Sunteți pe pagina 1din 10

2.3.4 Anil potential!

dcviata pierduti

D„ AureliaMarcu, dr. ?t. Dr. Irina Florescu

, , ali de viata pierduti (APVP sau PYLL) sunt


Ami potenpali V la baza “potentials de ■
Ami potentiali
demografiei P°tenJ,a e rsoana, un grup de persoane sau o popular S
? s a u pan, la -*** vietii”. Ace§ti ani ^
cazul unui deces prematur.

Conceptul de deces prematur - istonc


Conceptul a fost utilizat pentru prima data In secolul al XVlI-lea catre Petti.
In anii ‘70 a fost preluat de catre autora canadiem §i francezi. in anul 1977 Romeder §i
McWhinner propun introducerea indicatorului de ani potential! de viata pierduti intre
1 $i 70 ani in ideea utilizarii unui indicator de ierarhizare a cauzelor de deces. Acest
indicator a fost inclus in categoria “indicatorilor sociali” utilizabili in planificarea
sanitara.

Modul de calcul al anilor potentiali de viata pierduti

¥ Formula clasica de calcul

formula clasica de calcul a anilor potentiali de viata pieduti este


13
APVP=Idi(65-ai) = ZdixWi i= 1

b = 1 -13 numaral de grape de varste cincinale (vezi tabelul alaturat)

unde

di numaral de decese in cadral fiecarei grupe de varsta


a- = '!!!!! i6 ^rSta care se co^sidera un deces prematur
inferioarea de varsta se obtine prin semisuma lm»e
mtenoare a doua grape de varsta alatuxate.

t ''''
Grupade d,
varsta
1 2 3 4 5 = 3x4
1 sub 1 0,5 64,5 = 65 - 0,5
2 1-4 3 62
3 5-9 7,5 57,5
4 10-14 12,5 52,5
5 15-19 17,5 47,5
6 20-24 22,5 42,5
7 25-29 27,5 37,5
8 30-34 32,5 32,5
9 35-39 37,5 27,5
10 40-44 42,5 22,5
11 45-49 47,5 17,5
12 50-54 52,5 12,5
13 55-59 57,5 7,5
14 60-64 62,5 2,5
1=
Varsta este o caracteristica cantitativa continua astfel ca aj se calculeaza

limita inferioara a clasei "i" + limita inferioara a clasei "i +1"

• Cateva comentarii legate de limitele intervalului utilizat pentru calculul


anilor potantiali de viata pierduti:

a) Limita inferioara de ani . .


- unii autori nu iau in considerate primul an de viaja deoarece nscul de deces
este maxim aproape de momentul na5tem, multe cauze de deces in aceasta
perioada sunt de natura endogena, investipa economica facuta este mica,
etc.

b) Limita superioara (65 de ani)_este aleasa in functie de nivelul rate*


brute de mortalitate §i al sperantei de viata la na§tere.

125
we economic, cu speranta de vlata ]a
r«» E‘ “ “ SitUe“!"l"%
limit® suPf j na?tere. . vedere economic, unde SnPr,
mica; peste 70 de ani, limita superioara este^
sp'
fK5^75 de ani- anfa de viata la na§tere calculate Pent
deaW’ pentru (barbaU) ?i 73,4 ani (femei), se poate utlli^
ultimii ani a « 55 de anL w
Jifflite superioara varsta o ^ Q serie de cerCetan la care limitel
? SSarHia superioara, sau ambele) se abat de la ,imitJ
v^rsta (limita infenoara

I unii cercetatori in coborat limita inferioara la “0” am - aceasta modifkate


este justificata de cele mai multe ori de deficien{e ale sistemului de
raportare: in sistemele curente de informatii ale sistemului sanitar exista date
la nivel national legate de decesele 0 - 1 an, numar total, dar nu §i pentru toate
cauzele de deces, pentru cauzele detaliate. Cauzele de deces in primul an de
viata sunt altele decat dupa aceasta varsta e® in analiza anilor potentiali de
viata pierduti printr-o boala, sau grup de boli, limitele de calcul se stabilesc in
fimctie de istoria naturala a bolii, dar §i de obiectivele pe care §i le-a propus
autorul. Exemplificam cu limitele varstelor pentru care s-au calculat
pierderile potentiate de viata pentru cateva boli (SIDA, ciroza hepatica,
suicid)
llimitele Utilizate in SPania au fost 25 - 44 ani (Castilla, 1997) utiij7e7fl a fUr,’.
elemental de baza care a determinat autorii sa
cai de tranTm> ^/ost *stor*a naturala a bolii: in Spania principal^ ZZiTST*
sexual, sau ca „m,,e a
SIDA/HIV cuprinderM h*!, Canada’ Hogg in 1996> recomanda pe"tru
••^pentru ciroza^epaticS 1°' deceselor intre 1 ?i 75 ani jPomind de la decesete
LeSSa m 1996> calculeaza APVP, in Brazil

varsteide20deaniestenPen!rU-8rUpele de varsta 20 - 59 ani;


