Cerneluri pentru ambalajele din

industria alimentă, lacuri și

migrația chimicalelor în alimente

Student: Popa Anamaria

Specializarea: Master PCA anul
II
1. Introducere
• Consumatorii, precum si producătorii si comerciantii , doresc
si au nevoie de informatii imprimate pe suprafața ambalajului
din mai multe motive:
▫ să diferențieze produsele;
▫ Pentru a oferi informațiile necesare cu privire la produsul
ambalat. Acest lucru este extrem de important în ceea ce
privește ambalarea produselor alimentare, de exemplu,
detalii alimentare și sfaturi cu privire la modul de a stoca și
de a pregăti mâncarea ar trebui să fie menționat;
▫ Pentru a-l face pe cumpărător interesat. Imprimarea ar
trebui să aibă un efect atrăgător pentru ochiul
consumatorului, creând produsului o imagine pozitivă.
 2.Concepte
• Cerneluri tipografice : reprezintă orice produs fabricat din
coloranti, lianti, solventi si aditivi.
• Procesele de imprimare
 Flexografia utilizată pentru cartonul ondulat, materiale din plastic, folii
de plastic ori metale.
 Litografia (offset) este utilizată în general pentru hârtie, carton sau
materiale plastice. Este utilizată pentru produse care intră în contact cu
mâncarea, de exemplu: tuburi de plastic, cutii, conserve, cupe sau
capace.
 Printarea prin gravură pentru ambalaje alimentare din hârtie ori folii
de plastic.
• Lăcuirea sau supra-lăcuirea ori învelisul cum mai este
cunoscută, este o etapă finală a procesului de imprimare unde
rolele aplică un strat subtire si transparent de lac pe materialul
printat. Are rolul de a proteja imprimarea de murdării sau de
zgârieturi, îmbunătăteste luciul si nivelează suprafata. Lacul este
un fel de cerneală însă fără colorant.
• Substratul : este materialul pe care este aplicată imprimarea.
Substraturi sunt, de exemplu, sticla, tabla, folia de aluminiu,
hârtia si cartonul, plasticul sau laminate multistrat.
• Substantele : Producătorii de cerneală de imprimare
achizitionează materii prime care sunt substante sau
preparate, si le amestecă în cerneluri de imprimare.
• Set-off : înseamnă transfer mecanic (întinderea) al cernelii ori
a unei substante din cerneală de pe o suprafată imprimată pe
una neimprimată.
3.Cernelurile și componentele lor
1. Coloranții:
 Sarcina colorantul este de a oferi culoare substratului imprimat

Coloranti

Pigmenți sunt particule fin

divizate, insolubile în Vopselele sunt solubile
mediu. Ei sunt fie naturali, în mediu. Ele sunt
cum ar fi funinginea substanțe ecologice sau
(neagră) sau dioxid de complecsi organo-
titan (alb), sau sintetic, metalici.
adică, compusi organici.
2. Liantii
▫ Scopul liantilor sau răsinilor este de a lega pigmentul pe
substrat si de a îmbunătăti rezistenta generală de imprimare
fată umezeală sau grăsime.
▫ pot preveni sedimentarea pigmentul din cerneală si pot să
ofere luciu pentru suprafata tipărită
▫ Răsinile sunt o varietate de substante polimerice, de la
oligomeri cu masă moleculară mică la polimeri cu greutate
moleculară de structură complexă
3. Solvenții
▫ pentru dizolvarea răsinii si ajustarea vâscozitătii cernelii
▫ Tipul de solvent utilizat depinde de substrat si utilizarea finală
de imprimare.
4. Aditivi

Catalizatori acizi Agenti chelatori Fotoinitiatori

Promotori de Agenti de dispersare Plastifianti
adeziune
Agenti solubilizanti Uscare Agenti de alunecare
aminici
Agenti antispumanti Agenti de curgere Agenti de suspensie
Anticeată Substante gelifiante Agenti de îngrosare
Agenti antistatici Stabilizatori de Stabilizatori UV
cerneală
Substante biocide Înălbitori optici Agenti de umectare
 4.Regulamente și recomandări
privind ambalajul alimentar
• Regulamente ale U.E.
▫ Trebuie să fie fabricate în conformitate cu bunele practici de fabricație;
▫ Nu trebuie să transfere alimentelor constituenții lor în cantități care ar
putea pune în pericol sănătatea umană;
▫ Nu trebuie să producă o modificare inacceptabilă a compoziției
produselor alimentare sau o alterare a caracteristicilor organoleptice ale
acestora.

