|
 

 
    

 —


http://nobelprize.org
 —


http://nobelprize.org
 r
 

 

 h
elula nervoasă este

elementul funcţional şi structural
fundamental al creierului.´
   
h erminaţiile
unui neuron comunică cu dendritele altui
neuron prin structuri specializate,
denumite ulterior sinapse de către

´
 r
 




 h euronii
nu formează sinapse în mod aleator.´
 r h emnalele dintr-
un circuit neural se propagă într-o
singură direcţie [«] Informaţia circulă
dinspre dendritele unui axon înspre
corpul celular şi apoi de-a lungul
axonului către terminaţiile presinaptice
[«]´
E Kandel, In earch of Memory: he Emergence of a ew cience of
Mind. W. W. orton &
ompany, 2006
 —


http://nobelprize.org
 



|esutul nervos h este alcătuit din 

interconectaţi (circuite) şi , cu
rol de suport.
otalitatea ţesuturilor nervoase formează

   .

lasificare: sistem nervos 
 şi
.
 



=egiuni distincte ale sistemului nervos

alctuiesc, împreună cu structurile asociate
(meninge, vase de sânge) :
‡
!: măduva spinării şi encefal
(telencefal, diencefal, trunchi cerebral)
‡
!r: ganglioni (senzitivi şi vegetativi) şi
nervi


 " !

Dendrite

rerikarion (soma,
corpul neuronal)

Axon





Dendrite Axon al altui neuron

orpi issl
inapsă
rerikarion
egment axonal iniţial
onul de emergenţă axonală
eacă de mielină
Oligodendrocit
=am axonal colateral
Axon
od =anvier
!

!r

elulă chwann

=am colateral al
arborizaţiei terminale

rlacă mototrie
L
Junqueira, Basic histology, Ed. 9
 r#

‡
orpi issl la baza

dendritelor, nu şi în conul
axonal
‡ =E abundent
‡ Aparat Golgi - bine
dezvoltat
‡ Vezicule delimitate de
endomembrane
‡ Lizozomi
‡ Mitocondrii
‡ ricături lipidice
‡ Incluziuni pigmentare
(lipofuscină, melanină)
L
Junqueira, Basic histology, Ed. 9
 r#

‡ ucleu mare, rotund,

eucromatic, veziculos´
‡ ucleol vizibil
‡
entrioli - rol în
organizarea microtubulilor.
‡
itoscheletul este alcătuit
din: !
h microtubuli şi proteine
asociate (MAr)
h filamente intermediare
(neurofilamente)
h microfilamente actină.
 


‡ rrelungiri ale somei h preiau şi integrează informaţia

‡
onţin corpi issl şi organite, abundente la baza
dendritei şi din ce în ce mai puţine distal (diametru
descrescător); elemente de citoschelet.
‡ ransport dendritic anterograd (10 šm/h) pentru
proteine şi organite, dar şi retrograd.
‡ pini dendritici - specializări cvasipermanente care
primesc sinapsele excitatorii. rână la 40.000/neuron.

onţin actină, tubulină, poliribozomi, vezicule
 †

‡ rrelungire unică cu diametru constant h conducerea

unidirecţională a potenţialului de acţiune
‡
on de emergenţă axonală h integrează informaţia
primită de către neuron, declanşează rA. Domeniu
distinct dpdv molecular
‡ egmentul de conducere - mielinic sau amielinic
‡ Arborizaţia terminală cu ramuri ce sfârşesc în butoni

Ji et al., 2001. Molecular identification and

sequence analysis of $, a novel protein
localized at the axon hillock.  
 

