UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU

GEOGRAFIA FIZICĂ A
ROMÂNIEI
(Curs nr. 9)

Lect.dr. VIJULIE IULIANA

 RELIEFUL GLACIAR DIN ROMÂNIA

Răcirea generală a climei în Cuaternar a permis acumularea unor

cantităţi de zăpadă şi gheaţă în Carpaţi la altitudini mai mari de
1700-1800 m;
 Altitudinile de 1700-1800 m → corespund pragurilor glaciare
care închid circurile glaciare (Posea et al., 1974); în timpul fazelor
de răcire a climatului constituiau zona de acumulare a
gheţarilor;
 Masele de gheaţă acumulate aici foloseau văile preexistente, pe
care coborau sub forma limbilor glaciare până la altitudini de
1100-1150 m;
 Între 1100 - 1800 m → se dezvolta o vegetaţie de tundră;

 Sub 1100 ... 400-500 m în Carpaţi exista un etaj al jnepenilor

sub care se dezvolta etajul pinetelor (Posea et al., 1974);
 Sub raport climatic, limita inferioară a zăpezilor permenante
(limita de formare şi acumulare a gheţii) corespundea izotermei de
0°C a lunii celei mai calde din an;

Extensiunea şi numărul fazelor glaciare:

Majoritatea autorilor admit existenţa a două faze glaciare: Riss şi
Würm;
 a existat o primă fază glaciară (Riss) care implica un volum mare
de gheaţă → impus de precipitaţii solide abundente, în care limita
zăpezilor veşnice se afla la circa: 1600 m în N Carpaţilor Orientali
şi 1800-1850 m în Carpaţii Meridionali (Ielenicz şi Oprea, 2011);
 Faza se reconstituie prin:
- circuri glaciare foarte mari şi văi glaciare largi;
- şei de transfluenţă şi morene frontale cu poziţie joasă (1300-
1620 m în M. Retezat; 1000-1350 m în M. Rodnei; 1350-1450 m
în M. Godeanu);
- posibila existenţă a unor gheţari de platou, iar în masivele
unde condiţiile erau mai puţin favorabile dezvoltării firnului, doar
formarea unor gheţari de circ (Ielenicz şi Oprea, 2011);
 Cea de-a doua fază glaciară (Würm) s-a caracterizat printr-
un climat rece, cu precipitaţii solide reduse cantitativ, un
volum mai mic de gheaţă şi o limită mai ridicată a zăpezilor
veşnice (1800 m în N şi 2000 m în S).

 Faza se reconstituie prin:

- dezvoltarea circurilor suspendate;
- crearea unui al doilea jgheab glaciar îmbucat în cel
format în faza anterioară;
- mai multe nivele de morene frontale (1650-1800 m în
M. Rodnei; 1700-1900 m în M. Godeanu; 1600-2000 m în M.
Retezat; în M. Parâng şi M. Godeanu au fost identificate şi
morene la 1850 m, 1920 m, 2000 m, ce-ar releva momentele
principale ale retragerii ultimei glaciaţiuni).
Vârsta fazelor glaciare

 Prima este corelată cu glaciaţiunea Riss:

Argumente:
- un volum important de gheață, rezultat al unor precipitaţii
bogate, situaţie specifică Riss-ului;
- poziţia limitei zăpezilor permanente la altitudini coborâte,
care, astfel, permitea existenţa deasupra ei a crestelor carpatice
(Ielenicz şi Oprea, 2011).

 A doua fază glaciară este legată de Würm:

Argumente:
- un climat rece cu zăpezi mai puţine;
- gheţari de circ şi ghețari alpini cu limbi glaciare scurte ce
s-au retras treptat lăsând morene stadiale (Ielenicz şi Oprea, 2011);

 Alţi geografi plasează întreaga modelare glaciară în Würm, cu

diferenţieri în stadialele acestuia (Ielenicz şi Oprea, 2011).
 Localizarea glaciaţiunii în România – s-a păstrat în majoritatea
masivelor ce depăşesc 2000 m;

Carpaţii Orientali
 M. Rodnei:
- peste 30 de circuri (între 1500 şi 2000 m altitudine), din care 10 au văi glaciare
(ajung până la aproape 1000 m);
- concentrarea formelor glaciare pe versanţii N şi NE;
- pe versantul S sunt mici (se îmbină cu circurile glacio-nivale).
- circuri glaciare: Buhăescu, Repedea;

 M. Maramureş:
- urmele unor gheţari de circ, la 1500-1700 m, în jurul vârfurilor principale;
- se adaugă câteva circuri glacio-nivale.

