SÂNUL

SÂNUL (GLANDA MAMARĂ)

♀ = organ genital secundar, sursă nutritivă a

nou-nascutului

♂ = rudiment glandular
 SÂNUL

• LOCALIZARE – regiunea mamară

- regiunea toracică anterioară:
- sup. - coasta III
- inf. – coasta VII
- int. – marginea sternului
- ext. – linia axilara anterioară
• FORMA şi DIMENSIUNILE –
variabile genetic, rasial, cu vârsta,
nutriţional şi funcţional (sarcini,
menopauza)
 SÂNUL
• EMBRIOLOGIE
- săptămâna V-VI I.U. – liniile lactate (îngroşări
ectodermice ventrale din axilă în reg. inghinală)
- săptămâna VII I.U. – linia lactata toracică se
invaginează şi se ramifică creând 15-20 muguri
mamari, iar restul liniei mamare involuiază
- săptămâna VIII I.U. – începe formarea
mamelonului
- săptămâna XII-XXI I.U. – mugurii mamari se
alungesc, se tunelizează (canale galactofore) şi
sunt înconjuraţi de ţesut conjunctiv, grăsime şi
vase (derivate din mezenchim) şi invadate de
nervi, formând lobulii mamari
- săptămâna XXVIII-XXXIV I.U. – canalele
galactofore se deschid la nivelul mamelonului

→ la nastere glanda mamară are aceeaşi

dezvoltare la ambele sexe
 SÂNUL
• VÂRSTA → EVOLUŢIE
- prepubertate – glanda numai din canale
galactofore, fara acini (alveole)
- pubertate – estrogenii determină
ramificarea şi înmugurirea galactoforelor,
diferenţierea adipocitelor stromale
- proeminarea mamelonului
- dezvoltarea ţesutului subareolar
- lărgirea areolei şi pigmentarea ei
- evidenţierea mamelonului şi areolei
- dezvoltarea ţesutului glandular
- ciclul menstrual
- faza foliculară (ziua 3 -14) – densitatea
stromei scade; ductele se dilată, dar fără
secreţie
- faza luteală (ziua 15-28) – stroma
devine densă; ductele conţin secreţie,
proliferarea celulelor epiteliale pâna în ziua
28 când mor
- postmenopauză – atrofie progresivă a
ductelor şi lobulilor, reducerea celularităţii
stromale, înlocuirea cu ţesut gras
 SÂNUL
• SARCINA → EVOLUŢIE
- faza proliferativă – creşterea parenchimului secretor
(alungirea şi multiplicarea ductelor şi a acinilor) şi reducerea
stromei

- faza colostrogenă (luna IV sarcină – săptămâna II după

naştere) – producerea colostrului (sărac în lipide şi bogat în
proteine şi imunoglobuline)

- faza lactogenă – secreţia laptelui de către celulele acinilor

glandulari

- faza postlactaţie – involuţia parenchimului secretor prin

reducerea numarului celulelor epiteliale, dar fără a ajunge la
starea iniţiala (“rezerva funcţională”)
 SÂNUL

• STRUCTURA:
- pielea
- grasimea
premamară
- glanda mamară
- grasimea retro
(sub) mamară
- fascia pectorală
- muşchii
 SÂNUL
• PIELEA
- subţire, cu fire fine de păr şi
multe glande sudoripare şi
sebacee, mobilă pe glandă

- areola mamară = disc

cutanat perimamelonar (15-
25 cm) hiperpigmentat, cu
glande (sudoripare ↔
mamare) – tuberculii
Montgomery

- mamelonul = proieminenţă
conică / cilindrică în centrul
areolei, la nivelul căreia se
deschid canalele galactofore
(aria cribrosa)

- muşchiul areolar (fibre

circulare şi radiare)
 SÂNUL

• GRASIMEA PRE şi RETROMAMARA

- mai mult sau mai puţin abundente asigură

mobilitatea tegumentului pe glandă şi a glandei pe
fascia pectorală
- grasimea premamară este strabatută de ligamentele
lui Cooper între faţa profundă a dermului şi crestele
glandulare Duret delimitind fosete adipoase

- conţin reţele vasculare sanguine şi limfatice şi filete

nervoase
 SÂNUL

• GLANDA MAMARA= glanda acinoasa din 15-20 lobi,

fiecare drenat de un canal galactofor; lobii sunt formaţi din
lobuli, iar aceştia din acini

- acinul este o cavitate delimitată de un epiteliu unistratificat

cubic / cilindric, secretor şi o membrană bazală; între ele
reţeaua celulelor mioepiteliale

