TURISM GASTRONOMIC

Obiective

- Concept / definire
- Scurt Istoric
- Marile bucatarii ale lumii
- Destintii culinare
- Festivaluri culinare
- Circuite gastronomice
- Impactul turismului culinar
- Concluzii
Concept / Definire

- Conform Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), turismul

gastronomic este alcatuit din turistii si vizitatorii care isi
planifica calatoriile cu scopul de a incerca bucatariile locale sau
chiar pentru a realiza activitati legate de gastronomie.

- Erik Wolf sublinia faptul ca: „Desi neglijat in trecut, turismul

gastronomic este o piata importanta care sustine dezvoltarea
economica si a comunitatii, oferind totodata turistului o
imagine mai amanuntita asupra diverselor culturi”.
Scurt istoric

 Turismul gastronomic a inceput pe vremea cand europenii

calatoreau ani de zile in cautarea mirodeniilor asiatice.
 Pana in prima jumatate a secolului al XX, gastronomia nu era
la fel de accesibila ca si in zilele noastre, ci ea reprezenta o
preocupare a elitelor. Dar odata cu anumite descoperiri
stiintifice, idei demografice, chiar ustensile tehnice, care faceau
ca hrana sa fie mai usor de obtinut au determinat estomparea
acestor diferente iar gastronomia devenea accesibila marii
majoritati a populatiei.
 Dupa anii 70 s-a inregistrat o adevarata revolutie in bucatarie
Marile bucatarii ale lumii
Cultura gastronomica frantuzeasca

 Bucataria franceza este cea mai rafinata si

apreciata din Europa si poate chiar din
intreaga lume.
 Faima bucatariei franceze este data de asa-
numita „haute cuisiune”. Aceste specialitati
franceze de renume mondial se gasesc
doar la restaurantele de lux, concentrate
in special in jurul capitalei Paris, avand
preturi exorbitante.
Fig. 1 – Produse tradiționale franțuzești

Sursa:https://www.google.ro/search?q=gastronomia+franceza&dcr=0&source=lnm
s&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwidoeWe5_zWAhXH3SYKHdMXDqYQ_AUICi
gB&biw=1366&bih=662#imgrc=_
Produse traditionale frantuzesti:

 Branza (francezii sunt cei mai mari consumatori de brânză din

lume, cu o cantitate de aproximativ 25 kg de persoană pe an.
Deasemenea ei produc peste 300 de feluri diferite de brânză.)
 Vinul este la fel de important că orice alt fel de mâncare
 Cassoulet toulousain este o mâncare tradițională franțuzească pe
baza de fasole, cârnați de Toulouse, carne de rată sau gașcă,
carne de porc.
 Foie gras este o altă specialitate franțuzească, obținut din ficat
de rată sau gașcă îngrășate forțat.
 Confit de canard este un preparat tradițional pe baza de carne
de rată.
 Regionalizare
Normandia
- Normandia este liderul
lactatelor franceze. Anual se
produc peste 50 de milioane
de bucati de branza. Cele mai
renumite sunt: Camembert
de Normandie, Livarot, Pont
l’Eveque, Neufchatel
- Fructele de mare,
deasemenea sunt nelipsite.
Fig. 2 – Branzeturi
Sursa:
https://www.google.ro/search?q=branzeturi+frantuzesti&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj7p
6L837zZAhViJsAKHZq9B3gQ_AUICigB&biw=843&bih=642#imgdii=Z3zt_yAFIPOLdM:&imgrc=vBIwEth3
mQzMeM
 Provance

- Aici se gateste foarte mult cu Valea Loirei

ulei de masline, iar clima calda
permanenta, duce la o - faimoasa pentru felurile de
bucatarie bazata pe foarte mancare delicate din peste de
multe fructe si legume. apa dulce ca si pentru vinurile
Reprezentativ este Ratatouille. albe.

