Patologie clinica

Obiective generale
• Cunoaşterea unor noţiuni generale de patologie
medicală: cadru nosologic, repere
etiopatogenice, semne şi simptome, sindroame;
• noţiuni generale despre metodologia
diagnosticului în practica medicală;
• repere generale de evaluare biologică şi
paraclinică în practica medicală;
• principii terapeutice în afecţiunile generale;
• clase de medicamente, indicaţii, contraindicaţii,
posologie, reacţii adverse, interacţiuni
medicamentoase.
Obiective specifice

- însuşirea unor noţiuni de bază din domeniul

patologiei medicale
- familiarizare cu metodologia diagnosticului,
opţiuni terapeutice, scheme terapeutice;
- abordare integrată a noţiunilor de farmacologie
în practica medicală.
Obiective:
• Studenții farmaciști vor dezvolta abilități
necesare pentru interacțiunea cu pacientul și
medicul curant al acestuia și pentru înțelegerea
afecțiunilor frecvente din medicina internă
• Vom realiza acest lucru prin prezentarea şi
interpretarea unor cazuri clinice
Obiective:
• Ca obiectiv principal, disciplina realizează
cadrul necesar pentru întelegerea
diagnosticului și tratamentului în anumite
afecțiuni (cele mai frecvente), dar și pentru
exercitarea rolului viitorului farmacist pentru
educația pacientului cu boli cronice și
monitorizarea administrării medicației.
La finalizarea studiilor de patologie clinica,
studentul va fi capabil să:

• descrie starea clinică a pacienţilor şi să precizeze

semnificaţia unor manifestări
• cunoască principiile acţiunii medicamentelor
• gândească pe baze clinice şi terapeutice abordarea
medico-farmaceutică a pacienţilor
• reţină principalele metode folosite în diagnostic şi
tratament
• îşi însuşească schemele terapeutice, modurile de
prezentare şi recomandare a medicamentelor, precum
şi monitorizarea rezultatelor
Notiuni de semiologie medicala:
• Gr. semeion=semn, logos=ştiinţă: Ştiinţa
descifrării semnelor
• Anamneza
• Examenul obiectiv:
Inspectia
Palparea
Percutia
Auscultatia
Semiologia:
• Disciplina didactică medicală care se ocupă cu
tehnica/arta stabilirii diagnosticului - Ramură a
medicinii care se ocupă cu studiul simptomelor
diferitelor boli, precum şi cu metodele de
diagnosticare a lor
• Aparţine medicinei interne
• Nu este o specialitate!
Calea spre diagnostic:
• Anamneza + Examen obiectiv

Diagnostic clinic (interpretare clinică)

• Explorări complementare

Diagnostic final
Cum ne vede pacientul?
Ce credeti ca gandeste pacientul înainte de a se întâlni
cu medicul/farmacistul?
Ce credeti ca gandeste pacientul înainte
de a se întâlni cu medicul?

• Ce boală am? Este gravă? Este transmisibilă?

• Îmi vor găsi doctorii cauza?
• Mă voi vindeca? Mă voi ameliora? Voi putea lucra?
• Mă vor durea explorările ce mi se vor propune?
• Durează mult până mă voi restabili?
• Va fi eficient tratamentul?
• Mă vor costa mult tratamentul, îngrijirile?
• Îmi va schimba boala modul meu de viaţă?
Ce credeti ca gandeste medicul/farmacistul cand are in fata
un pacient?
Ce credeti ca gandeste medicul/farmacistul?

• Ce afecţiune poate avea bolnavul?

• Îl voi putea ajuta?
• De ce consult voi avea nevoie?
• De ce revine la consultaţie înainte de termenul
convenit pentru control?
• Ceva nu merge bine?
• Este un bolnav compliant (disciplinat)?
• Voi avea timp să efectuez toate consultaţiile
astăzi ?
Anamneza

• Totalitatea datelor pe care medicul le capătă

interogând bolnavul cu privire la apariţia şi
evoluţia bolii de care suferă, la antecedentele
ei etc.
• Se obtine de la pacient (prin interviu) sau de la
apartinatori
Etapele anamnezei
• Motivul adresării la medic („Pentru ce v-ati
prezentat la medic?”)
• Condiţii de viaţă şi muncă
• Antecedente personale fiziologice
• Antecedente personale patologice
• Antecedente heredo-colaterale
• Istoricul bolii actuale
Examenul obiectiv:
• General (starea de constienta, tipul constitutional,
atitudinea, faciesul, culoarea tegumentelor si
mucoaselor, eruptiile cutanate, starea de nutritie,
edemul, adenopatia, temperatura corporala )
• Pe aparate si sisteme (respirator, cardiovascular,
digestiv, urinar)
Examenul obiectiv:
• Are ca scop evidentierea semnelor prin care se
manifesta diferite boli.
• Se folosesc 4 metode care apeleaza la simturile
examinatorului: inspectia, palparea, percutia si
auscultatia.
Semne, simptome, sindroame