!e cS.este vorba de urma^ 1C lmpos^^ sa se moara prin ciroza hepatica’ ™area une'
hepatite virale acute fie ca este ctf*»
pentru suicid
sauRiiev^frecventa in cre?tere, to special J
pierduti sUL(fnada in 1989 „tT 3’
DaiTagh in 1"1, in Irlanda de No ’ sub 45 de ani. 9) Utlllz^5 calculul anilor potentiali

de

126
Ca o observatie generala, indiferent de {ara sau de autor, pentru bolile
cronice, cu evolutie indelungata, limitele pentru care se calculeaza anii potentiali de
viaja pierduti sunt cele clasice (1 -65 -75 ani).

Modalitati de abordare a anilor potentiali de viata pieduti


In cele aproximativ 3-4 decenii care s-au scurs de la introducerea in practica a
conceptului, tehnicile lui de aplicare au devenit din ce in ce mai sofisticate, mai rafinate.
• prima posibilitate de abordare este calculul numarului absolut de ani de viata
pierduti prin deces inaintea vdrstei de 65- 70 - 75 ani.
Acest calcul se poate face la nivelul tarii, a unui teritoriu (judet, ora§), pentru mediul
urban sau rural, pentru femei sau barbati §i pe grupe de boli sau chiar diagnostice (daca
frecventa unor boli, in special la grupele tinere, este mai mare). Calculul se poate face
tinand cont de o caracteristica sau de combinatii de doua, maximum trei caracteristici.
• Calculul structurii anilor potentiali de viata pieduti in fimctie de caracteristicile
pentru care au fost estimati.
Ponderea APVP da informatii asupra importantei relative a fiecarei caracteristici in
generarea decesului prematur §i permite ierarhizarea problemelor, ca §i stabilirea de
prioritati.
In situatia in care ponderea APVP s-a calculat in profil teritorial (pe judete, pe tari) se
poate estima un interval de incredere pentru ponderea medie pe tara. Aceasta tehnica
permite identificarea acelor zone, teritorii, in care pierderea de vieti omene§ti este mai
mare decat cea considerate ca “a§teptata'”.

Din punctul de vedere al pozitionarii judetelor (teritoriilor) in raport cu


intervalul de incredere acestea se impart in trei categorii:
♦♦♦ judete care se gasesc in interiorul intervalului de incredere, deci cele care au
pierderi acceptabile, in raport cu modelul mortalitatii pe grupe de varsta. Ele se
situeaza in jurul pierderilor medii ale tarii, variatiile observate intre ponderile anilor
potentiali de viata ale judetelor din interiorul intervalului se explica numai prin
variabilitatea intrinseca a
fenomenului „ ,
♦♦♦ judete care se regasesc sub limita inferioara a intervalului^ e mere ere, care deci
pierd semnificativ mai putini ani potentiali de viata, sunt ce e cu o evolutie
favorabila. Aici se pierd prin deces prematur mai putim am viata decat ne-am
a§tepta