Fig. 3 – ratatouille
Sursa:
https://www.google.ro/search?q=RATATOUILLE&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwiYhdC24bzZAhXBBcAKHdH8AX4Q_AUICigB&biw=843
&bih=642#imgrc=7yJvQT-1ZhfYwM
Cultura gastronomica italiana
 Dezvoltarea bucătăriei italiene îşi are
rădăcinile încă în secolul IV în.e.n
(influente)
 devine ceea ce avem azi : una din cele mai Fig.4 – produse traditionale
italienesti
impecabile bucătării din punct de vedere a Sursa:
rafinamentului, aspectului şi gustului https://gastronomie.ele.ro/sfatu
ri/Periplu-si-Savoare_--
 Bucătăria ialiană se deosebeşte de d6/Cultura-si-retete_--
s11/Bucataria-italiana_--
celelalte atat prin reţetele deosebite, care a198.html

constituie un amestec specific prin

proporţii şi tip, dar şi prin fiecare element
individual
Produse traditionale italienesti
Paste
Pastele reprezinta un
simbol al Italiei alaturi de
pizza. Sunt sute de retele
unice prezente in toate
regiunile tarii.
Pizza
 Pizza de origine
napolitana, este in astazi
prezenta in toate tarile,
fiind unul dintre
simbolurile mondializarii.
Pizza autentica napolitana
contine mozzarella, ardei
gras, ceapa, carnati, ansoa
si sos de tomate si este
iubita
Risotto
 Risotto, alta specialitate
italiana, este preferata in
special in nordul si centrul
tarii.
 Risotto este un aliment de
baza in bucataria milaneza,
unde este si cel mai bine
preparat, faimosul risotto
alla Milanese.
Lasagna
 Lasagna specialitate
italiana celebra este
compusa din straturi
succesive de paste, branza
si sos. Tipul de branza
variaza in functie de
reteta: mozzarella sau
parmezan
Regionalizare
 regiunea Emilia-Romagna
este cunoscuta pentru
lasagna, tortellini, mortadella,
prosciutto si parmezan. In
plus, untura de porc este
folosita la gatit mai mult
decat uleiul de masline, spre
deosebire de celelalte
regiuni.
 Napoli a creat pizza si
mozzarella.
 Calabria se remarca prin
utilizarea ardeiului iute si
prin prepararea
sortimentelor specifice de
mezeluri.
 Sicilia este patria inghetatei,
bucataria sa prezintand si
influente arabe.

Fig. 5 – produse traditionale italienesti

Sursa: https://gastronomie.ele.ro/sfaturi/Periplu-si-Savoare_--
d6/Cultura-si-retete_--s11/Bucataria-italiana_--a198.html
 Cultura gastronomica turceasca

 a luat nastere prin fuziunea culturala

regiunilor invecinate
 abunda in fructe de mare si legume
proaspete, dar este cunoscuta si pentru
gustul foarte dulce al majoritatii deserturilor
 cel mai mare impact asupra gastronomiei
turcesti, a fost realizat de bucataria
greceasca si cea a Orientului Mijlociu
Preparate traditionale
Kumpirul
 Kumpirul este unul dintre
preparatele traditionale ale
turcilor, pe care il gasesti la
orice colt de strada. Este
vorba de un cartof imens
umplut cu diverse
ingrediente si foarte bine
copt. La sfarsit, se adauga
restul ingredientelor, care
sunt formate dintr-o
varietate de legume
proaspete.
Pilaf
 Pilavul (pilaful) este
mancarea de baza in
bucataria turceasca. Fie ca
este consumat simplu, fie in
combinatie cu diverse
sortimente de carnuri, pilaful
este un fel principal
consumat frecvent de turci,
datorita usurintei cu care se
prepara si senzatiei de
satietate pe care o ofera.
Menemen
 asa-numitul Menemen, este un
mic dejun satios si copios specific
bucatariei orientale. Este vorba
de un soi de omleta cu ceapa,
rosii si ardei grasi. Reteta s-a tot
diversificat de-a lungul timpului,
ingloband si alte
ingrediente: masline, carnati etc.
Kebab
 Kebab
Nu poti sa pleci din Turcia si
sa nu te bucuri de aromele si
ingredientele unui Kebab
autentic, aceasta fiind tara de
origine a preparatului.
Kebabul turcesc se serveste
sub forma unor frigarui cu
carne si legume si nu in lipie,
asa cum au adaptat reteta
majoritatea bucatariilor
europene.

