Sunteți pe pagina 1din 61

TEMA VII

CURRICULUM

3/28/2018
OBIECTIVELE TEMEI:
La sfârşitul temei cursanţii trebuie să:

 definescă, în cuvinte proprii, termenul de curriculum;

 analizeze importanţa conceptului CURRICULUM din


punctul de vedere al implicaţiilor practice;

 enumere principalele elemente structurale ale unui


curriculum;

 analizeze relaţiile şi interdependenţele ce se stabilesc


între conceptele nodale ale unui curriculum.

 utilizeze corect termenii: ciclu curricular, arie


curriculară, conţinuturi curriculare, fapt curricular.

3/28/2018
CUPRINSUL TEMEI:

1. Etimologia termenului CURRICULUM


2. Evoluţia conceptului
3. Accepţiuni contemporane
4. Componentele curriculum-ului
5. Categorii conceptuale derivate

3/28/2018
1. ETIMOLOGIA TERMENULUI
 CURRICULUM (lat., sg.),
 CURRICULA (lat., pl.),
 CURRERE (vb.)

- alergare, întrecere
- cursă, parcurs
- parcurgerea unui drum determinat
- a parcurge un traseu conform unui plan şi aflându-se
sub un control.

„curriculum” - limba latină - traseu de parcurs într-o cursă


de alergări”
semnificaţie pedagogică - parcursul şcolar al unui elev”

3/28/2018
2. EVOLUŢIA CONCEPTULUI

 Termenul apare cu referire la contextul


educaţional încă din documentele unor
universităţi medievale

 1582 Olanda,
 1633 Scoţia.

3/28/2018
 Prima accepţiune a termenului de
curriculum a fost aceea de:

conţinuturi
instructiv-educative

3/28/2018
Până la jumătatea sec. XX, curriculum desemna:

 În literatura anglo-saxonă, program de studii al


unui sistem de educaţie sau al unei instituţii, cu
precizarea obiectivelor, conţinuturilor, a
ansamblului de materiale didactice;

 În literatura francofonă era folosită expresia


„program de studii” pentru a desemna aceeaşi
realitate.

3/28/2018
Ulterior, termenului de curriculum i s-au adăugat noi
sensuri, generându-se în acest fel puternice dezbateri şi
confuzii terminologice:

 conservatorii înţelegeau prin „curriculum” conţinuturile


instructiv-educative (planuri de învăţământ, programe,
manuale, teme, arii de cunoaştere, subiecte),

 pe de altă parte reformiştii propuneau extinderea


termenului asupra întregii didactici şi asupra tuturor
experienţelor de învăţare de care beneficiază un subiect
în şcoală şi în afara şcolii. Unitatea lor sistemică este
desemnată prin conceptul de „curriculum”.

3/28/2018
T.T. Heeriek: 10 întrebări circumscriu problematica
curriculum-ului

1. Cine este îndreptăţit să determine scopurile


activităţii din şcoală?

2. Cum trebuie organizată activitatea pentru a


ajunge la decizii pertinente?
Cine tr. să-şi asume conducerea proiectului?
Cum se poate organiza o activitate în echipă?
Cum să fie adoptate deciziile?

3. Ce surse trebuie utilizate în determinarea a


ceea ce se învaţă în şcoală?

3/28/2018
4. Este necesar să se asigure un curriculum comprehensiv
pentru toţi elevii/cursanţii: un curriculum care să
corespundă nevoii sociale dar şi aspiraţiilor individuale?

5. Cum trebuie abordată educaţia generală/fundamentală


(cursurile obligatorii) şi educaţia specializată (cursurile
facultative). Cursurile opţionale sunt la fel de importante
ca şi cele obligatorii? Cursurile opţionale sunt doar nişte
accesorii?

6. Cum se poate menţine un bun echilibru între diferite


grupuri de discipline? Trebuie să admitem pe un anumit
interval de timp prioritatea unei discipline?