• Simptom: subiectiv
• Semn: obiectiv
• Sindrom: complex de simptome/semne
Pentru simptomele principale (ex. durerea) trebuie
precizate:

• Localizarea
• Caracterul
• Intensitatea
• Iradierea
• Durata
• Condiţiile de apariţie
• Condiţiile de ameliorare sau dispariţie
• Simptomele de acompaniament
Aparatul respirator:
• Bronsita acuta
• Bronsita cronica
• Bronhopneumopatia cronica obstructiva
• Emfizemul pulmonar
• Pneumonii, pleurezii
• Cancerul bronhopulmonar
Aparatul cardiovascular
• Boala cardiaca ischemica
• Hipertensiunea arteriala
• Valvulopatii
• Ateroscleroza
• Reaumatismul articular acut
• Endocardita infectioasa
• Tromboza venoasa profunda
Aparatul renal:
• Glomerulonefrite
• Sindromul nefrotic
• Infectiile urinare
• Pielonefrita acuta
• Pielonefrita cronica
• Insuficienra renala acuta
• Insuficienta renala cronica
Aparatul digestiv:
• Gastritele
• Ulcerul gastric si duodenal
• Sindromul de malabsorbtie
• Bolile inflamatorii intestinale
• Cancerul colorectal
• Hepatitele cronice, ciroza hepatica
• Litiaza biliara
Colagenoze
• Lupusul eritematos sistemic
• Artita reumatoida
• Sclerodermia
Bolile metabolice
• Diabetul zaharat si complicatiile acestuia
Sistemul hematopoetic:
• Anemia feripriva
• Anemia Biermer
• Anemiile hemolitice
Caz clinic 1:
• Pacient de 45 de ani, consumator cronic de etanol,
cu un episod de hepatita acuta virala A, se
interneaza pentru varsaturi in zat de cafea, scaune
negre, lucioase, moi.
• Pacientul a remarcat marirea de volum progresiva a
abdomenului, astenie, adinamie.
• La palparea ficatului se evidentiaza margine
ascutita, consistenta ferma.
Intrebari:
1. Care este boala de baza a pacientului?
2. Care este factorul etiologic in acest caz ?
3. Ce modificari cutaneo-mucoase se pot evidentia?
Raspunsuri:
• Ciroza hepatica
• Consumul cronic de alcool
• Modificari la examenul obiectiv: eritroza palmara,
stelute vasculare, circulatie colaterala, edeme ale
membrelor inferioare, cresterea in volum a
abdomenului datorata ascitei
Caz clinic 2:
• Bolnav în vârstă de 50 de ani, inginer
constructor cu muncă de şantier, divorţat, vine
pentru că a prezentat un episod de vărsătură
cu conţinut alimentar, dar şi cu material închis
la culoare, cu aspect de zaţ de cafea. După
mai multe vărsături, a prezentat şi câteva urme
de sânge proaspăt. Recunoaşte că a avut de
mai mulţi ani dureri epigastrice pe care le-a tratat
singur cu alcaline. Nu are alte simptome.
Intrebari:
1. Înşiraţi cinci cauze posibile ale simptomului
principal.
2. Care ar trebui să fie caracterele durerii pentru a
afirma că bolnavul are ulcer gastric?
3. Ce explorare este reprezentată în imagine şi ce
diagnostic sugerează ea?
4. Ce alte explorări aţi mai solicita, pentru
confirmarea diagnosticului?
Raspunsuri:
1. Cauze de hematemeză: ulcerul gastric,
ulcerul duodenal, neoplasmul gastric, gastrita
medicamentoasă, varicele esofagiene.
2. Durere postprandială, apărută la ½ de oră
după ingestia de alimente, localizată
epigastric.
3. Examen baritat al stomacului – prezenţa nişei cu
caractere benigne.
4. Endoscopie digestivă superioară.
Ulcerul gastric:
• Ulcerul gastric este o afecţiune cu evoluţie cronică,
caracterizată prin episoade de activitate
simptomatice sau asimptomatice.
• Durerea din ulcer este de tip visceral, ia naştere la
locul leziunii şi este transmisă pe calea nervilor
splanhnici.
• Este intensă şi vie, localizată în epigastru şi nu
iradiază.
Durerea din ulcerul gastric:
• Are câteva particularităţi:
- Ritmicitatea, constă în apariţia şi dispariţia durerii în
funcţie de ingestia de alimente.
- Episodicitatea, apariţia durerii mai multe zile consecutiv
- Periodicitatea, reapariţia durerii în perioadele de activitate
ale bolii (vara – iarna în ulcerul gastric).
• Complicaţiile ulcerului constau în perforaţie, cu instalarea
abdomenului acut chirurgical, hemoragia digestivă
superioară, penetraţia în organele vecine şi malignizarea
Caz clinic 3:
• Un barbat de 45 de ani a constatat în ultimele saptamâni
aparitia unei dureri retrosternale la eforturi moderate (mers
rapid, urcatul scarilor dupa doua etaje), însotita de dispnee
si anxietate. Pacientul relateaza ca mai multi membri ai
familiei sale au murit de infarct miocardic sau sufera de
boala coronariana de la vârste tinere (sub 55 de ani). La
examenul obiectiv se constata prezenta unor unor
modificari palpebrale (figura alaturata), iar în urma
analizelor de laborator se constata modificari biochimice
importante care duc la formularea diagnosticului.
Intrebari:
1. Cum se numesc modificarile prezente în imagine?
2. Care este boala care l-a adus la medic?
3. Ce factor de risc pentru aceasta boala are acest
pacient?
4. Cum se transmite aceasta conditie patologica?
Raspunsuri:

1. Xantelasma.
2. Boala coronariană (angină pectorală de efort).
3. Hipercolesterolemie familială.
4. Transmitere familiala – autosomal dominanta
• Hipercolesterolemia este o condiţie patologică
asimptomatică.
• Cel mai adesea, pacientul cu hipercolesterolemie
se prezintă la medic cu simptome de boală
coronariană sau cu accident vascular cerebral.
• Diagnosticul formei familiale este sugerat de nivelul
sanguin foarte crescut al colesterolului (peste 310
mg%), de istoric familial de boală coronariană la
vârste tinere (sub 55 de ani la bărbaţi şi sub 65 de
ani la femei), de prezenţa xantoamelor şi /sau a
arcului cornean şi a xantelasmei de la vârste tinere.
• La acest pacient, apariţia recentă a durerilor
coronariene (sub 30 de zile) încadrează boala în
forma clinică numită angină „de novo” care
aparţine anginei pectorale instabile şi are potenţial
evolutiv spre infarctul miocardic acut.
Caz clinic 4:
• Pacient in varsta de 25 ani, mare fumator, alcoolic,
fara domiciliu,cu tuse, subfebrilitati, transpiratii
nocturne si scadere ponderala mica (3kg in 6 luni),
prezinta brusc opresiune toracica si senzatie de
caldura retrosternala si elimina cu un efort de tuse
o cantitate moderata de sange rosu deschis, aerat,
necoagulabil.
• Radiografia toracica de urgenta prezinta o caverna
de 6 cm in lobul superior drept.
Intrebari:
1. Care este cea mai probabila cauza a acestui
fenomen?
2. Mentionati 4 cauze de hemoptizie (pulmonara si
extrapulmonara).
3. Care sunt elementele de diferentiere de
hematemeza?
4. Ce veti gasi la examenul citologic si bacteriologic
al sputei?
Raspunsuri:
1. Tuberculoza pulmonara (TBC).
2. Bronsiectazie, neoplasm bronho-pulmonar, bronsita
cronica, edem pulmonar acut
3. Caracteristic pentru hematemeza: exista senzatie de
balonare si greata, sangele se elimina prin varsatura, e
rosu inchis-negru, neaerat, cu cheaguri si alimente,
inceteaza brusc, se insoteste de melena.
4. Bacteriologic: coloratie Ziehl Nielsen se evidentiaza bacilul
Koch; cultura (mediu Lowenstein): bacilul Koch;
Caz clinic 5:
• Pacient în vârstă de 72 de ani cu un adenocarcinom
prostatic tratat cu citostatice se prezintă pentru o erupţie cu
distribuţie la nivelul toracelui, asociată cu durere
deosebit de intensă cu caracter nevralgic.
• Apariţia erupţiei a fost precedată cu câteva zile de
durere atroce localizată pe traiectul nervilor intercostali
la nivelul hemitoracelui stâng.
Intrebari:
1. Descrieţi modificările vizibile în imagine.
2. Care este diagnosticul cel mai probabil?
3. Ce factori favorizanţi ai acestei boli cunoaşteţi?
4. În ce alte regiuni ale pielii mai poate apărea
erupţia?
Raspunsuri:
1. Erupţie alcătuită din numeroase vezicule
grupate pe traseul unui nerv intercostal.
2. Zona zoster.
3. Vârsta înaintată, neoplaziile, bolile febrile,
imunodepresia (citotoxice, radioterapie, etc)
4. Abdominală, genitală, oftalmică, otică.