 M. Călimani:
- două circuri glaciare şi câteva circuri glacio-nivale la 1800-1900 m.
Carpaţii Meridionali

 M. Bucegi:
- forme complexe - circuri (la peste 1800 m);
- văi glaciare (până la 1400 m);
- morene - pe 8 văi desfăşurate radial din nodul orografic Vf. Omul - Vf.
Obârşia;
- urme de circuri glacio-nivale;
- se presupune că a existat şi un gheţar de platou (1900-2000 m);
- 3 complexe glaciare: Mălăeşti, Ţigăneşti, Ialomiţa.

 M. Leaota:
- un circ glaciar (Mitarca) şi unul glacio-nival.

 M. Făgăraş:
- peste 175 circuri glaciare (la 1800-2100 m), grupate în complexe la obârşia
celor mai importante văi: Capra, Buda, Topolog;
- peste 50 circuri sunt continuate de văi (până la 1400 m), pe unele
păstrându-se praguri glaciare, striuri, roci mutonate, morene glaciare;
- numeroase circuri glacio-nivale.
Circul glaciar Mitarca. Localizare şi elemente morfologice. A – podul circului; B –
peretele circului.
Sursa: G. Murătoreanu, 2008.
 M. Iezer:
- circuri suspendate pe creasta Iezer-Păpuşa (la peste 1650 m);
- circuri glacio-nivale.

 M. Şureanu şi Cândrel: circuri glaciare (mai ales pe versanţii N, NE) cu praguri şi

unele morene (la 1700-1900 m).

 M. Parâng:
- mai multe complexe glaciare cu circuri suspendate şi văi glaciare (6-7 km lungime),
concentrate pe creasta principală (în N şi NE).
- Obârşia Jieţului, Lotrului, Latoriţei.

 M. Retezat:
- circuri complexe din care limbile gheţarilor reunite au creat văi (coborau până la
1300-1400 m); circuri, praguri, custuri, morene, roci mutonate, şei de transfluenţă.
- Forme glaciare întâlnim în bazinele văilor: Lăpuşnic, Râul Bărbat;
- Circuri glaciare: Bucura, Peleaga etc.

 M. Godeanu:
- mai multe circuri la 1800-2000 m (mai ales în N), unele continuate de văi (până la
1500-1600 m) cu morene.
 M. Ţarcu:
- circuri suspendate în jurul vârfurilor principale.
Valea Lăpuşnicului Mare - Retezat

http://lh5.ggpht.com/_NgyB4DtQyww/Sl8w7xlS9TI/AAAAAAAABYI/M530MgP128k/DSCN8214%5B4%5D.jpg
Culmea Râiosu (Mușeteica) - 2395 m (stânga văii Capra)- M. Făgăraş - cele mai reprezentative
circuri glaciare – rămân suspendate la obârşia torenţilor

Lacul Capra

http://alpinet.org/foto/2011/09/10/N2M2NTY3NTFkODgwNGViMGYyYTM3YTk5M2EyMjFkNWfoto_106683.jpg
Circurile suspendate – aparţin de obicei ultimei faze glaciare (Würm)
http://3.bp.blogspot.com/_Q_a1v0mJNHc/TETQtzslHHI/AAAAAAAAFxM/pnd3jlBCHvo/s1600/Lacul%20Capra.JPG
http://alpinet.org/foto/2010/09/21/YmUxOGIyZThmZjJiYWYxMWU5OTc1ZDk0MDAyN2ZjMzfoto_101783.jpg
Lacul Capra şi Vf. Paltinu Mare, Făgăraş
http://alpinet.org/foto/2009/09/29/ODI0ZDg1YmNhNDk4MmE4MWY2MTRlMzkxNjU0NTFkY2foto_93132.jpg
Lacul Capra este situat sub Şaua Caprei (2230 m)

