SINDROMUL ANEMIC

DR. IOANA DANA ALEXA

 PREZENTARE DE CAZ
 Am examinat pacienta G.M., 69 de ani, din
Iaşi, pensionară, a fost funcţionară
 M.I.:
 epistaxis masiv bilateral
 palpitaţii
 astenie fizică marcată
 APP:
 HTA ATS de 3 ani, trat. cu DOPEGYT
 Epistaxis recidivant, 3 epis. în 12 luni
 CVM
 Nu fumează, neagă cons.de alcool, cafea
 ISTORICUL BOLII

 debut în ziua precedentă

 epistaxis masiv (200 ml)
 este dusă la clinica ORL  tamponament
nazal ant bilat
 TA = 180/100 mmHg
 EXAMEN OBIECTIV
 IMC = 33 kg/m2
 Stare generală gravă, astenie fizică şi
psihică foarte marcate
 Mucoase palide
 Tegumente palide, aspre, unghii friabile,
platonikie
 Ragade la comisurile bucale, limbă roşie,
depapilată, uscată
 Cord în limite normale, tahicardie
 Suflu sistolic pluriorificial, fără iradiere
 TA = 110/60 mmHg
 CONCLUZIE
 Am examinat o pacientă de 69 de ani,
internată pentru investigarea cauzelor
unui epistaxis masiv bilateral survenit
fără un motiv aparent (valorile TA în
momentul epistaxis-ului au fost
normale)
 Examenul clinic relevă prezenţa unui
sindrom anemic sever a cărui cauză
trebuie precizată.
 IPOTEZE DE DIAGNOSTIC
CLINIC
1. Epistaxis ant masiv bilateral. Anemie post
hemoragică acută
 Argumente pro:
 Circumstanţele de depistare ale s. anemic
 Prezenţa semnelor de anemie severă instalată acut:
teg şi muc palide, tahicardie, tend la hipoTA
 Argumente contra
 Instalarea s. anemic posthemoragic se face la
distanţă
 Existenţa semnelor de anemie cronică: platonikie,
ragade, limbă depapilată
 IPOTEZE DE DIAGNOSTIC
CLINIC
2. ALTE CAUZE DE ANEMIE
 Anemie feriprivă
 Aspectul tegumentelor, fanerelor, mucoaselor
 Cauza: sângerare cronică
 Anemie megaloblastică
 Vârsta
 Absenţa sindromului neurologic
 Anemie hemolitică
 Trat cronic cu Metyl-DOPA
 Absenţa icter, splenomegalie
 IPOTEZE DE DIAGNOSTIC
CLINIC
3. CAUZE DE PRODUCERE A EPISTAXISULUI
 Criza hipertensivă
 Epistaxis în cond de normo TA
 Cauze locale
 Epistaxis recidivant
 Modificări de structură vasc induse ATS
 Vârsta
 Epistaxis recidivant
 Afect plurivasc ATS (HTA)
 EXPLORĂRI PARACLINICE
 Sindrom anemic:
 G.R. = 2.1 mil/mm3
 Hb = 3.8 g/dl
 Ht = 16%
 VEM = 80 μ3
 HEM = 19 pg
 Reticulocite = 1.2% (25.000/mm3)
 Sideroblaşti < 10%
 Fe seric = 40 γ%
 GA şi Tr normale
 EXPLORĂRI PARACLINICE
 Ex. F.O.: OS cataractă matură. OD: papilă palidă, cu
emergenţa centrală a vaselor retiniene; vase de aspect
scleros.
 ECG: tahicardie sinusală, 106 b/min. Unde T aplatizate în
V5-V6
 Rgf toracică: cord de aspect normal. Hiluri cu contururi
difuze
 Ecocardiografie: cavităţi de dimens normale. SIV = 10
mm. Contractilit VS în limite normale
 Ex. ORL: normal (cu ocazia detamponamentului la 72 de
ore)
 Rx gastric: fără modificări
 Ex ginecologic: vaginită atrofică.
 DIAGNOSTIC
 ANEMIE FERIPRIVĂ
 EPISTAXIS ANTERIOR BILATERAL
RECIDIVANT
 HTA ATEROSCLEROTICĂ
 OBEZITATE GR. II
 CATARACTĂ MATURĂ OS