Baklava
 Baklavaua este unul dintre
cele mai populare deserturi
turcesti din lume. Acest
desert de patiserie,
considerat de unii exagerat
de dulce, imbuibat in sirop
de zahar si umplut cu nuci
sau fistic reprezinta una
dintre delicatesele de care
nu te vei mai satura pe
meleagurile turcesti.
Bauturile turcesti
 Ceaiul si cafeaua turceasca,
cu sau fara zahar, se servesc
de obicei dupa cina sau mai
rar odata cu deserturile.
 Cafeaua turceasca este de
fapt o modalitate specifica
de preparare a cafelei, nu o
varietate separata.
Ingredientele sunt: cafea
macinata foarte fin, apa rece
si zahar dupa gust (zaharul
se adauga in apa inainte de
preparare). Se poate adauga
nucsoara pentru aroma.
Cultura gastronomica chinezeasca

 Bucătăria chineză este printre cele mai

vechi din lume şi printre cele mai populare
din Asia.
 Gastronomia chineză se numără printre
cele mai sănătoase din lume;
 gastronomia chineză îşi propune să
asocieze felurile de mâncare şi metodele
de preparare cu aura şi starea fizică
actuală a corpului.
 Chinezii au o regula a echilibrului aplicata
in gastronomie, ea determinand si silueta
tipic chinezeasca.
Preparate chinezesti

 mâncarea chinezească are câteva calităţi comune. În primul

rând, are la bază patru grupe de alimente: cereale, legume,
carne şi fructe.
 Orezul este cea mai consumată cereală şi contribuie la
menţinerea unui metabolism sănătos prin aportul mare de
fibre.
 Ceaiul verde este principala băutură a chinezilor.
 Alte băuturi populare sunt berea chineză şi vinul din orez.
Regionalizare
Gastronomia din Beijing
are la bază tăieţeii, carnea de
pasăre, vită şi miel. Cele mai
populare feluri de mâncare din
zonă sunt raţa à la Beijing şi
găluştele cu diverse umpluturi.
În Beijing, vinul din orez este
adesea combinat cu mirodenii,
iar metoda tipică de preparare
a hranei este frigerea rapidă, Fig. 6 – Beijing
Sursa:
fără adaos de grăsimi sau ulei. https://www.google.ro/search?q=beijing&dcr=0&source=lnms&
tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi6_Lrnp_jZAhWEqaQKHeZ1
BdQQ_AUICigB&biw=1366&bih=662
 Gastronomia din Guangzhou

- este cea mai renumită din

China datorită imigranţilor
proveniţi din această regiune.
- se folosesc cantităţi mari de
carne de vită şi de porc,
peşte şi fructe de mare
- printre preparatele
emblematice ale regiunii se
numără ouăle de raţă în
saramură şi tofu fermentat.
Fig. 7 – Guangzhou
Sursa:
https://www.google.ro/search?q=Guangzhou&dcr=0&source=lnm
s&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiDr62EqPjZAhWEyKQKHYy
WADsQ_AUICigB&biw=1366&bih=662
Gastronomia din estul Shanghaiului
 este considerată cea mai
delicată din China. Este
renumită pentru preparatele
din peşte şi fructe de mare
(stridii, crabi).
 Gustul dominant în
gastronomia din Shanghai
este cel dulce;
 Spre deosebire de alte
regiuni chineze, aici se
folosesc mai mult tăieţeii, în
detrimentul orezului
Fig.8- fructe de mare
sursa:https://www.google.ro/search?q=gastronomia+shanghaiului&dcr=0&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ah
UKEwjCloWeqPjZAhVI2aQKHY3tA0wQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=J6-bJt5RU1AwiM:
Gastronomia din Sichuan – din vestul Chinei