7. Ce discipline reclamă reconsiderări imediate? În ce arii


apar controverse privind ierarhia disciplinelor?

3/28/2018
8. Cum să se predea în mod eficient pentru a se realiza
intenţiile planificate? (o disciplină este inutil plasată în
programul de învăţământ dacă nu sunt indicate şi
modalităţile de predare eficientă)

9. Cum să se finalizeze cercetările şi punerea în practică a


proiectului educaţional? Ce resurse se pot folosi pentru
finanţare?

10. Cum pot fi evaluate disciplinele predate?

3/28/2018
3. ACCEPŢIUNI CONTEMPORANE

 Etapa tradiţională: curs oficial, organizat într-un cadru


instituţionalizat, liste de conţinuturi.

 Etapa modernă: proiect pedagogic organizat prin


corelarea obiectivelor şi disciplinelor de învăţământ cu
experienţele de învăţare directă şi indirectă ale
cursanţilor.

 Etapa postmodernă: proiect pedagogic organizat pe


baza unor principii care evidenţiază importanţa
prioritară a obiectivelor asumate, care determină
alegerea anumitor experienţe de învăţare, strategii de
organizare a învăţării, mijloace de evaluare.

3/28/2018
Ce se predă în instituţiile şcolare

CONŢINUTURILE

Liste de teme la nivelul disciplinelor


şcolare

CUM SI DIN CE FEL DE


MATERIE SE INVATA IN
SCOALA?
un ansamblu de actiuni
planificate pentru provocarea
instruirii

ELEVUL DISCI PROCESU


PLINA L
ÎNVĂŢĂRI
I

"toate experientele
pe care un elev le
are sub
indrumarea scolii"
 "(PAR)CURS PENTRU/DE VIATA AL
EDUCABILILOR" IN CADRUL INSTITUTIILOR
SCOLARE.
 de ce (sens, valori, functii), cine
(caracteristicile subiectului invatarii), ce
( continutul), cand (factorul timp),
cum (strategiile invatarii), in ce
conditii ("situatia de invatare",
materialele utilizate) si cu ce efect
(rezultatele asteptate) invata

3/28/2018
CURRICULUM poate fi definit ca:

 Proces (proiectare, implementare, evaluare);

 Produs (planuri de învăţământ, programe


analitice, manuale, alte materiale curriculare);

 Structură (finalităţi, conţinuturi, strategii de


predare-învăţare, strategii de evaluare, timp)

3/28/2018
În funcţie de aspectele pe care le accentuează, curriculum vizează:
- toate activităţile desfăşurate de elevi în şcoală sub conducerea
educatorilor;
- viaţa şi programul elevilor dintr-o şcoală;
- un plan de desfăşurare al activităţilor de învăţare;
- un plan general privind cunoştinţele şi materialele specifice de
instruire pe care o şcoală trebuie să le ofere elevilor săi, cu
scopul de a-i ajuta să obţină o anumită calificare (certificare)
pentru un anumit domeniu de activitate profesională sau
vocaţională;

- studiu sistematic în cinci mari domenii; (1) stăpânirea limbii


materne şi studiul sistematic al gramaticii, literaturii şi al scrierii;
(2) matematici; (3) ştiinţe; (4) istorie; (5) limbi străine;

3/28/2018
Curriculum Naţional, editat de MEN,
defineşte termenul de curriculum astfel:

 În sens larg, procesual, se desemnează prin


CURRICULUM ansamblul proceselor educative şi
al experienţelor de învăţare prin care trece
elevul pe durata parcursului său şcolar.

 În sens restrâns, CURRICULUM cuprinde


ansamblul acelor documente şcolare de tip
reglator în cadrul cărora se consemnează datele
esenţiale privind procesele educative şi
experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă
elevului (planuri, programe, manuale, etc.)
3/28/2018
DECI... ce aduce nou conceptul de
curriculum?
 EDUCATUL (elevul, studentul, cursantul)!
“Drumul” trebuie să fie al lui!

