Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice

Studenţeşti, ediţia a XXII-a

Lobbysmul în condițiile Republicii Moldova

– realități și perspective

Galina Manole, gr. 306, Politologie

Coordonator: Victor Saca, doct. habilitat
 Să definesc lobbysmul și activitățile de lobby
 Să identific etapele de evoluție a lobbysmului
 Să evidențiez tipurile de lobby- direct/indirect,
intern/extern
 Să analizez manifestarea lobbysmului în Republica
Moldova, exemple pozitive și negative
 Să identific perspective de reglementare a lobbysmului
în Republica Moldova, prin analiza multicriterilă
 Să propun recomandări pentru legiferarea lobbysmului
 • termenul “lobby” îşi are originea în germanica veche prin cuvântul
Etimologie
louba , ceea ce înseamnă hol sau acoperiş.

• cea mai veche referire la sensul politic aplicat la cei care încercau să
influenţeze legislaţia este atestat din 1808 în Oxford English
Dictionary, referindu-se la coridoarele British House of Commons,
Oxford English
Dictionary
persoanele interesate sau reprezentanţii grupurilor de interese îi
abordau pe membri legislativului în scopul de a pleda în favoarea
anumitor măsuri.

• grup de persoane care influențează în parlament, în guvern adoptarea

DEX-ul limbii unor hotărâri; grup de presiune;
române
 reprezintă modalitatea transparentă de influențare a
deciziilor legislative și executive prin orice acțiuni care
au scopul de a susține drepturi și interese legitime în
promovarea, adoptarea, modificarea sau abrogarea unor
acte normative ori administrative, de către autăritățile
publice.
 Lobby se poate realiza oricând și oriunde există
posibilitatea consultării publice, chiar și atunci când
lobby-ul nu este prevăzut expres.
În funcţie de obiectivele urmărite de grupurile de interese,
activităţile de lobby pot fi clasificate în:
 Activităţi de lobby ale grupurilor de interese economice (de
ex. Corporaţii sau asociaţii care reprezintă interesele de afaceri
ale industriilor de profil);
 Activităţi de lobby ale grupurilor care promovează interese
publice (de ex. asociaţii nonprofit care militează pentru
protejarea mediului înconjurător, pentru drepturile omului,
pentru siguranţa publică;
 Activităţi de lobby ale grupurilor care promovează
interesele unei profesii (de ex. sindicate, asociaţii ale
agricultorilor, ale oamenilor de afaceri etc.).
 FORME DE MANIFESTARE A LOBBYSMULUI
Lobby direct - contactarea directă a
autorităţilor legislative şi/sau executive în
scopul discutării unor măsuri de natură
executivă sau legislativă. În practică,
activitatea de lobby cea mai intensă şi cea
mai important vizează obţinerea accesului la
nivelul parlamentarilor şi al birocraţiei (în
special funcţionari publici).

Lobby-ul indirect se referă la

acţiuni de identificare, recrutare şi
mobilizare a persoanelor care
constituie baza puterii politice şi
sunt capabile să influenţeze
deciziile politice.
 Lobby - include doar activităţi care cer decidenţilor
politici să ia o poziţie fixă pe un segment specific al
legislaţiei, sau care cere altora să solicite acelaşi lucru.
 Advocacy - promovarea sau susţinerea unei cauze/idei
în fața unei instituții publice sau factori de decizie.
 Activitatea de lobby implică întotdeauna advocacy, în
timp ce advocacy nu necesită utilizarea lobby-ului de
fiecare dată.
 Legea nr. 26-XVI din 22 februarie 2008 privind întrunirile, adoptată
drept iniţiativă a societăţii civile, reprezentată de organizaţiile: Promo-
Lex, CREDO, Amnesty Intenational, Institutul pentru Drepturile Omului
(IDOM);
 Crearea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii - CREDO,
Amnesty Intenational, Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM);
 Legea voluntariatului Nr. 121 din 18 iunie 2010 - Centrul Tineri și
Liberi, CREDO, CONTACT, CNTM;
 Crearea Agenţiei de Plăţi în Agricultură-Uniagroprotect, IDIS „Viitorul”;
 Mecanismul naţional de asistenţă juridică garantată de stat - SOROS,.
 Legislaţia cu privire la organizaţiile necomerciale.
 sf. anilor 80 (1987-89) – începutul anilor 90 (1992-93) - etapa
primelor elemente lobbyste, cu caracter rudimentar, primitv,
apărute în “perestroikă;
 mij. anilor 90 (aporximativ anii 1994-96), organizarea
propriu-zisă a grupurilor de lobbyng, măsuri concrete de
instituționalizare a lor în diverse societăți, uniuni, ligi.
 1996-97 - 2000 - reorganizarea structurală a grupurilor
lobbyste, interacțiuni intense cu ramurile puterii politice de stat.
 2001-2009 - guvernarea comunistă, dezvoltarea mimată a
lobbysmului;
 2009- prezent - consolidarea grupurilor lobbyste.
 EXEMPLE DE LOBBY POZITIV