• Consiliul Europei
• Regulamente naționale
• Punctul de vedere al industriei
5.Probleme legate de cernelurile de
ambalare
• Substanțe neevaluate și produse degradate
▫ Lista de inventar a Consiliul Europei este incompletă
▫ cernelurile pentru ambalajele produselor alimentare nu au fost în mod
corespunzător evaluate în ceea ce privește proprietățile lor toxicologice.
• Migratia
▫ sticla si foliile de aluminiu, reprezintă bariere la toate substanțele
din cerneala.
▫ Materialele fibroase si majoritatea tipurilor de materiale plastice nu
acționează ca bariere
▫ Substante determinate experimental ca migrand :benzofenonă,
Alchilbenzeni.
• Set off-ul
▫ Pentru a evita set-off-ul, accentul ar trebui pus pe uscarea de imprimare
▫ Cernelurile care conțin un procent ridicat de solvenți, cum ar fi gravura și
cernelurile flexografice, sunt de obicei uscate prin evaporarea solventului
într-un curent de aer
▫ cartonul ondulat, uscarea nu este o problemă deoarece masa mare de
material fibros absoarbe ușor solventul.
▫ Set off-ul poate fi evitat prin utilizarea de compuși anti set-off:pulberi de
spray care reduc contactul prin frecare dintre straturi sau coli
▫ Lăcuirea este o altă metodă pentru a elimina set-off-ul.
▫ Radiația UV este utilizată pentru a obține rapid uscarea
• Contaminarea senzorială, mirosul și petele (Off flavour)*
▫ Câteva substanțe din compoziția cernelii pot avea mirosuri evidente sau
pot penetra prin substrat cauzând probleme alimentelor împachetate :
Solvenții, Lianții pot de asemenea să fie o sursă de hexanali și alte
aldehide.
▫ Cernelurile cu miros scăzut (low odour) folosite pentru ambalajele
alimentare sunt bazate pe substanțe fără miros și fără pete, de ex. Solvenți
fără arome și rășinii maleice
6. Testarea

• Cerneala ce urmează a fi testată ar trebui imprimată pe

același substrat si prin aceeași procedură care este
dorită pentru a obține produsul final.
• Cerneala nu ar trebui testată ca atare, deoarece
compoziția sa poate suferi modificări în timpul
procesului de imprimare
▫ Testarea migrării
▫ Testarea materialelor pentru uzul la temperaturi ridicate
▫ Testarea mirosului
▫ Calculul în cel mai nefavorit scenariu si modelarea
▫ Investigarea set-off-ului
 Concluzia

• Riscurile privind calitatea și siguranța pot fi reduse doar

prin selectarea unor materiale brute nedăunătoare
pentru cerneală precum și utilizarea unui proces de
printare care să asigure o conservare suficientă
Bibliografie
1. JOHNS S W, JICKELLS S M, READ W A and CASTLE L, ‘Studies on
functional barriers to migration. Migration of benzophenone and
model ink components from cartonboard to food during frozen
storage and microwave heating’, Packag. Technol. Sci, 2000,13, 99–
104.
2. AURELA B, OHRA-AHO T and SÖDERHJELM L, ‘Migration of
alkylbenzenes from packaging into food and Tenax’, Packag.
Technol. Sci, 2001 14 71–77.
3. HANSEN B G, MUNN S J, SCHOENING G et al. (eds) EUR 19011 –
European Union Risk assessment report on benzene C10 – 13 alkyl
derivatives, vol. 3, European Commission Brussels 2000 56 p.
4. AURELA B, ‘Safety of fibre-based food packaging – role of printing
ink’, Food packaging: Ensuring the safety, quality and traceability of
foods, Barcelona, arranged by ILSI Europe, 2004 (poster).
5. BEDOLLA B, ‘Improving properties of UV flexo inks by curing under
nitrogen’, Ink World, 2003 (June) 40–45.
6. ANDY P, NICKLAUS S, SÉMON E, MIELLE P and
GUICHARD E, ‘Representativeness of extracts of offset paper
packaging and analysis of the main odor-active compounds’,
J. Agric. Food Chem, 2004 52 2326–2334.
7. BRADLEY E, ‘A systematic investigation into potential
chemical migration from inks and associated coatings used
on the food contact surface of packages’, Food Standards
Agency, Central Science Laboratory, Report FD 01/45 UK
2002.
8. VAN DEVENTER D and MALLIKARJUNAN P, ‘Optimizing
an electronic nose for analysis of volatiles from printing inks
on assorted plastic films’, Innovative Food Sci Emerging
Technol, 2002 3 93–99.
9. FRANK M, ULMER H, RUIZ J, VISAN P and WEIMAR U,
‘Complementary analytical measurements based upon gas
chromatography-mass spectrometry, sensor system and
human sensory panel: a case study dealing with packaging
materials’, Analytica Chimica Acta, 2001 431 11–29.
VA MULTUMESC !!!