 ÎNVĂŢAREA

 FINALITĂŢI nu CONŢINUTURI

 COMPETENŢE.

3/28/2018
4. COMPONENTELE CURRICULUM-
ULUI
Modelul triunghiular al curriculum-ului

FINALITĂŢI

CONŢINUT TIMP DE
INSTR.

3/28/2018
Modelul triunghiular al curriculum-ului
 Finalităţi:
 Categorii de finalităţi;

 Factori care influenţează selecţia finalităţilor;

 Funcţiile pedagogice ale obiectivelor;

 Construirea unor sisteme de clasificare a finalităţilor;

 Metode de definire şi formulare pedagogică a finalităţilor.

 Conţinut:
 Tipologia conţinuturilor;
 Criterii de selecţie a conţinuturilor;
 Proceduri de organizare a conţinuturilor;
 Când un anumit conţinut devine accesibi?
 Timp:
 Timpul alocat;
 Timpul utilizat;
 Timpul necesar individului pt. învăţare.

3/28/2018
Finalităţi

Conţinuturi Timp

Strategii de predare - Strategii de


învăţare evaluare

3/28/2018
FINALITĂŢILE:

 Transformări, cantitative şi calitative, care


urmează să se producă în conduita şi
conştiinţa elevilor/cursanţilor, în modul de
gândire, de simţire, de acţiune în scopul
acţionării în diferite situaţii particulare de
viaţă (personală, profesională).

3/28/2018
CONŢINUTUL:
 Conţinutul învăţământului este acel
ansamblu coerent, organizat şi etapizat pe
trepte de şcolarizare care include:

 cunoştinţe, principii, teorii, paradigme;


 modele atitudinale şi comportamentale;
 orientări valorice despre om şi interacţiunea
sa cu planul social
prin care se vizează realizarea finalităţilor.

3/28/2018
TIMPUL:
 Este o variabilă pe care de multe ori nu o
regăsim în definiţia curriculumului.

 În raport cu aceasta variabilă se studiază:

 Timpul alocat;
 Timpul utilizat;

 Timpul necesar individual de învăţare.

3/28/2018
5. CATEGORII CONCEPTUALE
DERIVATE:
ARIA CURRICULARĂ CICLU CURRICULAR
 include „domenii ale cunoaşterii  Ciclurile curriculare sunt
care oferă o viziune multi şi/sau „periodizări ale şcolarităţii pe mai
interdisciplinară asupra mulţi ani de studiu care au în
disciplinelor de studiu“ comun anumite finalităţi
(M.Ionescu, I.Radu) educaţionale şi sisteme
metodologice.
 Curriculum Naţional Românesc
este structurat pe şapte arii  Curriculum naţional românesc
curriculare: cuprinde următoarele cicluri
curriculare:
 „Limbă şi comunicare“,  ciclul achiziţiilor fundamentale
 „Matematică şi ştiinţe ale naturii“, (grăd.–.II-);
 „Om şi societate“,  ciclul de dezvoltare (III-.VI);

 „Arte“,  ciclul de observare şi

 „Educaţie fizică şi sport“, orientare (VII–IX);


 ciclul de aprofundare (X–IX);
 „Tehnologii“,
 ciclul de specializare (XII;
 „Consiliere şi orientare“
XIII)
3/28/2018
Arii curriculare la nivel de învăţământ
superior?
 Aria curriculară – o grupare de discipline funcţionale din
perspectiva competenţelor necesare viitorului absolvent
(această definiţie răspunde principiului funcţionalităţii în
proiectarea unui curriculum).

