Sunteți pe pagina 1din 32

Universitatea “Ovidius” Constanța

Dezastrul Ecologic din Golful


Mexic “Platforma
Deepwater
Horizon”

Elaborat de Fricațel Vitalie

Constanța 2018
“Numit si cel mai
mare dezastru
ecologic al sec. XX
Accidentul de pe platforma petrolieră Deepwater Horizon se referă la exploziile
Accidentul de pe platforma petrolieră
catastrofale din ziua de 20 aprilie 2010, care au avut loc la platforma de foraj Deepwater
Horizon a companiei British Petroleum, situată în Golful Mexic la aproximativ 65 de
Deepwater Horizon
kilometri sud de coasta statului american Louisiana în zona câmpului petrolifer cunoscut
ca Macondo Prospect.

Se referă la exploziile catastrofale din ziua de 20


aprilie 2010, care au avut loc la platforma de
foraj Deepwater Horizon a companiei British Petroleum,
situată în Golful Mexic la aproximativ 65 de kilometri sud
de coasta statului american Louisiana în zona câmpului
petrolifer cunoscut ca Macondo Prospect.
Exploziile, care s-au produs după ce o parte din țițeiul erupt
datorită forajului fundului maritim nu a mai putut fi captat, au ucis
11 lucrători, rănind grav 17 și alți 98 mai ușor. De asemenea,
exploziile au cauzat distrugerea, arderea și apoi
scufundarea platformei petroliere Deepwater Horizon, evenimente
urmate de o erupție masivă a țițeiului prin gaura forată în
apele Golfului Mexic din vecinătatea coastei nord-americane.
Cronologia dezastrului

20 aprilie 2010: La o adancime de 1.500 m in


Golful Mexic, la circa 80 km de Venice
(Louisiana), explodeaza putul de petrol care
perfora platforma Deepwater Horizon, aflata in
proprietatea companiei Transocean si inchiriata
colosului petrolier British Petroleum (BP). O
estimare vorbeste despre circa o mie de barili
de petrol care se revarsa din put in fiecare zi,
raspandindu-se in mare.
22 aprilie: Platforma in
flacari se scufunda.
25 aprilie: BP
utilizeaza roboti
subacvatici
controlati de la
distanta pentru
a incerca sa
repare
stricaciunea,
dar tentativa
esueaza.
28 aprilie: Functionarii de la Casa Alba,afirma ca cel putin
5.000 de barili de titei sunt eliberati in fiacre zi din put, o
cantitate egala cu 800.000 litri. Paza de coasta a SUA
declanseaza o procedura de incendii controlate a petelor de
petrol de la suprafata marii. La inceputul lunii iunie, incendiile
elimina 67.000 de barili de titei.
29 aprilie: Guvernatorul statului
Louisiana declara stare de urgenta.
2 mai: Presedintele Obama face prima vizita in zona de
coasta a Louisianei amenintata de mareea neagra. Intr-o
zona din golf se interzice pescuitul, initial pentru 10 zile.
BP incepe sa perforeze primul din cele doua puturi care
vor servi la interceptarea si oprirea fluxului de petrol iesit
din putul scapat de sub control. Se estimeaza ca lucrarile
vor fi finalizate in luna august.
6 mai: Apar primele pete de petrol pe
coastele insulelor Chandeleur, in rezerva
naturala Breton.
10 mai: BP lanseaza un site web
pentru a strange sfaturi cu privire
la modalitati de a bloca putul.
14 mai: BP incepe procedura de
inserare a unui tub flexibil cu
lungimea de o mila in conducta
deteriorata, astfel incat o nava-
cisterna sa poata aspira petrolul.
Functioneaza, dar reuseste sa
stranga mai mult de 2.000
barili/zi.
24 mai: BF ofera 500 mil dolari
pentru studiul efectelor mareei
negre.
26 mai: Se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede
acoperirea putului prin pomparea de namoluri grele pentru
reducerea presiunii petrolului.

27 mai: Dispersia de petrol a depasit-o pe cea provocata in 1989 de Exxon


Valdez (de 262.000 barili de titei); este acum estimata la 19.000 barili/zi,
calificandu-se drept "cel mai grav dezatru ambiental din istoria Statelor
Unite".
29 mai: BP admite ca operatiunea "Top Kill" a
esuat.
31 mai: Debuteaza operatiunea "Cut and Cap":
taierea valvei de siguranta care nu a functionat
la gura putului si acoperirea ei cu o valva de
blocare numita Lower Marine Riser Package .
1 iunie: Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul
american va declansa o ancheta civila si penala cu privire la
incident. Peste 300.000 de persoane adera la o campanie
lansata pe Facebook de boicotare a BP. EPA (agentia
americana pentru protectia mediului) il invita si pe regizorul
James Cameron alaturi de cercetatori, ingineri si oceanografi
la o masa rotunda organizata la Washington pe tema
dezastrului.
3 iunie: Casa Alba defineste drept "nebuneasca" ideea de a
inchide putul cu o explozie
nucleara, vehiculata in presa internationala.
4 iunie: In cadrul operatiunii "cut and cap", sunt aspirate circa
o mie din cele 19.000 de
barili care ies din put in fiecare zi. Dezastrul a costat pana
acum compania petroliera
1 miliard de dolari, dar potrivit analistilor cifra va ajunge la
20 mld.