 gustul predominant este cel

picant.
 Felurile de mâncare au la
bază, în principal, carnea de
vită.
 Mâncarea din regiune este
celebră şi pentru diversele
alimente afumate sau
marinate.

Fig.9- produse traditionale chinezesti

https://www.google.ro/search?q=Gastronomia+din+Sichuan&dcr=0&source=lnms&tbm
=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjn9LG7qPjZAhWD-
Destinatii culinare

 Turismul culinar dă oportunitatea de a prezenta turiştilor

bogăţia tradiţiilor folclorice (Chase, Manning și Valliere, 2014).
 Prin cunoaşterea bucătăriei locale, turiştii vor avea cunoştinţe
despre cultura materială a ţării şi despre elementele de folclor
 turismul culinar asigură oportunitatea turiştilor de a prepara
mâncare.
 Iata cateva dintre cele mai apreciate orașe din lume de către
pasionații de gastronomie
Singapore – Singapore
 Bucătăria din Singapore este un amestec între mâncărurile
tradiționale din China, India ș Malaezia. Ca și generalitate,
localnicii servesc toate mesele în oraș, astfel că orașul este plin
de restaurante de cartier, serviciile sunt rapide, iar mâncarea
este foarte ieftină (raportat la veniturile locale).

Fig,10-gastronomie- Singapore
https://www.google.ro/search?q=gastronomie+Singapore&dcr=0&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjmsNb
Hololulu – Statele Unite ale Americii
 Hawaii este văzut ca un paradis tropical
 Bucătăria hawaiană este compusă din nenumărate feluri
asiatice, precum și din mâncăruri tradiționale în insulele
Oceanului Pacific. Cel mai cunoscut fel este „porc Kalua”
 cea mai bună metodă de a degusta din bunătățile tradiționale
este Turul Hawaii Food (creat de fostul bucătar și critic culinat
Matthew Gray).

Fig,12- porc Kalua

https://www.google.ro/search?q=gastronomie+honolulu&dcr=0&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0
Fes – Maroc
 Bucătăria tradițională marocană depinde de condimente de mii
de ani, bucurându-se pe influențe ale popoarelor berbere,
mediteraneene, arabe sau africane.
 Felurile tradiționale de mâncare se bazează pe cușcuș, carne de
miel, vită sau oaie
 restaurantele din Fes îmbrățișează și bucătăria internațională.

Fig.13- condimente Maroc

Sursa:
https://www.google.ro/search?dcr=0&biw=1366&bih=662
&tbm=isch&sa=1&ei=KqSvWr-
FBonVgAaYuYvoDQ&q=maroc+gastronomie&oq=maroc+g
astronomie&gs_l=psy-
ab.3..0i30k1.1528.4384.0.4558.12.5.0.7.7.0.179.544.2j3.
5.0....0...1c.1.64.psy-
ab..0.12.563...0j0i67k1j0i19k1j0i30i19k1j0i5i30k1j0i8i30
k1.0.ftkL35MB5ZA#imgrc=-KGZPwKZbGMOZM:
Bangkok – Thailanda
 cele mai bune feluri din lume se prepară în Bangkok, una din
cele mai cunoscute destinații asiatice.
 Spectaculoasa capitală a Thailandei oferă o multitudine de
opțiuni culinare, de la tarabe stradale și până la restaurante de
cinci stele de la feluri tradiționale thai și până la mâncare
japoneză, italienească, chinezească indiană, germană sau
coreeană.
 Londra – Marea Britanie
 Londra este o metropolă agitată, ce reunește numeroase
culturi de pe tot globul astfel că aici se regăsesc numeroase de
opțiuni culinare, din toate bucătăriile lumii;
 La origini, bucătăria tipic englezească era definită din feluri
simple de mâncare, preparate din ingrediente locale.
 printre cele mai cunoscute feluri tradiționale se numără
peștele cu cartofi prăjiți, plăcinta cu rinichi și ficat, plăcinta
păstorului, cârnații englezești sau budinca Yorkshire.