 Aria curriculară nucleu (discipline fundamentale)


 Aria curriculară de specialitate (aspectele de actualitate
ale domeniului, utile pt. inserţia socio-profesională)
 Aria curriculară de interferenţă (se referă la discipline
din zone de transfer)
 Aria curriculară de cultură funcţională (suplimentează
formarea de specialitate şi asigură funcţionalitatea
integrării socio-profesionale) (L. Sarivan, M. Singer)

3/28/2018
CONŢINUTURILE FAPT CURRICULAR
CURRICULARE

 orice subiect de  actele educatorului


studiu, material sau ale educatului
educaţional, situaţie cu impact în
sau experienţă care situaţii specifice de
pot ajuta la învăţare, orientate
dezvoltarea către reorganizarea
aptitudinilor experienţei
cognitive şi afective acestuia din urmă.
(Dictionary of
Education)
3/28/2018
1. Clasificarea tipurilor de curriculum
din perspectiva teoriei curriculum-
ului

2. Clasificarea tipurilor de curriculum


din perspectiva dezvoltării
curriculum-ului
3/28/2018
1. Din perspectiva TEORIEI
CURRICULUM-ULUI identificăm:

 C. general;
 C. specializat;

 C. subliminal;

 C. informal.

3/28/2018
2. Din perspectiva DEZVOLTĂRII
CURRICULUM-ULUI identificăm:

 C. recomandat
 C. scris;
 C. predat;
 C. de suport;
 C. învăţat;
 C. testat.

3/28/2018
CURRICULUM GENERAL:
„curriculum central”
„curriculum nucleu”

„curriculum general”

„trunchiul comun de cultură


generală”
„curriculum de bază”

„core-curriculum”

3/28/2018
 Se referă la acele experienţe de învăţare
propuse elevilor/studenţilor care vizează
formarea competenţelor fundamanetale
(obligatorii pentru toţi elevii sau studenţii)
şi care activează o bază de cunoştinţe,
abilităţi şi comportamente, pe parcursul
primelor stadii ale şcolarităţii.

 Are caracter obligatoriu.

3/28/2018
 Din punct de vedere al conţinuturilor, el se
reduce la un număr de discipline de bază,
obligatorii, în jurul cărora alte achiziţii urmează
să se articuleze.

 În cadrul fiecărei discipline sunt selectate


elemente esenţiale pentru orientarea învăţării la
acea disciplină şi reprezintă unicul sistem de
referinţă pentru diversele tipuri de evaluări şi
examinări externe (naţionale) din sistem şi
pentru elaborarea standardelor curriculare de
performanţă

 La CURRICULUM GENERAL se adaugă


CURRICULUM OPŢIONAL.

3/28/2018
SEGMENTELE UNUI CURRICULUM

1.CURRICULUM NUCLEU (TRUNCHIUL


COMUN)
cuprinde obiectivele-cadru, obiectivele de referinţă,
conţinutul şi standardele curriculare de
performanţă obligatorii pentru toate şcolile de
acelaşi tip şi pentru toţi elevii din aceste şcoli.
Corespunde numărului minim de ore acordat
fiecărei discipline de studiu în planurile cadru de
învăţământ şi este menit să asigure egalitatea
şanselor de instruire.

3/28/2018
2. CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

- acoperă diferenţa dintre numărul minim de


ore, acordate pentru curriculum nucleu, şi
numărul maxim de ore acordate pe
săptămână de planurile de învăţământ
pentru fiecare disciplină, în fiecare an de
studiu.

3/28/2018
Variante de curriculum la decizia şcolii:
Curriculum-nucleu aprofundat diversifică
activităţile de învăţare destinate conţinuturilor
obligatorii, până la acoperirea numărului
maxim de ore prevăzut pentru o disciplină
şcolară.

Curriculum extins lărgeşte oferta de


învăţare cu noi conţinuturi, în plus faţă de cele
prevăzute în curriculum nucleu, până la
acoperirea numărului maxim de ore prevăzut
în planurile-cadru de învăţământ pentru o
disciplină şcolară.

3/28/2018
Curriculum elaborat în şcoală cuprinde
diverse tipuri de activităţi opţionale pe care
le propune şcoala, în funcţie de resursele de
care dispune, precum şi în funcţie de interesul
elevilor, sau de interesele comunităţii locale în
pregătirea elevilor în anumite domenii.