 TRATAMENTUL ANEMIEI
 Concentrat eritrocitar, 200 ml /zi, 2 zile
 Terapia marţială
 16 – Hg g/dl x 0.225 + 1 g fierul de rezervă
 acid folic, 10 mg/zi
 Vit. B12,, 50 γ/zi
 Vit C, 600 mg/zi
 SINDROMUL ANEMIC LA
VÂRSTNIC
 Hb < 12 g/dl la femei şi < 13 g/dl la bărbat
 reprezintă o urgenţă geriatrică prin faptul că poate
decompensa şi agrava evoluţia bolilor concomitente:
 IC
 CIC
 hipoTA ortostatică
 tulburările cognitive
 Chiar dacă medicul de medicină de urgenţă nu poate
întotdeauna identifica etiologia sindromului anemic, el
trebuie să recunoască anemia ca factor agravant al
comorbidităţilor şi să o trateze prompt şi energic
 este cea mai frecventă boală hematologică întâlnită la
vârstnic (10-20%)
 SINDROMUL ANEMIC LA
VÂRSTNIC
 CAUZE
anemia microcitară
 anemia feriprivă (2% din populaţie)
 anemia din cursul bolilor cronice:
 infecţii urinare prelungite
 osteomielită
 artrită reumatoidă
 lupus
 SINDROMUL ANEMIC LA
VÂRSTNIC
 CAUZE
anemia macrocitară
 prin deficit de folaţi, foarte frecventă datorită:
 pierderii dentiţiei
 alcoolismului
 consumului de alimente conservate
 prin deficit de vitamina B12 consecutiv:
 scăderea absorbţiei
 gastrectomie
 cancer gastric
 DIAGNOSTICUL SINDROMULUI
ANEMIC LA VÂRSTNIC
 multe din simptome (oboseala, dispneea, scăderea forţei
musculare) şi semne (paloarea, tahicardia) sunt puse pe
seama altor cauze (înaintarea în vârstă, afecţiuni cardiace,
reumatismale, etc)
 debutul şi progresia bolii sunt insidioase, vârstnicul
ajustându-şi treptat activităţile în funcţie de evoluţia
simptomatologiei
 manifestările clinice severe vor debuta la valori mai mari
ale Hb comparativ cu persoanele mai tinere, frecvent prin
manifestări din partea comorbidităţilor:
 agravarea durerilor anginoase la un pacient cu CIC
 decompensare cardiacă la persoanele cu IC care respectă
indicaţiile terapeutice
 instalarea tulburărilor de comportament la un vârstnic
normal neuropsihiatric
DIAGNOSTICUL SINDROMULUI
ANEMIC LA VÂRSTNIC
 EXPLORĂRILE PARACLINICE
 existenţa sindromului anemic şi a tipului de
anemie
 cauza declanşatoare a anemiei, acordând o
prioritate absolută hemoragiilor interne:
 antecendente de traumatism
 epistaxis
 hematemeză, melenă
 tuşeu rectal
 hemoragii oculte
 TRATAMENT
Tratamentul în urgenţă:
 corecţia promptă a hipoxiei (oxigenoterapie) şi
hipovolemiei (SF în piv)
 odată stabilit tipul şi gradul anemiei se va
evalua necesitatea transfuziei de sânge:
 pacienţii cu IMA necesită transfuzie la Hb < 10 g/dl
 restul pacienţilor primesc transfuzie la Hb < 7 g/dl

+ tratamentul substitutiv
 CONCLUZII
 evalurea sindromului anemic la
vârstnic este dificilă datorită
comorbidităţilor a căror agravare
poate masca diagnosticul
 simptomatologia anemiei este de
multe ori greşit atribuită înaintării în
vârstă
 mortalitatea prin alte afecţiuni este
de 2-3 ori mai mare la vârstnicii cu
sindrom anemic.