Fig,15- budinca Yorkshire

Sursa:
https://www.google.ro/search?q=budinca+Yorkshire.&dcr=0&sour
ce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwictrPWqfjZAhUtMew
KHabnBdAQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=C3
New York – Statele Unite ale Americii

 Orașul New York este un centru incontestabil al lumii, astfel că

este extrem de atractiv pentru imigranții în căutarea visului
american
 au adus cu sine obiceiurile culinare, astfel că NYC are astăzi
mâncăruri tradiționale ca supa de scoici Manhattan, covrigul
newyorkez, hot dog-ul, pizza newyorkeză sau salata Waldorf.
 oferă orice în materie de bucătărie, de la rulote ambulante la
restaurante selecte ce reunesc toate bucătăriile lumii, de la
Mica Italie și până la Chinatown sau Kosher Lower East Side
Festivaluri gastronomice

Salonul ciocolatei din Quito

- Ecuador produce unele

dintre cele mai bune
ciocolate de oriunde în
lume, iar acest lucru este
sărbătorit în fiecare an la
Festivalul anual de Salon
de Ciocolată desfășurat
în capitala Ecuadorului,
Quito.
- vor putea să se bucure de degustări exclusive de
ciocolată de la producătorii ecudori, precum și de premii
anuale acordate, inclusiv pentru prestigiosul concurs de
sculptură de ciocolată
Fig.16- Salonul Ciocolatei
https://www.google.ro/search?q=Salonul+ciocolatei+din+Quito&dcr=0&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahU
KEwj67cyCqvjZAhXD2qQKHRgMDq8Q_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=nMtu5MaMOmIPwM:
Festivalul Castanelor din Ardeche
 mai accesibil
este Festivalul
Castanelor din
Ardeche, Franța.
Regiunea Ardeche este cel
mai mare producător de
castane dulci din Franţa. La
festivalul care îi este
dedicat ”copacului pâinii”
– cum i se mai spune,
castanele pot fi consumate
în dulciuri, bere sau ca
garnitură.
 aici sunt cultivaţi de peste o
mie de ani castanii
comestibili. Ardèche produce
5.000 de tone de castane
comestibile pe an, 50% din
producţia naţională de
castane.
 Magazinele oferă, pe lângă
produse tradiţionale,
castane proaspete, castane
uscate, cremă, făină de
castane, baghetă aromată
cu făină de castane,
produse de patiserie bere şi
lichior de castane.
Pizzafest din Napoli

 Amatorii de pizza nu ar
trebui să rateze Pizzafest din Fig. 17- Pizzafest
Napoli. https://www.google.ro/search?q=Pizzafest+din+Napoli&dcr=0&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwitloulqvjZAhWJDuw
 În septembrie, timp de o KHdd8BNEQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=m9i-
37DlQP3UHM:
săptămână, orașul italian se
transformă într-un uriaş sat-
pizza, cu 500.000 de
vizitatori care mănâncă
peste 100.000 de feluri de
pizza
Festivalul Măcrișului
 În Hampshire,Anglia, are loc Festivalul Măcrișului, în cadrul căruia se acordă
titlul de Regele Măcrișului sau Regina Măcrișului.