Şaua Caprei
Lacul Bâlea este situat la o altutudine 2034 m
Custura – creasta zimţată a Făgăraşului
În lungul văilor glaciare întâlnim
praguri glaciare - Cascada Bâlea –
este dezvoltată pe un prag glaciar;
 http://www.blackhelmets.ro/wp-content/uploads/2010/08/IMG_0512.jpg

Cascada Bâlea ‘’Urlătoarea Bâlei’’ are o cădere de cca. 60 m şi este situată între Vf. Moldoveanu şi
Negoiu, pe cursul pârului Bâlea.
Cascada Capra (Cascada Iezerului, alt. 1690 m), are o cădere de 35 m

http://locuri-unice.ro/wp-content/uploads/2010/10/cascada_capra_0001.jpg
Bucegi – relief de eroziune (exaraţie) glaciară.
Vale glaciară în formă de U – traversată în pleistocen de o limbă glaciară
Făgăraş - Valea glaciară Bâlea în formă de U (Transfăgărăşanul)
Văile glaciare – în profil longitudinal se prezintă ca trepte separate între ele de praguri glaciare
În lungul văilor glaciare din Carpaţi întâlnim 2-3 praguri glaciare.

Prag glaciar
http://povesteindoi.files.wordpress.com/2009/12/resize-of-100_5281.jpg
Circ glaciar
Circ glaciar
Vf. Moldoveanu
Circ glaciar
http://rares19.files.wordpress.com/2011/07/14-magnificent-panorama-of-the-western-parts-of-fagaras-mountains.jpg
Relieful glaciar din M. Retezat

Versantul sudic al Retezatului gazduieşte 3 mari complexe glaciare:

 Judele;
 Râul Bărbat;
 Lapuşnicul Mare.

 Complexul glaciar Lapuşnicul Mare cuprinde mai multe circuri şi văi glaciare,
cele mai importante fiind Slăveiul, Peleaga şi complexul glaciar Bucura.

 Gheţarul din valea Bucurei şi cel din valea Pelegii se uneau şi coborau pe valea
Lapuşnicului până la 1400 m altitudine.

 Văile glaciare din Retezat se numără printre cele mai tipice şi mai lungi văi
întâlnite în Carpaţii Româneşti.

 După P. Urdea (1993, 2000), în perioada de maximă extensiune, gheţarul

Lapuşnicu Mare cobora până la 1100 m altitudine, totalizând o lungime de 18,1
km şi o suprafaţă de 40,1 km2, fiind cel mai mare de acest gen din Carpaţii
Româneşti.
 Valea Bucurei – M. Retezat

http://opengis.unibuc.ro/image/stories2010/Petcu_florin_2_2.jpg
Lacurile glaciare (tăurile) din Căldarea Bucurei.
Tăul Porţii este cel mai înalt lac glaciar din Carpați, situat la altitudinea de
2260 m.

http://www.google.ro/imgres?imgurl=https://lh5.googleusercontent.com
Căldarea Bucurei

http://3.bp.blogspot.com/-B2smPYZFstw/TnOMwfL8NxI/AAAAAAAABNY/W85leo6Y530/s1600/IMG_2599.jpg
http://2.bp.blogspot.com/-e_U9bbOl_us/TlUPNgcMGEI/AAAAAAAAAi0/Zx7r7zdaWlk/s800/retezat.jpg
 Custuri (carlinguri)

Dezvoltarea circurilor a redus spaţiul dintre ele la nişte creste uneori foarte ascuţite, subţiri, zimţate
(prin eroziune glaciară şi procese periglaciare). Prezintă părţi mai joase (şei de transfluenţă) şi părţi
http://mybiosis.info/db/images_blogs/beni/schita_gentiana_peleaga.jpg.jpg
mai înalte (ace, ţancuri, piramide, vârfuri).
Coltii Pelegii şi Vf. Peleaga (2509 m)

http://bogdanbalaban.ro/spaw2/uploads/images/Retezat-Retezat-Peleaga/IMGP3954.JPG
Custură – Creasta Ferăstrăul
 Vf. Custura Bucurei