Forme:
- opţionalul la nivelul unei discipline de studiu;
- opţionalul la nivelul uneia sau al mai multor
arii curriculare.

3/28/2018
În învăţământul preuniversitar, curriculum general are valoare
de CURRICULUM NAŢIONAL.
Se concretizează în documente şcolare oficiale care proiectează
activitatea instructiv-educativă la toate nivelurile sistemului şi
ale procesului de învăţământ.

Aceste documente sunt:


 documente de politică a educaţiei (legea învăţământului) care
definesc finalităţile macrostructurale, idealul şi scopurile
educaţiei;
 documente de politică şcolară care definesc finalităţile
microstructurale ale procesului (obiectivele pe cicluri
curriculare, arii curriculare, pe discipline);
 planuri de învăţământ (elaborate de către minister);
 programele şcolare/analitice (elaborate de către minister);
 manualele şcolare (evaluate şi lansate pe piaţă);
 ghiduri şi materiale metodice (aprobate de către minister, în
concordanţă cu programa şcolară);
 instrumente de evaluare.
3/28/2018
Planurile-cadru de învăţământ
Documente oficiale, cu caracter unitar şi obligatoriu care
specifică pentru fiecare ciclu şcolar, pentru fiecare tip şi
profil de instituţie şcolară:
- ariile curriculare din care vor fi selecţionate
conţinuturile propuse elevilor spre învăţare;
- obiectele de învăţământ care vor fi studiate de elevi în
cadrul fiecărei arii curriculare şi ordinea în care vor fi
studiate;
- numărul de ore acordat în cadrul fiecărui obiect de
învăţământ, în fiecare an de studiu, pentru însuşirea
cunoştinţelor care alcătuiesc curriculum-ul nucleu al
disciplinei respective şi pentru cele care alcătuiesc
curriculum-ul la decizia şcolii.

3/28/2018
Ariile curriculare
- domenii largi în care vor fi iniţiaţi elevii în şcoli şi care
reunesc mai multe discipline şcolare între care există
strânse legături

Obiectele de învăţământ se grupează pe şapte arii


curriculare:
- Limbă şi comunicare.
- Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
- Om şi societate.
- Arte.
- Educaţie şi sport.
- Tehnologii.
- Consiliere şi orientare.

3/28/2018
Obiectele de învăţământ
ansambluri coerente şi compacte de cunoştinţe,
abilităţi şi de activităţi aplicative menite să
informeze şi să formeze elevii în diferite domenii.

Pot fi constituite după mai multe criterii:


• diviziunea academică a cunoaşterii (exemplu:
matematica, fizică, economie etc.);
• organizarea mediului natural / social (exemplu:
transporturile, energia, apa ş.a.);
• nevoile practice de acţiune umană (exemplu:
abilităţi practice, întreţinerea utilajelor ş.a.).

3/28/2018
După modalităţile de structurare a conţinutului
învăţământului în cadrul disciplinelor de învăţământ,
acestea pot fi concepute în mai multe maniere:

- unidisciplinare –tratează fenomenele studiate din


perspectiva unei unice ştiinţe;
- pluridisciplinare –grupează cunoştinţe oferite de diferite
ştiinţe în jurul unor teme cercetate de toate aceste
ştiinţe;
- interdisciplinare –conţinutul este constituit din concepte şi
principii care sunt comune mai multor ştiinţe;
- transdisciplinare – discipline de maximă generalitate care
sunt unificatoare ale unor multiple şi diferite domenii de
cunoaştere şi acţiune umană

3/28/2018
Programele şcolare
documente oficiale care descriu oferta educaţională a unei anumite
discipline pentru un parcurs şcolar determinat.