127
***. £2* «if ;*
limitei superioare a interval
X
a/j rrate zone in ujdi muu-
care sc dCfaVOin punctul de vedere al sanatatii pub[i(J
♦ » p“ ICj%
ftlC7 f t ne-am6 -
vi(''S cim problem itoriale in pierderea de ani potentia|.
rOIlSSaU P j^r>nnta|^
ter 0 .- _ 'vvi Histrihutiiln» j_ „ ’ ^
Tot"jn analiz®
vi8tSSePi°992)
• _*x OA not IM B 1>
(Gomez, 1 _ cuartile
Utilize ?
mediana f;: ■.
percentil it-
e■i concepte presupune cateva etape comune ?i anume: ' ,
concepte ----- * n7—
picsuF^-Donderii
Apl'cfaaceswr tr fimrtip de de
^ jn fi^ie valoarea
valoarea ponderii ow
pentmo
’ cl°S a (de exemplu: ponderea anilor potential! de via* pierdutiprin bSectioase
sau prin tuberculoza), de la cea mai m.ca la cea mai mare
- calculul freeventei
cumulate
- identificarea medianei - a valorii frecventelor cumulate care imparte in
doua parti egale $irul ordonat al judetelor. Aceasta valoare se stabile$te prin
calculul rangului medianei. Caracteristica corespunzatoare acestei yalori este
mediana.
Judetele care se gasesc in a doua jumatate a §irului ordonat pot fi
considerate ca defavorizate.
Cuartilele pomesc de la impartirea §irului ordonat in patru parti egale
identifica judefele corespunzatoare fiecarei cuartile. In situatia or onarii
judetelor de la valoarea cea mai mica catre cea mai mare, judetele
DatruToTrr0 ^ jUart^a mu (QO sunt cele mai favorizate, cele din cuartila
it r n“t?e,isa problem.: mijloc. 2 ^ se P°* Gonssidera ca situandu-se pe o
pozitie de

Procentual. Se^tobilesteti ca^ulul freeventei relative cumulate expr'^f®


01311 s»u pot fi considerate *a care se considers ca valorile p°
ca timd normale.

* Numarul mediu d
cat 7°”*’ Pentru deces p r e n f * P e n t r
un inaintea ^ tinere mai.mare, evidential- af*fr este o valoare medie simpla care,
H
mere’ . m p a c t u l "jji° frecve^a mai mare a deceselor la v*
ecesului prematur este mai mare.

128
El sc calculcazS lacfmd raportul dintre numarul total de ani de via)#
nierdufi ?i numSnil de decese premature.
., Numarul total APVP
Numaiul n.ediu APVP/fccs pramtur- decwe preroMre

Se pot calcula valori medii de ani potenfiali de viapierdufi/deces prematur:


- pejudefe . pe medii
. pe grupe de boli
- pe sexe
- combinatii din aceste caracteristici.

Valorile obtinute pot fi utilizate ca un criteriu de stabilire a prioritafilor, de ierarhizare a


problemelor de sanatate §i de identificare a disparitafilor in profll teritorial.
• Horn in 1989 propune calculul numarului mediu de ani de viata pierduti prin
deces prematur pentru un deces.
Diferenta fata de indicele propus anterior o regasim la numitorul fracfiei.
La indicele anterior la numitor avem numai decesele premature.
Pentru prima data indicele a fost utilizat pentru o aprofundare a studiului mortalitatii prin
cancer; la acest indicator avem toate decesele produse prin cancer.
Autorii care au utilizat pentru prima data acest indicator 11 recomanda ca un criteriu in
evaluarea programelor de preventie.
Reducerea valorii indicelui poate fi considerate ca un element de eficienta a programului
de preventie primara §i secundara a bolilor.

• Numarul de ani potentiali de viata pierduti la 1000 locuitori reflecta impactul


decesului prematur asupra intregii populatii. El se calculeaza facand raportul dintre
Numarul absolut de APVP , _ _ _
-xl000
Populatia la 1 iulie

Indicatorul este utilizat in 1989 de catre Contu §i Scarpa pentru a evidentia impactul pe
care il exercita APVP (decesele premature prin cinci cauze: boli cardio-vasculare,
neoplazii, bolile aparatului digestiv, accidente §i bolile aparatului respirator) asupra
populafiei in totalitatea ei.

129
>

standardize a'A*! s varjaza putemic cu varsta, Dp


RttPZ i c5 "T'si riscul de deces. Unul dintre element^ ;m
ani to varsta ^ten jej deceselor este grupa de varsta.
%influenteazS ^^'^opune'introducerea raportului standardize al
Dever, to 19S6, P^l^dicatorul este recomandat a fi utilizat - ' H t ^tenfiali
de ;iaJ P;f 7verse ZOne, teritorii. Ca 5i raportul standard^
» comp^tee o valoare fictiva §i nu serve5te decat pentru comp^
^rderibr to diverse zone.