Lacul Bucura

http://alpinet.org/foto/2011/09/27/ZTM3OTU4YzRjYjEyZjZmNmU3YmYxZWJkMTQ2MDY4MWfoto_106901.jpg
 Vf. Custura Bucurei

Şaua Bucurei

Lacul Bucura – cel mai mare lac glaciar (8,9 ha)

Custura Bucurei
Şa de transfluenţă
glaciară (Colţi Pelegii)

http://www.google.ro/imgres?imgurl=https://lh5.googleusercontent.com
 Lacul Zănoaga
(cel mai adânc lac glaciar - 29m)

Tăul Judele

Căldarea Judele: Tăul Judele și Lacul Zănoaga

http://www.google.ro/imgres?imgurl=https://lh5.googleusercontent.com
Lacul Zănoaga
Şaua Retezatului (curmătura)
Şeile de transfluenţă – locul pe unde gheaţa acumulată în două circuri glaciare depăşea cumpăna
de ape şi trecea dintr-un bazin în altul (prin procese de eroziune); şeile alternează cu vârfurile.

https://lh3.googleusercontent.com/-EqN3npTatTY/Tl6dLCDkVUI/AAAAAAAANnA/XGa7i82KQwU/s640/DSCF1476_w.jpg
Şaua Retezat
Curmătura Bâlei – cea mai tipică şa
de transfluenţă dintre circurile Doamnei
Şi Bâlea.

http://povesteindoi.files.wordpress.com/2011/07/p1140230_resize.jpg
http://povesteindoi.files.wordpress.com/2010/09/resize-of-p1040941.jpg
http://povesteindoi.files.wordpress.com/2010/09/resize-of-p1050028.jpg
http://povesteindoi.files.wordpress.com/2010/09/resize-of-p1050028.jpg
Şaua Bâlei/Bâlii

http://povesteindoi.files.wordpress.com/2010/09/resize-of-p1040935.jpg
Custura Făgăraşului

http://povesteindoi.files.wordpress.com/2011/07/p1140323_resize.jpg
Foto: T. Brustur, 2008
 Şaua Caprei - Făgăraş

http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/1790/287_7181_13.jpg
Creasta Făgăraşului
 Vf. Bucura 2431 m

Prag glaciar

Pragurile glaciare – rocile mutonate (berbeci glaciari)

Prag glaciar
Roci mutonate (impus de structură)
Roci mutonate (spinări de berbeci)
Roci mutonate şi striuri (elemente de morfologie glaciară, cu aspect de mici şanţuri neregulate,
sculptate de gheţar cu ajutorul materialelor morenaice, relativ fine).
Văile glaciare au adesea în lungul lor praguri glaciare (transversale) pe care se pot observa (atunci
când roca este dură), scrijelituri, denumite striuri glaciare şi roci mutonate. Cele mai adesea asemenea
forme se păstrează pe pragul ce desparte circul de vale.
http://farm4.static.flickr.com/3427/3806954793_3f47065398_o.jpg
Lacul Bâlea văzut din şaua Caprei. În dreapta imaginii – berbecii glaciari (roci mutonate)
http://1.bp.blogspot.com/_Q_a1v0mJNHc/TSd5_b6YzoI/AAAAAAAAGzA/6y61m9l26Ws/s1600/1+Balea+Lac.JPG
Circul glaciar

Prag glaciar
impus de structură

Vale glaciară

http://povesteindoi.files.wordpress.com/2011/07/p1140230_resize.jpg
Retezat
Creasta Slăveiul

Căldarea Berbecilor
roci mutonate
Panorama de pe Peleaga (2509 m)
 Căldarea Berbecilor
este situată sub vf. Peleaga.
Prezenţa turbăriilor

Microdepresiunile turboase – excavaţii de circ sau de vale situate în spatele pragurilor; aici s-au
acumulat aluviuni (turbă); pot fi desfiinţate de către eroziunea regresivă;
Relieful glaciar de acumulare
 Morene: frontale, laterale, de fund;