Programa şcolară pentru un obiect de învăţământ specifică următoarele


aspecte:
NIVEL SECUNDAR INFERIOR:
- nota de prezentare
- obiectivele cadru;
- obiectivele de referinţă;
- exemple de activităţi de învăţare;
- conţinuturi;
- standardele curriculare de performanţă. (criteriile de evaluare a
calităţii procesului de învăţare; enunţuri sintetice a ceea ce ar trebui
să probeze elevii că au devenit capabili să realizeze la sfârşitul unei
trepte de şcolarizare în domeniul vizat de o anumită disciplină de
studiu)

3/28/2018
Manualele şcolare
- sunt instrumente de lucru pentru elevi

Funcţii:
- funcţia informativă
- funcţia formativă
- funcţia stimulativă
Criterii pntru aprecierea unui manual:

- valoarea ştiinţifică
- valoarea pedagogică
- realizarea estetică
- calităţi igienice
- aspectul economic

3/28/2018
În învăţământul superior:
 Curriculum general = curriculum
obligatoriu = curriculum nucleu sau aria
curriculară nucleu

 Formează competenţele fundamentale


pentru domeniu şi se bazează pe
conţinuturile esenţiale, necesare şi
obligatorii pentru elev/student ce decurg
din roluri considerate definitorii pentru
absolventul acelei trepte de învăţământ.
3/28/2018
CURRICULUM SPECIALIZAT:
 În învăţământul preuniversitar defineşte
obiectivele specifice
 unor profiluri de studii (vizează semicalificarea
şi calificarea)
 unor domenii ale cunoaşterii (literatură, artă,
ştiinţe exacte, etc.);
 Se focalizează pe formarea competenţelor
(cunoştinţe, atitudini, abilităţi) specifice unor
domenii particulare de studiu.

 În învăţământul universitar = aria curriculară de


specialitate

3/28/2018
CURRICULUM SUBLIMINAL (ascuns):

 Ce se învaţă în clasă, dar nu este predat de profesor.


 EXEMPLE...

 Reprezintă „efectele subliminale” ale programelor şcolare, ca urmare


a influenţelor explicite sau implicite, interne sau externe.

 Emerge, ca experienţă de învăţare, din mediul psihosocial şi cultural


al clasei, al şcolii, al universităţii.

 Contează climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relaţiile


interpersonale, sistemul de recompense şi sancţiuni.

 Toate acestea influenţează imaginea de sine, atitudinile faţă de alţii,


sistemul propriu de valori.

 Evoluţia afectivităţii este influenţată de climatul nestructurat al vieţii


din instituţia educaţională.
3/28/2018
CURRICULUM INFORMAL:
 Derivă din ocaziile de învăţare oferite de:

 societăţi educaţionale nonguvernamentale;


 mass-media;
 instituţii culturale;
 instituţii religioase;
 atmosfera cotidiană a familiei, etc.

3/28/2018
CURRICULUM RECOMANDAT:
 Se referă la ceea se recomandă de către
comitete de experţi, de către autorităţi
guvernamentale, de către beneficiari ca
fiind cel mai potrivit/bun la un moment
dat pentru cei care vor parcurge acel
curriculum.

 Curriculum recomandat este util


profesorilor ca un ghid general, dar el
ignoră, de obicei, realităţile şcolii concrete.
3/28/2018
CURRICULUM-UL REAL
- se referă la ceea ce ajunge efectiv la elevi
din curriculum-ul prescris. Profesorii
interpretează curriculum-ul prescris în mod
diferit, în funcţie de o serie de variabile
personale, pe de o parte, şi contextuale,
pe de altă parte.
- este rezultatul reelaborărilor şi
interpretărilor personale ale profesorului
care implementează curriculum-ul prescris

3/28/2018
CURRICULUM-UL REALIZAT
- se referă la ceea ce elevii asimilează efectiv din
curriculum-ul realizat.
- poate fi constatat cu ocazia procesului de
evaluare.
- elevii, la rândul lor, realizează o selecţie a
cunoştinţelor pe care şi le însuşesc, în funcţie de
interesele personale de cunoaştere, proiectele
de viitor, aspiraţiile şcolare, dar şi în funcţie de o
serie de factori contextuali, cum ar fi atitudinea
generală a colegilor faţă de o disciplină de
învăţământ sau alta, reprezentările despre
profesor ş.a.
3/28/2018
CURRICULUM SCRIS:
 Are un caracter oficial şi este specific unei
instituţii educaţionale concrete.

