PREZENTAREA ORASULUI

 Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a

Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de
legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia
Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N
cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someșul
Mic și Nadăș, și prin anumite prelungiri pe văile secundare ale
Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est ocupă
spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac,
fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între
500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu
altitidinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în
continuarea orașului se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul
orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului
(684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m).
Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506
m), Dealul Gârbăului (570 m), ș.a. Odinioară în afara orașului,
acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.
Prin municipiul Cluj-Napoca trec
râurile Someșul Mic și Nadăș,
pârâurile Pârâul Țiganilor,
Canalul Morilor, Pârâul Popești,
Pârâul Nădășel, Pârâul
Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul
Murătorii.
 Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu
păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi
păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.
Există două rezervații botanice cunoscute - Fânațele
Clujului și Rezervația Valea Morii. În pădurile din jurul
orașului trăiește o faună diversificată cu specii cum ar fi
porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În
rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă
de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se
găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc
în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.
 Zona metropolitană Cluj-Napoca este o unitate
teritorială de planificare, compusă din
comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatc
a, Cluj, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Corne
ști, Panticeu, Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbă
u, Aghireșu, Căpușu
Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton,
Recea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol
de dezvoltare al acestei unități
 Istoria Clujului începe de fapt cu epoca romană. După
cucerirea Daciei, la începutul secolului al II-lea și
transformarea acesteia în provincie, Traian a pus aici
bazele unei așezări de coloniști. Este posibil să fi
existat în zonă și o tabără militară, dar până în prezent
nu s-au găsit urme certe ale ei. Așezarea, numită
„Napoca” sau „Napuca”, a fost fondată pe malul drept
al Someșului Mic (în centrul actual al Clujului, lângă
podul peste Someș). Noua localitate apare menționată
pentru prima oară în anul 107 (sau 108), pe o bornă
kilometrică, latină miliarium (miliarul de la Aiton)
găsită în localitatea Aiton în 1758, pe drumul roman
care venea dinspre Turda.
CETATUIA
Situată la o altitudine de 405 de metri, are aspectul
unui platou pe care a fost construită, în secolul al
XVIII-lea de către austrieci, o fortificaţie de tip
Vauban, cu ziduri, bastioane şi o redută. Adăpostea
clădiri administrative, garnizoana şi depozitul de
armament.
 Se numeşte astfel după Muzeul de Istorie al
Transilvaniei care se află în capătul acesteia. Piaţa a
fost transformată în zonă pietonală, unde vara e plin
de terase în aer liber. În estul pieţei se află Biserica
Franciscană, iar în centru, obeliscul Karolina -
realizată în amintirea vizitei la Cluj a împăratului
Francisc I şi a soţiei acestuia, Carolina Augusta,
între 18-27 august 1817, pentru a calma spiritele
datorită foametei din oraş de după războaiele
napoleoniene.
 Casa Matia Corvin sau “Casa Mehffy” este o clădire
în stil gotic din secolul al XV-lea (azi Universitatea
de Arte şi Design). În această casă - hanul oraşului
din acea vreme - s-a născut la 23 februarie 1443,
Matia Corvin, fiul marelui voievod al Transilvaniei,
Ioan de Hunedoara
 În urmă cu aproape 700 de ani, pe 19 august 1316,
Carol Robert de Anjou (1308-1342), regele
Ungariei, a ridicat Clujul la rang de oraş. Vrând să
arate importanţa de care a început să se bucure
localitatea lor, oamenii au dorit să ridice o biserică
demnă de noul statut al acesteia. Şi aşa s-a născut
Biserica Sf. Mihail. Cum dimensiunile proiectate
ale noii biserici depăşeau posibilitatile de atunci ale
clujenilor, noul locaş de cult urma să fie construit în
etape, pe parcursul a 150 de ani.
 Una dintre atracţiile turistice ale Clujului este
ansamblul arhitectural, unic în Transilvania, format
din două clădiri identice, dispuse de o parte şi de
alta a străzii Iuliu Maniu. Legenda spune că
“palatele în oglindă” au fost construite astfel de un
nobil pentru ca cele două fiice moştenitoare ale sale
să nu se supere .
 Pe cele 14 hectare ale grădinii cresc circa 10.000 de
categorii specifice. Grădina Botanică este împărţită
în mai multe compartimente: ornamental,
fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal. Cel
ornamental găzduieşte, în funcţie de sezon, peste
120 de specii de lalele, zambile, gladiole, petunia,
brânduşe, narcise. Vara, curioşii pot vedea nu mai
puţin de aproximativ 350 de varietăţi de trandafiri,
specii şi varietăţi ale florilor de grădină, cunoscute
şi cultivate peste tot în lume, ca plante decorative.
 Cluj-Napoca, fiind capitala Transilvaniei, este una
dintre cele mai atractive destinaţii ale României.
Vizitarea oraşului este o plăcere, şi chiar dacă nu
este un obiectiv obligatoriu pentru cei care se
grăbesc, este cu siguranţă o experienţă minunată
pentru cei care vor să vadă viaţa urbană
transilvăneană trăită intens, alături de mâncarea sa
specifică, minunatele activităţi culturale, o istorie
interesantă şi un spirit grozav ce domneşte prin
citadelă pe durata întregii zile.
CADIR BERNA
VRANCEANU TEODORA
ANDRIESESCU LAVINIA
CIUREA REBECA

CLASA a VIII-a A

profesor coordonator: VIIERU ADINA