    %:246-249
 †

‡ & 


h ransport 

‡ 
al proteinelor şi
microfilamentelor (1 -3
mm/zi),
‡ 
  (mm/h) al
mitocondriilor şi
‡  (100-400 mm/zi) al
veziculelor cu mediatori.
h ransport 
 al
veziculelor delimitate de
endomembrană
h rroteine motorii: kinezina
(anterograd) si dyneina
(retrograd)
J. J. L. van der Want, Brain =esearchrrotocols 1:269 (1997)
 r

Domeniu axonal şi somato-dendritic

el. epitelială Motoneuron
‡ rolarizare a
moleculelor exprimate
(receptorii MDA,
Glu=)
‡ inapsele ~ joncţiu-
nilor strânse, nu
contribuie la menţine-
rea polarizării
‡ ': polul apical
nu vine în contact cu
mediul

. G. Dotti,
ell, (:63, 1990
 &

! :
1 2 3
1. . ) h căi
senzitive:
h în retină
h neuronii olfactivi
2. . 
 h cei
mai numeroşi
3. .   -
un trunchi comun care
se ramifica apoi in ´.
h ggl. spinali senzitivi

L
Junqueira, Basic histology, Ed. 9

 &

&:
1. . 
  h conduc
informaţie către 

2. . 
 h conduc
informaţie dinspre

către cel.
efectoare
3. —
 h
interconectează alţi
neuroni
 &

*:
1. n.  h n.
dendrită dendrite
efectori ai cortexului: apicală

multipolari, perikarion
mare, dendrită mare
apicală
2. n.  h
interneuroni mici 3
3. cel. r# h dendrite
bazale

cerebel, dendrite f.
ramificate 2

1
 &

*:
4.
el.

 h
ex.: cel
amacrine
starburst´din
retină.
Interneuroni.
 &

+  axonului: , - axonului:

‡ . de ' ‡ . '
(Golgi I) h axon ‡ .  '
lung, senzitivi sau
motori
‡ . de  '
(Golgi II) h
interneuroni
   


‡
  h joncţiune intercelulară specifică
neuronilor
‡ =ealizează transmiterea unidirecţională a
impulsurilor nervoase, cel mai frecvent prin
substanţe solubile h neurotransmiţători

  *.&

Elemente:

* /
 

* 012mitocondrie
.! (M), vezicule
* sinaptice (*), =E,
*
microtubuli (Mt),
neurofilamente
*

Zona activă

' 
, 20-30
Material electronodens nm, electronodens, cu
filamente

. 



poate fi spin, dendrită,
somă, axon.
u
mitocondrii,
neurofilamente

   

lasificarea morfologică
(ultrastructurală) h Gray:
h inapse   
 h
material electronodens
mai gros pe memb.
postsinaptică, spaţiu
sinaptic 30nm
h inapse  
 h
http://www.itg.uiuc.edu
material electronodens
de grosime egală pe
membr. pre- şi
postsinaptice, spaţiu
sinaptic 20nm

   

Aspectul veziculelelor
sinaptice:
‡V. clare, sferice, 40-60 nm h
acetilcolina
‡V. clare, turtite, 20-60 nm h
neurotransmiţători inhibitori
‡V cu miez dens, sferice,
40-60 nm h catecolamine
‡V cu miez dens, sferice,
mari (80-100 nm) şi halou
clar h 

   

lasificarea
morfofuncţională:
h .

 - asimetrice, cu
vezicule clare, efect de
depolarizare (creşterea r=) a
membranei postsinaptice -
potenţial postsinaptic
excitator (Err)
h —3)
 - simetrice, clare
sferice sau turtite, efect de http://www.itg.uiuc.edu
hiperpolarizare (scăderea
r=) - potenţial postsinaptic
inhibitor (Irr)

ipul de receptori postsinaptici

determină efectul

   

‡ inapse 

(discoidale) h morfologie
uniformă în secţiune
‡ inapse 
 h mai
multe zone electronodense
în aceeaşi sinapsă. rosibil
rol în plasticitatea
sinapselor şi potenţare pe
termen lung (Lr) (ropov
V.
, euroscience
%:251, 2004)
http://www.mc.vanderbilt.edu

   

lasificarea
:

1. tipurile  ´ (cele mai frecvente):
h axospinoase (sinapsa se face cu spinul dendritic) - numai
excitatorii
h axodendritice
excitatorii sau inhibitorii
h axosomatice
h axoaxonice - numai inhibitorii (cu segmente nemielinizate
ale axonului postsinaptic)
2. tipurile  de sinapse (de regula inhibitorii):
dendritice
h dendro- somatice
axonice

dendritice
h somato- somatice
axonice

   

lasificarea
:

3. inapse  (participă concomitent mai
multe prelungiri):
h reciproce - dendrodendritice; 2 sinapse învecinate
ce conduc impulsul nervos în sens invers
h în panglică (în retina) - axodendritică; participă 1
axon si 2 dendrite foarte apropiate intre ele;
Axonul prezintă pe linia mediană o densificare în
formă de panglică
h s. serială - axoaxonică; o înşiruire de sinapse
axoaxonice

  *.&

inapsă dendro-dendritică. e observă şi un axon (A) ce stabi-

leşte o sinapsă cu D2

   

f.  
 
:

‡ inapse chimice (cu neurotransmiţători)
‡ inapse electrice (prin joncţiuni gap) - foarte
puţine în 

‡ inapse mixte (cuplaj intre sinapsa electrica
si cea chimica). unt rare: http://www.itg.uiuc.edu
nucleii vestibulari
laterali, nucleii tractului mezencefalic al
trigemenului.
 !
 '


!
 '
 au efect rapid (latenţă 1-2 ms)

‡  inhibitori:
h GABA (acid r-amino-butiric)
h glicina
h purine (adenozina, AMr, ADr, Ar)
‡  excitatori
h glutamat
h aspartat
h taurina
‡  cu efecte dependente de tipul receptorului:
h acetilcolina
h noradrenalina
h serotonina monoamine
h dopamina
 ! 


‡ Durată mai mare a efectului, latenţă mai mare

‡ O substanţă poate acţiona ca neurotransmiţător,
neuromodulator sau neurohormon (uneori).
‡ euromodulatorii pot fi peptide comune cu
sistemul neuroendocrin difuz: colecistokinina, -
endorfina, substanţa r, angiotensina, VIr
‡ Efecte pe membrana presinaptică (modulează
exocitoza) şi postsinaptică influentează legarea
mediatorilor de receptori
 '  

‡ Un neuron foloseşte mai multe substanţe

neuroactive
‡ Aceeaşi moleculă are efecte diferite în
funcţie de context (în principal tipul de
receptor de care se leagă)
  

‡ Dopamina coexistă în neuronii trunchiului

cerebral cu peptide precum colecistokinina.
‡ Funcţionează ca:
h neurotransmiţător când este eliberată de neuronii din
substantia nigra.
h neurohormon eliberat din neuronii hipotalamici
(nucleul arcuat) în adenohipofiza (inhibă secreţia de
prolactină)
‡ Excită, inhibă sau modulează activitatea celulei
ţintă, în funcţie de natura receptorului din
membrana postsinaptică.

)
'
 

‡ Monoamine:
h catecolamine - adrenalina, noradrenalina, dopamina;
h amine din triptofan - serotonina, triptamina
‡ Aminoacizi: aspartat, glutamat, GABA, glicina,
taurina
‡ reptide:
h acţionează ca neuromodulatori: colecistokinina,
endorfine, encefaline, substanta r, VIr
h actioneaza ca neurohormoni: LH-=H, H-=H,
somatostatina, vasopresina
‡ rurine: adenozina, AMr, ADr, Ar
‡ Gaze: O (oxid nitric),
O
w
  

U


 
!*†

‡ MDA (-metil D-
aspartat) este agonist
‡ =ec. pt. glutamat,
glicina co-agonist
‡ ecesită şi
depolarizarea
membranei
(eliminarea Mg++)
‡ rroduce potenţiale
postsinaptice
excitatorii, contribuie
la plasticitatea
sinaptică
 r


 


‡ Modificarea intensităţii potenţialului post-

sinaptic (răspunsului) la stimulări similare
‡ Mecanisme: modificarea proteinelor
postsinaptice (fosforilare); modificarea
nivelului de expresie a proteinelor
sinaptice receptoare (implică modificarea
sintezei proteinelor)
‡ rotenţare /depresie pe termen lung´
Lr/D
‡ Implicată în memorie/învăţare