 Este esenţial, dar adesea nu este


consonant cu ceea ce se predă de fapt în
şcoală (una scriem, alta facem; una se
cere, alta se face).

3/28/2018
CURRICULUM PREDAT:

 Reprezintă suma experienţelor de învăţare


oferite efectiv de educatori elevilor în
activitatea curentă.

3/28/2018
CURRICULUM DE SUPORT:

 Desemnează materialele curriculare


adiţionale, precum
 culegeri de texte,
 culegeri de exerciţii,
 timpul alocat experienţei de învăţare,
 echipamentele electronice,
 dotarea materială etc.

3/28/2018
CURRICULUM ÎNVĂŢAT:

 Semnifică ceea ce elevul/cursantul


achiziţionaeză de fapt, ca o rezultantă a
acţiunii cumulate a celorlate tipuri de
curriculum.

3/28/2018
CURRICULUM TESTAT:

 Este experienţa de învăţare transpusă în:


 teste
 probe de examinare
 alte instrumente de apreciere a progresului
şcolar şi a performanţelor şcolare.

3/28/2018
CURRICULUM NONFORMAL:

 Defineşte obiectivele pedagogice specifice


anumitor activităţi extraşcolare,
complementare, dar instituţionalizate.

3/28/2018
CURRICULUM LA DISPOZIŢIA
ŞCOLII:

 Reprezintă oferta curriculară


particularizată a unei şcoli anume (propriul
proiect curricular).
 CDŞ:
 Aprofundare
 Extindere
 Opţionale.

3/28/2018
CURRICULUM INDIVIDUALIZAT SAU
PERSONALIZAT:

 Semnifică program de studii convenit,


discutat şi acceptat în prealabil de cei doi
parteneri ai educaţiei.
 Programul respectiv este adecvat nevoilor
particulare ale unui singur subiect aflat
într-o situaţie educaţională.
 Exemplu: programul de pregătire
doctorală
3/28/2018
CURRICULUM-UL ASCUNS
- include aspecte care, deşi nu sunt înscrise
în curriculum-ul prescris şi nici nu sunt
declarate ca intenţii educative explicite,
constituie, totuşi, obiect al învăţării în
şcoală.
- de ex., valori care ţin de cultura elevilor
sau de cultura şcolii, obiectivate în norme,
ritualuri sau comportamente acceptate în
rândul elevilor sau de anumite valori
morale promovate de profesori

3/28/2018
După forma lor de concretizare:
CURRICULUM CENTRAT PE UN DOMENIU DE
STUDIU
- oferă elevilor acele concepte şi abilităţi care sunt
indispensabile pentru înţelegerea şi studierea unui
domeniu al cunoaşterii.
Variante:
- curricule monodisciplinare, care examinează
problemele din perspectiva unei singure ştiinţe;
- curricule multidisciplinare – atunci când conţinuturile
sunt prezentate succesiv din perspectiva diferitelor
ştiinţe;
- curricule interdisciplinare, care examinează acele
probleme care sunt comune mai multor ştiinţe;
- curricule transdisciplinare, ale căror conţinuturi se
referă la probleme care stau la baza unor
3/28/2018
CURRICULUM CENTRAT PE MEDIUL SOCIAL

- conţinutul este derivat din problemele specifice


comunităţilor sociale şi cu care se confruntă membrii ei

- implicarea elevilor în proiecte de soluţionare a unor


probleme comunitare şi în desfăşurarea unor acţiuni
menite să contribuie la formarea unor deprinderi de
relaţionare socială

- profesorul este în primul rând un organizator, un


mijlocitor şi mai puţin un „expert” ca în cazul unui
curriculum centrat pe un domeniu de studiu.

3/28/2018