Festivalul cepei din Berna

- mai mult de 50 tone de ceapa legate si aranjate artistic in farfurii, sunt
prezentate la Targul Anual al Cepei din Berna, fiind cultivate de catre
fermierii de la fermele din jurul orasului.
- cel mai popular festival este dedicat acestei legume.

Festivalul Slaninei din Sacramento

 - deși nu e o destinație la îndemână, trebuie o punem pe listă din multe
motive, dar și datorită Festivalului Slăninei.Vorbim despre Sacramento,
capitala statului California.
 Curajoșii pot încerca, însă, îngheţata din slănină
Fig. 18 - Graficul participării turiştilor la festivaluri gastronomice și
workshop-uri în Europa (mii)
Sursa: Russian Tourism, 2015
Circuite gastronomice

 este o călătorie prin ţări și continente pentru a explora

caracteristicile bucătăriei locale, tradiţiile culinare, în scopul de
a te bucura de un produs sau preparat unic.

 Circuitul gastronomic urban include vizite la fabrici de dulciuri

sau la carmangerii, care au și un restaurant alăturat, unde
turiştii au ocazia să guste un produs realizat în fabrică
Circuite ale vinului din
Franţa și Bulgaria

 oferă o plimbare prin vii,

culegerea strugurilor,
degustări de vinuri.

 Gourmet Tours in France

 French Brittany
 The Way of French Wines

Fig, 19- podgorii Franta

Sursa:
https://www.google.ro/search?q=Circuite+ale+vinului&dcr=0&source=lnms&tbm=isch&sa=X&v
ed=0ahUKEwj14_e5qvjZAhUKDOwKHbz9B88Q_AUICigB&biw=1366&bih=662
Tara Nr. Sosiri (mil) Productia de vin (mii de
galoane)
Franta 83 42
SUA 67 22
China 57 15
Spania 57 42
Italia 46 45

Fig.20 - Grafic privind participarea la circuite ale vinului

Sursa: Association for the Advancement of Wine and Gastronomic Tourism in
Russia, 2015
Circuitele pentru
branzeturi Circuitele pentru bere

 din Olanda, Elveţia, Italia  Amatorii de bere nu vor uita

 unde se pot gusta cele mai niciodată circuitele pentru
bune varietăţi de brânzeturi bere din Germania, Austria,
şi se pot vizita târgurile de Republica Cehă, Belgia şi nu
brânzeturi. doar pentru marea
diversitatea a acestei băuturi,
ci și pentru vizitarea
fabricilor de bere, a pub-
urilor şi participarea la
festivaluri.
Fig.21-Branzeturi
https://www.google.ro/search?q=Circuitele+pentru+branzeturi&dc
r=0&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiN0IrSqvjZA
hVSqaQKHQ8sA6QQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=Sm
y3POMCiWaWNM:
fig.22 - Procente de turişti care călătoresc în circuite gastronomice
şi preferinţele lor pentru bucătăria naţională
Sursa: Top Hotels, 2015
Impact pozitiv
 gastronomia poate acționa ca un motor cu potențialul de a mobiliza alte sectoare și
resurse pentru a contribui la experiența generală și la gradul de atractivitate al
orașelor.
 Prezenta turismului gastronomic prezent ca un mod de a descoperi orașul și viața
sa cu efecte multiplicatoare asupra culturii, comerțului, serviciilor complementare și
vieții orașului, etc.
 Gastronomia se prezinta ca și cluster urban a activităților economice care
contribuie la creșterea economică, crearea de locuri de muncă, și competitivitate.
 Gastronomia se prezinta ca mijloc de „inovare”, de îmbunătățire a condițiilor-cadru
și de creștere a accesului la finanțare pentru cercetare și dezvoltare;
 Gastronomia a atras și alte sectoare economice și sociale în cadrul activităților
organizate în comun.Vorbim despre un multiplicator gastronomic.
 Colaborarea strânsă dintre gastronomie, agricultură și producerea de alimente este
un factor pozitiv ce va genera o ascensiune in economia diferitelor zone.
 În cadrul evenimentelor transnaționale, s-a demonstrat clar că gastronomia joacă
un rol important și contribuie la dezvoltarea durabilă a orașelor.
PUNCTE TARI:

