupate în funcţie de modul
de valorificare şi gradul de lichiditate. Aşezarea posturilor în
activul bilanţului este cea inversă lichidităţii activelor, începând
cu cele mai puţin lichide şi terminând cu mijloacele băneşti care
îmbracă forma de bani lichizi.
 În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de căile de
formare a surselor de finanţare şi gradul lor de exigibilitate.
 Bilanţul contabil conţine cinci capitole, dintre care două sunt în
activ, iar trei în pasiv.
 Influenţa operaţiilor economice asupra bilanţului contabil

 Patrimoniul întreprinderii sa află într-un continuu proces de

mişcare, care este descris de contabilitate prin prisma
operaţiilor economico-financiare. Aceste operaţii produc
modificări continue în volumul şi structura elementelor
patrimoniale, influenţând astfel mărimea posturilor din bilanţ
corespunzătoare elementelor respective. Oricât de variate ar fi
operaţiile economice sub aspectul naturii şi conţinutului lor
economic, din punct de vedere al tipurilor de modificări pe care
le produc asupra activului şi pasivului, ele se grupează în patru
categorii şi anume:
Categoria I: Operaţii economice care produc modificări
numai în activul bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ
şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt post de
activ, totalul activului rămânând neschimbat, egalitatea
menţinându-se (A+X-X = P).
 Exemplu
Se prezintă bilanţul contabil la începutul perioadei de gestiune.
Bilanţul contabil la ____________
(lei)

Suma Pasiv Suma

Activ

Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen 90 100

scurt

Casa 100 Datorii pe termen scurt privind 250 000

facturile comerciale

Cont de decontare 150 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţia 1. Se ridică din contul de decontare de la bancă suma de 40 000 lei şi se
depune în casieria întreprinderii. Operaţia dată determină o scădere de activ (scade
disponibilul de la contul de decontare) şi o creştere de activ (creşte numeralul în casă)
concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul de decontare devine 110 000
lei (150 000 – 40 000), iar numerarul din casă devine 40 100 lei (100 + 40 000). Bilanţul
contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul contabil la ____________ (lei)

Suma Pasiv Suma

Activ
Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000
Mărfuri 300 000 Credite bancare pe 90 100
termen scurt
Casa 40 100 Datorii pe termen 250 000
scurt privind facturile
comerciale
Cont de decontare 110 000 Datorii faţă de buget 10 000
Total 650 100 Total 650 100
 Categoria a II
 Operaţii economice care produc
modificări numai în pasivul bilanţului, în
sensul creşterii unui post de pasiv şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă,
micşorarea unui alt post de pasiv, totalul
pasivului rămânând neschimbat,
egalitatea bilanţieră menţinându-se (A =
P+X-X).
Operaţia 2. Din contul unui credit bancar se achită furnizorilor o datorie în
sumă de 200 000 lei, ajunsă la scadenţă. Operaţia dată determină o scădere de
pasiv (scad datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale) şi o creştere
de pasiv (cresc datoriile faţă de bancă) concomitent şi cu aceiaşi sumă.
Datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale devin 50 000 lei (250 000
– 200 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 290 100 lei (90 100 +
200 000). Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după
operaţia precedentă. Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul contabil la ____________ (lei)

Suma Pasiv Suma

Activ
Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000
Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen 290 100
scurt
Casa 40 100 Datorii pe termen scurt 50 000
privind facturile comerciale
Cont de decontare 110 000 Datorii faţă de buget 10 000
Total 650 100 Total 650 100
 Categoria a III
 Operaţii economice care produc
modificări în ambele părţi ale bilanţului,
în sensul creşterii unui post de activ şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă,
creşterea unui post de pasiv, totalul
activului şi pasivului crescând cu suma
respectivă, egalitatea bilanţieră
menţinându-se (A+X = P+X).
Operaţia 3. Se cumpără un lot de mărfuri cu plata ulterioară la valoarea de procurare de
80 000 lei.
Operaţia dată determină o creştere de activ (creşte stocul de mărfuri) şi o creştere de
pasiv (creşte datoria faţă de furnizori) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Stocul de mărfuri
devine 380 000 lei (300 000 + 80 000), iar datoriile pe termen scurt privind facturile
comerciale (faţă de furnizori) devin 130 000 lei (50 000 + 80 000). Ca bilanţ la începutul
perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.
Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul contabil la ____________
(lei)
Suma Pasiv Suma
Activ
Mijloace fixe 200 000 Capital statutar 300 000

Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen scurt 290 100

Casa 40 100 Datorii pe termen scurt privind 130 000

facturile comerciale

Cont de decontare 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 730 100 Total 730 100
 Categoria a IV
 Operaţii economice care produc
modificări în ambele părţi ale bilanţului,
în sensul micşorării unui post de activ şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă,
micşorarea unui post de pasiv, totalul
activului şi pasivului micşorându-se cu
suma respectivă, egalitatea bilanţieră
menţinându-se (A-X = P-X).
Operaţia 4. Din disponibilul de la contul de decontare se achită un credit bancar în
sumă de 100 000 lei ajuns la scadenţă.
Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul de la contul de
decontare) şi o scădere de pasiv (descresc creditele bancare pe termen scurt)
concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul de decontare devine 10 000
lei (110 000 – 100 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin 190 100 lei (290
100 - 100 000). Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după
operaţia precedentă.
Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul contabil la ____________
(lei)
Suma Pasiv Suma
Activ
Mijloace fixe 200 Capital statutar 300 000
000
Mărfuri 380 Credite bancare pe 190 100
000 termen scurt
Casa 40 100 Datorii pe termen scurt 130 000
privind facturile
comerciale
Cont de decontare 10 000 Datorii faţă de buget 10 000
Total 630 Total 630 100
100