Aparate

ortodontice
mobilizabile

Student: Morohai Doina, Gr. S1302

Profesor: Granciuc Gheorghe
 Terminologie

Aparatele mobilizabile nu se fixează pe dinți și pot fi

îndepărtate de pacient şi sunt activate de părinţi sau de
medic la intervale mari de timp. Fiind purtate
intermitent oferă perioade de repaus care permit
reorganizarea sistemului vascular dento-alveolar.
 Avantaje
Se sprijină pe dinţi şi pe parodonţiu, pericolul suprasolicitării unor dinţi
fiind redus

Realizarea în laborator este simplă şi implică un preţ de cost redus

Se pot utiliza şi elemente prefabricate

Adaptarea în cavitatea bucală este uşoară şi rapidă

Prin îndepărtarea de pe arcade sunt posibile tratamentele

odontale sau parodontale

Permit respectarea unei igiene riguroase a cavitatii bucale

Unele elemente pot fi activate de copil sau de aparţinător

 Dezavantaje

Pot fi îndepărtate de pacient

nerespectându-se indicaţiile de tratament

Elementele componente se pot deforma

sau fractura la pacienţii neglijenţi

La pacienţii alergici la acrilat, pot să

apară reacţii gingivale sau parodontale

Nu permit redresări ortodontice de fineţe

 Componenta

Baza • palatinala
aparatului
• linguala

Elemente
de
• Crosete
ancorare • Gutiere

• suruburi
Elemente
active ortodontice
• arcurile
 Componenta

Baza placii

Elemente de
ancorare

Elemente active
 Baza aparatului

Baza plăcii superioare

 Baza aparatului

Baza plăcii inferioare

 Elemente de ancorare

Elemente
de
ancorare

Cu actiune Cu actiune Cu actiune

functionala sau
elastica mecanica pasiva

arcuri arcuri resorturile suruburile masa mentinat

planurile scuturile platoul
principale secundare auxiliare ortodontice acrilica oarele de
inclinate linguale retroincizal interocluzala spatiu
 Crosetele

Croşetul
Stahl

Crosete
 Crosetele
“croşet în picătură”

Croşetul
Stahl
Ansa de formă circulară şi de
dimensiunea spaţiului interdentar
în care se aplică

Bucla ce reprezintă prelungirea spre

ocluzal a ansei. (traversează arcada
prin nişa masticatorie şi reprezintă
porţiunea elastică a croşetului)

Retentia în baza plăcii

 Crosetele

Croşetul
Croşetul în
Stahl delta

Crosete
 Crosetele

Croşetul 1. Ansa
2. Bucla
Stahl 3. Coada de retentie
in baza placii
 Crosetele

Croşetul
Croşetul în
Stahl delta

Croşetul

Crosete în
săgeată
Schwarz
 Crosetele
“croşetul în treflă”
1.Anse romboidale corespunzătoare
fiecărui spaţiu interdentar.
Croşetul -Ansa este formată dintr-un vârf ce
Stahl pătrunde în triunghiul interdentar sub
punctul de contact şi din 2 umeri ( mez şi
distal) care se sprijină subecuatorial pe cei
2 dinţi vecini.

2.Două bucle ce traversează arcada:

-bucla ant. prin nişa mastic dintre canin şi Pm 1
- bucla post. la 1-2mm de faţa dist a ultimului
M prezent pe arcadă.

3. Două cozi de retenţie în baza

plăcii ortodontice
 Crosetele

Croşetul
Croşetul în
Stahl delta

Croşetul Croşetul în
Crosete în
săgeată semisăgeată
Schwarz
Schwarz
 Crosetele

Croşetul
Stahl

Crosetul in
semisageataCroşetul în
aplicat in nisa
semisăgeată
dintre premolariSchwarz
Ansa in jumatate
de romb
 Crosetele

Croşetul
Croşetul în
Stahl delta

Croşetul Croşetul în
Crosete în
săgeată semisăgeată
Schwarz
Schwarz

Croşetul
direct
 Crosetele

Croşetul-subecuatorial,
ansa liniară, dispusă
în 1/3
Stahl vestibulară a coletului

- bucla elastică, reprezentată

de o porţiune a sârmei
Croşetul în
paralelă cu mucoasasemisăgeată
gingivală
Schwarz

- retenţia în
baza plăcii
Croşetul
direct
 Crosetele

Croşetul
Croşetul în
Stahl delta

Croşetul Croşetul în
Crosete în
săgeată semisăgeată
Schwarz
Schwarz

Croşetul Croşetul
direct Adams
 Crosetele

Croşetul
Stahl

Croşetul în
semisăgeată
1. două anse mici ce vin în contact cu
Schwarz
feţele proxim. ale d. pe care se aplică,
folosind pt. retentivitate divergenţa lor.

2. două bucle în continuarea anselor

vestib. ce încalecă arcada şi străbat
planul de ocluzie prin nişele

Croşetul masticatorii

direct 3. două retenţii în baza plăcii

ortodontice

4. Cele 2 anse sunt unite printr-o

porţiune rectilinie de sârmă, la
distanţă de faţa vestib. a dintelui.
 Suruburie ortodontice
Două semirame ce conţin un
tunel filetat ( pt. tija filetată)
Elemente active
Pe semirame e retenţionată
o săgeată de plastic
colorată care indică sensul
de activare al şurubului cu
ajutorul unei cheiţe

Două tunele netede (pt

tijele de ghidare).

Tija filetată reprezintă partea

activă a şurubului.

În zona centrală, filetul prezintă un

cilindru mai gros ce conţine orificii in
care se introduce cheiţa de activare

Una sau 2 tije netede de ghidare ce culisează în tunelele netede

din semirame.
•De obicei se aplică 2 tije de ghidare la maxilar şi o singură tijă la
mandib. unde spaţ. este mai redus
 Suruburie ortodontice

Efectele ortodontice ale suruburilor

1.lărgirea simetrică a arc.

dentare sup. , baza plăcii
va fi secţionată pe linia
med., iar şurubul va fi
plasat transversal în
dreptul Pm sau mol.
temp.
 Suruburie ortodontice

2. Lărgire asimetrică
 Suruburie ortodontice

3. Deplasarea spre vestibular a unei hemiarcade, placa va fi

secţionată paramedian (în „L”), iar şurubul se va plasa transv.
 Suruburie ortodontice

4. Alungirea arcadei dentare, placa va fi sec-ţionată transv. în

formă de trapez, iar şurubul se va plasa pe dir. sagit, în zona cea
mai declivă a versantului ant. al bolţii palatine.
 Suruburie ortodontice

5. Mărirea radiară a arcadei, baza plăcii se secţionează în „Y” şi se

montează 2 şuruburi.
•Axele celor două şuruburi trebuie să fie perpendiculare unul pe
celălalt
 Elemente active

Arcuri
principale
Resorturi
auxiliare

Arcuri
secundare

Arcurile
 Arcurile principale
ARCUL COFFIN

două recurbări ant. ce

servesc la ancorarea în
acrilatul bazei plăcii.

o buclă principală
semicirculară, la niv. limitei
posterioare a arcadei.
 Arcurile

Arcul vestibular
Curbura principală
două bucle de activare
doua cozi de retenţie