Se calculeaza un numar a5teptat de ani potentiali de viata pierduti in - fn


toate teritoriile frecventa deceselor premature ln caH J3S gripe de varsta ar fi
aceea^i (se aplica o mortal,tate standard So a^servata (calculata din datele reale)
este rapoitata la cea Daca cele doua valori sunt egale, inseamna ca intensitatea
deceselo, premature este cea a5teptata, ca frecventa deceselor premature este
aceeaji c» cea ajteptata (nu difera de modelul teoretic). Daca valoarea raportului
este supraunitara inseamna ca frecvenfa deceselor premature este mai mare
decat cea a$teptata. Se poate considera ca exista o problema de sanatate in zona
respectiva.

Un rezultat subunitar este favorabil. Poate sugera ca in zona respectiva I


nu exista o problema legata de frecventa deceselor premature.

0 formula de calcul pentru standardizare prin metoda directa este


AFVP = afx—x^wt
\T\ no ni
unde:
n = efectivul total al populafiei studiate
ni = efectivul populafiei de studiat in clasa de varsta “i”
no ^efectivul total al populafiei standard
no = C1VUl 8FUPe'de Varsta *n populafia standard n = Z n,-

Wj = 65°-a,le m p0pulafia stud>ata la grupa de varsta “i”

, ah de viafapierdufiin raport cu speranta tie viata


Blanchon in lose ? t- ^
de viafa. ’ ’ n ranta> Propune calculul APVP in raport cu spera ■

130

Calculul se face dupa formula:
APVP = Z djC,
unde
dj = decesele observate la grupa de varsta “i” e, = speranta de viata pentru clasa “i”
Domeniile de utilizare a conceptului de anl potentiali de viata pierduti
(APVP, PYLL)
• Analiza modelului de mortalitate sau a impactului exercitat de unele cauze de
deces.
Cre§terea sperantei de viata la na§tere, tendinta de crest ere sau mentinere relativ
constants a ratei brute de mortalitate, modificarea modelului de morbiditate in sensul
scaderii frecventei bolilor acute §i a cre^terii prevalentei bolilor cronice, au condus la
utilizarea decesuhii prematur pentra studiul modelului de mortalitate.
Analizele se fac, fie pomind numai de la datele legate de arm potentiali de viata
pierduti, fie punand in paralel aceste date cu cele rezultate din alte tehmci de studiu al
mortalitatii: rata bnxta §i standardizata a mortalitatii, RSM, mortalitate proportionala,
mortalitate specified pe cauze.
Importanta relativa a diverselor cauze de deces rezultata din calculul anilor potentiali
de viata pierduti este net diferita de cea obtinuta prin alte metode: ea reflecta cauzele
de deces care afecteaza populatia tanara, economic activa §i care determina cele mai
mari pierderi economice. Pierderile economice sunt rezultatul unor pierderi directe
(persoana nu mai produce) dar §i indirecte (daca persoana este tanara, societatea nu
mai recupereaza investitia facuta pentru formarea, educarea sa).
Daca in tarile dezvoltate din punct de vedere economic pe primul loc in ierarhia
cauzelor de deces se situeaza bolile aparatului cardio-vascular, urmate de tumori §i
accidente, in structura anilor potentiali de viata pieduti pe primul loc se situeaza
accidentele, urmate de neoplazii.
Cateva exemple: in Spania 52,3% din decesele premature sunt datorate accidentelor
(Graells, 1998); in China ierarhia cauzelor de ani potentiali de viata pieduti este:
accidente, neoplazii, boli aparat respirator (Meng, 1995), in Danemarca 34% din
totalul anilor potentiali de viata pierduti revin accidentelor (Bjerregaard, 1992).
• Epidemiologia descriptiva a diverselor boli (grupe de boli) - evaluarea
tendintei de evolutie
In diverse studii de epidemiologie descriptiva conceptul anilor potentiali de viata
pieduti este utilizat pentru descrierea caracteristicilor de

131
,oe de varsta) sau de loc (;n «ex *a ce boli care li
ce
genereaza.
persoana ('a ^udef , ale difen 1 de boli pentru descrif CS ,
«zideD?,e mai fr^vente fnSau fost:
C1 ootentialide v‘faf [994; Cryer, Anglia - Kent, i , '
9g
c ‘dentele
utiliz a ael,s P
(^ ^d Danemarca, 1992, Riley, Canada, 198<J \
'S n a l 1 9 9 5 ; Wiesner, German., 1993;^

s%. >Wi ®»“. S»“ia’ ,99* H°"», SU#,,


silicoza (Zbong, China, *vy J
fn timp a Studiilor (studii transversale repetate)
.. STmodificarilor care apar in ierarhia cauzelor de deces pre,