 Colaborarea dintre reprezentanții sectorului;

 Nivelul ridicat de pregătire și instruire a bucătarilor și a
personalului în general;
 Implicarea activă și participarea locuitorilor la evenimentele
organizate de oraș;
 Valorificarea patrimoniului cultural al orașului la evenimentele
gastronomice;
 O strategie de comunicare și de marketing atractivă, un
branding atarctiv al orașului;
 Valorificarea produselor locale prin intermediul unei strategii
de creștere și dezvoltare bine definită.
PUNCTE SLABE:

 Insuficienta colaborare dintre diversele asociații din

domeniu;
 Neîncrederea în autoritățile publice locale;
 Lipsa unei gândiri inovatoare și a unei atitudini proactive
a unora din reprezentanții sectoarelor implicate;
 Lipsa colaborării dintre restaurante, bucătari și
producători de alimente de calitate;
 Lipsa pregătirii și a instruirii asupra tradiției culinare și a
produselor agro-alimentare de calitate, în ciuda
interesului crescut pentru acestea;
 Neîncrederea în acțiunile comune dintre diferitele
sectoare spre atingerea unor obiective comune a
dezvoltare economică locală;
 Lipsa unui angajament politic și a unei gândiri strategice
cu privire la punctele forte ale regiunii.
CONCLUZII:
 Gastronomia a devenit o mișcare internațională importantă, o
activitate economică și socială solidă și o temă de actualitate
ce contribuie în mod semnificativ la obținerea unei
performanțe economice și a unei imagini a orașelor mai bune.
 Gastronomia integrează și atrage multe alte domenii
economice, sociale și academice, funcționând ca multiplicator
cu impact în întreaga regiune.
 Gastronomia se poate adapta diferitelor condiții sau medii
sociale, culturale și economice și poate fi implementată mai
mult sau mai puțin.
 Alături de turism, cultură, timp liber și educație, gastronomia
este un pilon al economiei orașelor bazată pe inovație și
experiență
 Gastronomia a devenit un domeniu profesional bazat pe cercetare,
educație și știință

 Gastronomia este un stimulent pentru crearea unei atmosfere plină

de viață în spațiile publice, pe străzi și în piețe publice și pentru
încurajarea locuitorilor să socializeze.

 Gastronomia nu are nevoie de o investiție majoră pentru a produse

rezultate concrete într-un termen foarte scurt.

 Gastronomia combină bucătăria tradițională, ingredientele naturale

și abordările invoatoare pentru a îndeplini cerințele tehnologice și
ale pieței.
 Gastronomia și învățământul gastronomic atrag tinerii și stimulează
ocuparea forței de muncă.
Bibliografie

 Coigliano, M. 2002- The Route to Quality: Italian Gastronomy Networks in

 Action.
 Erick Wolf, 1998, Agri-Tourism Workbook, Oregon Culinary Tourism Task Force
 Fields, K. 2002 - Demand for the Gastronomy Tourism Product: Motivational Factors.
 Hjalager, A.-M. 2002 - A Typology of Gastronomy Tourism.
 International Culinary Tourism Association. 2006 - www.culinary-
tourism.org (accessed July 8, 2006)
 Lucy M. Long, 2014 - Culinary Tourism
 Simon, T., Candea, M., Tataru, A., Bogan, E., 2009, Turism rural- Turism urban, Ed.
Transversal, Bucuresti
 Stephen L. J. Smith, Honggen Xiao, First Published February 1, 2008 - Culinary
Tourism Supply Chains: A Preliminary Examination
 Russian Tourism, 2015
 https://books.google.ro/books?id=6waCAgAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro&so
urce=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
 http://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_2583.pdf