Legea nr. 5 din 9 Legea nr. 239 din 13

februarie 2006 cu noiembrie 2008 Legea nr. 121 din 18
privire la asigurarea privind transparenţa iunie 2010 cu privire
egalităţii de şanse în procesul decizional
la voluntariat. Din
între femei şi bărbaţi. este produsul implicării
Mişcările societăţii eficiente a 2006 a fost constituită
civile din Moldova s-au reprezentanţilor o Coaliţia pentru
manifestat pentru societăţii civile. La promovarea legii şi
susținerea egalităţii iniţiativa sociețății activităţii de
şanselor de gen și au civile au fost organizate voluntariat din câteva
oferit expertiză pentru campanii de advocacy, ONG-uri: Asociaţia
elaborarea politicilor, urmate de activităţi de „Tinerii pentru dreptul
prin prisma asigurării lobby, care s-au sfârșit la viaţă” (TDV),
respectării principiului cu adoptarea acestei CNTM...
egalităţii de gen. legi.
 • mecanismul defectuos de stabilire a preţurilor la
medicamentele importate pe piaţă.
• la influenţa şi insistenţa jucătorilor interesaţi în per-
Indusctria petuarea nereglementării corecte, prin pârghii
farmaceutică oficiale de stat, s-a ajuns la favorizarea anumitor
operatori în defavoarea consumatorului.

• preţul produsului final este agreat de către

Industria toţi factorii implicaţi, în afara regulilor
naturale ale pieţei libere, fiind astfel atacete
petrolieră principiile fundamentale ale democraţiei.
 După analiza multi criterială este nevoie de o
reglementare specifică a activităţii de lobby în țară.
 Lobbysmul este prezent în Republica Moldova, practicarea
acestuia a contribuit la transparența procesului decizional
sau îmbunătățirea unor strategii, chiar dacă nu este
reglementat.
 La nivelul Uniunii Europene avem state care au legiferat
lobbysmul, Germania, Lituania, Polonia și Ungaria, iar
majoritatea din restul statelor, au prevederi în legislaţia
naţională, care au o influenţă şi asupra activității de lobby.
 Perspectivă - metoda pilotării lobbysmului.
 Schimbarea percepţiei atât a factorilor de decizie, cât şi a întregii
societăţi asupra conceptului de lobby prin abordarea profesionistă şi
constructivă a lobbysmului pentru interesul publicului larg.
Promovarea descifrării corecte a definiţiei de lobby în rândul
funcţionarilor publici şi factorilor de decizie;
 Încurajarea organizării unor dezbateri publice largi pe marginea
avantajelor şi dezavantajelor lobby-ului, practici existente,
oportunităţi şi exemple;
 Identificarea lacunelor cadrului legal existent, în materie de conflicte
de interes şi codul etic al funcţionarilor publici, şi perfecţionarea aces-
tuia;
 Dezvoltarea unei strategii şi viziuni la nivel naţional, privind modalităţile
şi specificul sistemului public din Moldova, în baza căruia va putea fi
fundamentat sistemul de reglementare a lobby;
 Demararea unor studii, chestionare la toate nivelele administraţiei
publice (atât centrale cât şi locale), privind modalităţile şi impactul unui
lobby constructiv, ca agent al facilitării comunicării informaţionale între
societatea civilă şi sistemul public;
 Evaluarea opţiunii de a înfiinţa o structură nouă în subordinea unei
autorităţi de forţă/ordine publică, cu scopul şi responsabilitatea unică de
a gestiona practicarea sănătoasă a lobby-ului.
 Elaborarea, adoptarea şi implementarea unei legi a lobby-ului.
 Elaborarea, testarea şi implementarea unui Registru al lobby-iştilor, în
cadrul instituţiilor cheie ale statului (Guvernul, Parlamentul, Mnisterele
şi alte autorităţi responsabile de elaborarea politicilor), destinat tuturor
entităţilor care vor dori accesul în aceste instituţii în vederea promovării
unui interes sau proiect.
 Saca Victor, Interese politice și relații politice, Chișinău, 2001,CE USM, pag. 229
 Rod Hague, Martin Harrop, Comparative Government and Politics …, p. 217. Autorii arată că
„grupurile Liviu Mihăileanu și Aurelian Horja, Reglementarea activității de Lobby în anticamera
influenței, Editura C.H. Beck 2009, pag 1
 Lobby în România vs. Lobby în UE, București, 2015,
 Raj Chari, John Hogan, Gary Murphy, Regulating lobbying, p.3. Autorii citează la rândul lor pe
Raj Chari, Sylvia Kritzinger, Understanding E.U. Policy- Making, New York, Pluto, 2006
 R. VAN SCHENDELEN, „Machiavelli in Brussels: the Art of Lobbying the EU”, Amsterdam
University Press, Amsterdam, 2002, p. 100.
 Lobbying Versus Advocacy: Legal Definitions, Non Profit Action, 1742 Connecticut Avenue, NW
Washington, DC 20009
 Ibidem
 Adrian Moraru, „Transparency in Lobbying in Romania”, Policy Association for an Open Society,
2011, p. 4.
 http://jurnal.md/ro/import/2010/4/13/ghimpu-societatea-civila-sa-fie-mai-incisiva-in-relatia-cu-
guvernarea-184490/
 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=315674
 https://bnm.md/ro/printpdf/content/legea-privind-transparenta-procesul-decizional
 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=336054
 https://tdvmoldova.wordpress.com/2010/09/24/in-monitorul-oficial-a-fost-publicata-legea-
voluntariatului/