. Identificarea fi ieeanhmee. prcMcmeh, de SanalaK


Apyp sunt utilizati pentru identificarea §1 lerarhizarea problemelor de
jsanatate la nivel de tara, judete, zone istorice, ora§e. Situarea pe primul loc in
ierarhizarea cauzelor de boala (sau a bolilor) care due la deces prematur.a
unei anumite boli sau a unui anumit grup de boli permite decidentilor in
sanatatea publica sa spuna ca acestea sunt probleme de sanatate §i sunt
jjprioritare. ' • > . r ,

I Utilizarea in cadrulprogramelor de sanatate


Unii potentiali de viata pierduti sunt utilizati pentru:
identificarea subiectilor care vor fi inclu§i in programed de sanatate (populatia
tinta)
stabilirea obiectivelor programelor de sanatate eva uarea rezultatelor
interventiilor sau a programelor de sanatate to " anallza cost - eficienja ’
- ' i • • l ■*’ j. ..; : A

ea anilor 'nil ?! ^°' 1978 Ronaeder $i McWhinnie au *— ,e


^lizarea anilor DotPr?01 1978 Romeder $i McWhinnie au recoin
PrematuraJraininplanificarefl
planifif-a "1313 de * _devia
_via
ta 0pierduti
pierduticacaununindicator
indicatordede ®°
* Kuroischi si coi„
^uroischi 5i bcoi .
San,tara
3Sanitara n
* §i in defmirea
definirea prioritatilor.
prioritatilor. . .
evaluare a eficacit&tT™“ 1990 ca fi criterlU
mJaDnni, Uaf11 Programuhn _____,_______,

Procentul de reducere al anilor potential* de

132
pierduti. Procentul de reducere a variat direct proportional cu gradul de acoperire,
prin screening, a populafiei feminine din grupul finta.
In 1991, Tsai, in Taiwan, a recomandat utilizarea APVP ca obiectiv in
programele de prevenfie §i in planificarea serviciilor de sanatate.
Pentru a aduce argumente §tiintifice in sustinerea unor programe de sanatate, in
special cele care se adreseaza comportamentelor nesanatoase, a fost utilizata o
combinatie de metode epidemiologice (calculul fracfiunii atribuibile in populatie) §i
demografice (calculul anilor potentiali de viafa pierduti). Au fost ale§i doi factori de
rise care nu sunt contestati: fumatul §i consumul de bauturi alcoolice, ambii implicati
in mai multe boli cronice (Ouellet §i Romeder, Canada, 1979).
Astfel, in Canada, 10% din anii potentiali de viafa pierduti, sunt atribuibili
fixmatului obi§nuit, asociat cu consum ocazional de alcool, fumatul singur reprezinta
aproximativ 8 %.
Wigle (1990) estimeaza, pentru Canada, ca 50% din totalul deceselor
premature sunt prevenibile prin controlul fiimatului, hipertensiunii arteriale,
hipercolesterolemiei, diabetului §i abuzului de alcool §i numai 12% prin frnbunatatirea
asistentei medicale.
Perez (1995) estimeaza ca pentru Mexic riscul atribuibil de deces inaintea
varstei de 65 ani dat de fiimat a fost 2,98 la 1 000 locuitori (3,99 pentru barbati §i 2,02
pentru femei).

Bibliografie selectiva
Lassonde, L., Les dejis de la demographie; quelle qualite de la vie pour le XXJ-e
siecle ?, La decouverte, 224 p.,1994
Pressat, R., L ’ analyse demograhique, Press Universitaire de France, 320 p., 1973
Romeder, J.M., McWhinnie, J. R. , Potential years of life lost between ages 1 and
70: an indicator of premature mortality for health planning, Int J Epidemiol, 6,2,
p.143-151, 1977
Romeder, J.M., McWhinnie, J. R., The development of potential years of life lost as
an indicator of premature mortality, Rev. Epidemiol. Sante Publique, 26, 1, p.97-115,
1978
Sora, V., Hristea, I., Mihaiescu, C, Demografie §i statistica sociala, Ed. Economica,
500 p., 1996
Trebici, VI., Demografia, Ed. Stiintifica §i Enciclopedica, 481 p., 1979 Trebici, VI ,
Mic diefionar de demografie, Ed. Stiintifica §i Enciclopedica,
1984 -T • . !V< /

133