6 iunie: BP estimeaza ca aspirarea petrolului a crescut la cel putin


10.000 barili pe zi.
8 iunie: CNN anunta ca BP angajeaza 4.500 someri in
Alabama, Mississippi si Florida pentru a curata
coasetele. Acestia vor fi platiti cu 18 dolari/ora.
11 iunie: Deepwater Horizon "scuipa" titei intr-un ritm de
40.000 barili/zi, potrivit unei noi estimari a guvernului
american; cifra este acum de 8 ori mai mare decat cea de
5.000 barili/zi valabila pe parcursul lunii mai (de 5.000
barili/zi). Ceea ce inseamna ca in pofida
ultimului "capac" amplasat valvei
de siguranta a putului, cel putin
20.000 barili de titei se scurg
in ocean in fiecare zi.
După aproape trei luni de
neputință, după mici intermediare,
dar prea neîndestulătoare succese,
în sfârșit pe 15/16 iulie
2010, British Petroleum anunță
astuparea găurii marine eruptive
a Deepwater Horizon-ului.
20 mld dolari. Aceasta este cifra despagubirilor pe
care BP a acceptat s-o plateasca, in urma intalnirii
oficialilor companiei cu presedintele american la
Casa Alba
150 de delfini şi 87 de broaşte ţestoase, dintr-
o specie pe cale de dispariţie, au murit de când
s-a produs accidentul, a declarat Agenţia
Oceanică şi Atmosferică, potrivit "The
Guardian".
Samantha Joye este cercetător şi profesor la Universitatea din Georgia.
Când s-a scufundat pentru prima dată cu submarinul în Oceanul Atlantic,
la 16 kilometri de locul dezastrului de la Deepwater Horizon, a rămas
şocată de ce a văzut: "Dâre groase de noroi învăluiau recifurile de corali
rămase aproape pustii. Iar puţinele creaturi care mai trăiau nici nu se
fereau din calea submarinului, aşa cum făceau de obicei", povesteşte
cercetătoarea, pentru ziarul britanic "The Guardian".
Un alt accident a avut loc pe Platforma Piper Alpha
Pe 6 iulie 1988, ca parte a operatiunilor de mentenanta,
tehnicienii au scos si au verificat valvele de siguranta,
esentiale in prevenirea acumularii periculoase de gaz lichid.
100 astfel de valve identice au fost verificate. Din nefericire,
tehnicienii au comis o eroare si au uitat sa inlocuiasca una
dintre ele, care necesita aceasta interventie. La ora 22.00, in
aceeasi noapte, un tehnician a incercat sa activeze pompele
de gaz lichid si cel mai costisitor accident petrecut vreodata la
bordul unei platforme petroliere a fost initiat. In doua ore de
la acest moment, platforma, inalta de 90 metri, era in
intregime acoperita de flacari. In cele din urma, s-a prabusit,
provocand moartea a 167 de muncitori si pagube materiale
in valoare de 3.4 miliarde dolari.
Accidentul de pe Platforma
Piper Alpha (1988)
O poluare cu petrol de mărimea a șase terenuri de
fotbal a fost semnalată de autoritățile europene
lângă platforma de foraj “Gloria” din Marea Neagră a
OMV Petrom.
Conform Petru Zoltan de la “Romania libera” la data de 15.08.2017 a criticat lipsa de actiune a
Autoritatii
Navale Române și Garzii de Mediu Constanța,despre cazul poluarii cu petrol de mărimea
a șase terenuri de fotbal a fost semnalate de autoritățile europene lângă
platforma de foraj “Gloria” din Marea Neagră a OMV Petrom. În ciuda probelor,
compania neagă poluarea. Mai ciudat, însă, Autoritatea Navală Română nu a
găsit pata de șase hectare și nici măcar nu a anunțat Garda de Mediu Constanța.
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) a alertat autoritățile române
în legătură cu un caz de poluare de proporții în Marea Neagră. Lângă platforma
petrolieră “Gloria” a fost fotografiată din satelit o pată de culoare roșie cu o lungime
de 470 de metri și o lățime de 130 metri. Platforma de extracție „Gloria” se află în
proprietatea companiei OMV Petrom. Surse avizate susțin că aceasta nu mai este
sigură din punct de vedere tehnic: „Nu a fost certificată de nici un for internațio-nal și
probabil că nici nu ar mai fi posibil acest lucru fără investiții care, probabil, nu se mai
justifică în prezent. Se pare că OMV Petrom a luat decizia ca platforma să fie dată la
casare”.
Concluzie
Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si
ulterioara deversare de petrol in Golful Mexicului este
considerata drept cel mai grav dezastru provocat de
om din istorie. Titeiul a inghitit intregul Golf, intreaga
coasta meridionala si sud-orientala a Statelor Unite si
a Mississippi. Potrivit celor mai rele previziuni, aceasta
catastrofa va continua sa ucida timp de multe
generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf
Mexic intr-o zona moarta. Animalele, viata omului,
pana si industriile, toate risca potential daune
permanente si distrugerea.
Bibliografie
1. „Bird Habitats Threatened by Oil Spill” from National
Wildlife”. National Wildlife Federation. 30 aprilie
2010. Accesat la 3 mai 2010.
2. Gulf Oil Slick Endangering Ecology [web streaming].
CBS Broadcasting. 30 aprilie 2010. Accesat la 1 mai
2010.
3. http://www.descopera.ro/stiinta/6427819-tragedia-
din-golful-mexic-cel-mai-mare-dezastru-ecologic-din-
secolul-xxi
4. http://romanialibera.ro/actualitate/international/ce-
s-a-intamplat--de-fapt--cu-petrolul-din-golful-mexic--
222376
5. http://romanialibera.ro/special/dezvaluiri/uniunea-
europeana-vede-poluarea--o-pata-de-petrol-cat-
sase-stadioane--ascunsa-de-statul-roman-464096

S-ar putea să vă placă și