 Morenele laterale se gasesc suspendate pe versanţi;

– ex. barajul de la Gura Apei – valea Lăpuşnicului;

Barajul Gura Apelor – valea Lăpuşnicului – morene laterale suspendate pe versanţi
Gheţarii de platou – Turnul Paltinul (2401 m), M. Făgăraş ... aici există un mic platou, sector din
Pediplena carpatică, pe care s-au instalat în Pleistocen gheţarii de platou.
Turnul Paltinul (Degetul Dracului) – nunatak (formă de relief pozitivă, caracteristică calotelor
de gheaţă, desemnând un vârf stâncos, ascuţit, care se ridică deasupra masei de gheaţă
înconjurătoare.)
Platoul din sectorul Dara – Picuiata (2439 m), Făgăraş
Gheţari de platou – valea Izvorul Dorului, M. Bucegi
Noţiuni:
 Circ glaciar – excavaţie cu aspect semicircular, înadrat de versanţi abrupţi, cu aspect de pereţi,
în interiorul căruia se află cantonat gheţarul (căldare, zănoagă). Retragerea pereţilor circului
se face prin gelivaţie, iar modelarea fundului cuvetei glaciare prin presiunea gheţii şi a
eroziunii, cu ajutorul materialelor morenaice.
 Căldarea glaciară (mai multe circuri unite) - rezultă datorită intersectării crestelor care
depăşeau iniţial circurile vecine.
 Gheţar de circ – gheaţa este prezentă doar în circul glaciar (acesta nu depăşea pragul glaciar);
gheţarul de circ nu prezintă limbă glaciară;
 Gheţar de vale – se formează în circurile glaciare, iar surplusul de gheaţă se scurge
gravitaţional în lungul văilor galciare; ex. limba gheţarului pe V. Lăpuşnicului Mare – Retezat
atingea o lungime de 16-18 km;
 Gheţar de platou – în Carpaţi se presupune că au existat pe vechile suprafeţe de nivelare
carpatice (Pediplena carpatică);
- ex. Făgăraş - sectorul Dara – Picuiata, Vf. Paltinu, Capra .. aici există un mic platou unde se află
şi turnul Paltinului sau Degetul Dracului – un nunatak;
- ex. Retezat: Culmea Drăgşanu;
- ex. Bucegi: pe actuala vale superioară a Izvorului Dorului;
Văile glaciare – forme de eroziune rezultate în urma procesului de curgere a limbilor glaciare din
interiorul circurilor; jgheaburi uriaşe, formă de U;
Trogh-uri – văi glaciare cu profil transversal mult lărgit şi adâncit; nu trebuie să se înţeleagă, în
mod deosebit, numai acele văi glaciare suspendate cu funcţiunea de afluenţi ai văii glaciare
principale;
Văi glaciare îmbucate – alcătuite dintr-un uluc deosebit de larg, reprezentând valea iniţială, în
interiorul căreia a fost sculptată ulterior, o vale mai recentă şi mai strâmtă.
Văile glaciare secundare sunt suspendate deasupra celor principale.
 Bibliografie:

 Ielenicz M, Oprea R (2011), România. Carpaţii. Caracteristici generale,

Editura Universitară, Bucureşti.
 Ielenicz Mihai, Pătru Ileana, 2005, Geografia fizică a României, Editura
Universitară, Bucureşti, ISBN 973-7787-47-1.
 Mutihac V. (1990), Structura geologică a teritoriului României, Edit.
Tehnică, Bucureşti.
 Nicolae Popescu, 2001, Geografia fizică a României, note de curs.
 Pop Gr. (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Edit. Presa Universitară
Clujană, Cluj-Napoca.
 Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, 1974, Relieful României,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
 Posea Grigore, 2002, Geomorfologia României. Relief – tipuri, geneză,
evoluţie, regionare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
 *** (1983), Geografia României, vol. I, Geografia fizică, Edit. Academiei,
Bucureşti.
 *** (1987), Geografia României, vol. III, Carpaţii şi Depresiunea
Transilvaniei, Edit. Academiei, Bucureşti.