- canalele excretorii continua acinii, se unesc formând canalele

galactofore care se deschid în porii galactofori ai mamelonului

- stroma – mezenchim pasiv (puţine celule, fibre elactice şi de

colagen); mezenchim activ (celule reticulohistiocitare –
fibroblaşti, limfocite, plasmocite, macrofage, histiocite)
 SÂNUL
VASCULARIZAŢIA
ARTERIALĂ

• art. axilară
• a. toracică sup.
• a. acromiotoracică
• a. toracică laterală
(mamară ext.)
• a. scapulară inf.
• art. mamară internă
• a. perforante
• art. intercostale (II-IV)
• a. perforante
→ - SALMON – predomină
vascularizaţia preglandulară
- SALTIER – ziua IV
postmenstruală = “ziua
operaţiei”
 SÂNUL

• VASCULARIZAŢIA
VENOASĂ

- venulele glandulare +
plexul venos
periareolar HALLER →
reţea satelită arterelor
ce drenează în:
- v. axilară
- v. mamară internă
- v. intercostale
 SÂNUL
• LIMFATICELE

• superficiale + cutanate
• Periferice
• superior → - ggl. axilari
- ggl. supraclaviculari
• interne → - ggl. mamari interni
- ggl. axilari controlaterali
RIEFFEL
• inferioare → - ggl. axilari
- ggl. epigastrici
• Laterale → - ggl. axilari
• Centrale = plexul subareolar SAPPEY ← limfaticele
glandulare
• profunde (glandulare) – reţelele limfatice perilobulare şi
pericanalare dreneaza, prin colectoare, în plexul subareolar
 SÂNUL

LIMFATICELE
- căi limfatice –

• Axilară
• Principală
• Accesorie
• Subclaviculară
• Supraclaviculară
• Mamară internă
SÂNUL
LIMFATICELE
 SÂNUL
• LIMFATICELE
Calea axilară

- principală – două
trunchiuri colectoare (int. şi ext.
de mamelon) între plexul
subareolar şi axilă; uneori, şi un
al treilea, inferior, cu ggl.
SORGIUS
- accesorie – trunchiuri
colectoare din partea inf. a Grupele ganglionare axilare (schemă) (adaptat după Testut [55])
galben – grupul brahial;
glandei direct spre axilă verde – grupul subscapular;
portocaliu deschis – grup toracic inferior;
portocaliu închis –grup toracic superior;
gri – grup central;
violet – grup subclavicular
 SÂNUL
• LIMFATICELE
Calea subclaviculară
- trunchi colector pornit din plexul subareolar, perforează
aponevroza şi muşchiul mare pectoral şi drenând în ggl.
subclaviculari; pe traiect sunt ggl. interpectorali
 SÂNUL

• LIMFATICELE
Calea supraclaviculară
- trunchi colector pornit din
porţiunea superioara a
glandei, care trece pe sub
claviculă şi drenează direct
în ggl. supraclaviculari -
MORNAND
 SÂNUL

• LIMFATICELE
Calea mamară internă

- trunchiuri din porţiunea

internă a glandei, însotesc
ramurile vasculare perforante şi
dreneaza în ggl. mamari interni –
POIRIER, RIEFFEL, MORNAND
 SÂNUL
• LIMFATICELE
Ganglionii axilari (20-40 ggl.)
→ grupe:

- toracic
(ant.) cu a. toracică laterală
- subscapular
(post.) cu a. scapulară inf.
- central
la vărsarea v. toracice laterale
în v. axilară
- apical (subclavicular)
intern de v. axilară
 SÂNUL

GANGLIONUL SANTINELĂ
= primul ganglion invadat tumoral (RUBIO, KLIMBERG, TANIS)

- identificare scintigrafică după injectare de trasor marcat

radioactiv peritumoral / periareolar / subareolar / intraductal +
biopsie
 SÂNUL
• INERVAŢIA

- senzitivă
- ramuri supraclaviculare
din plexul cervical superficial
- ramuri anterioare şi
laterale ale n. intercostali II-VI
- ram anterior din n.
cutanat lateral (T4) pentru
mamelon

- glandulară
- ramuri perivasculare din
simpaticul toracic (primii 5
ggl.)
 SÂNUL

• FIZIOLOGIA
- dezvoltarea şi funcţia glandei mamare este paralelă cu a
aparatului genital

- sub comanda hipofizară intervin ovarul (prioritar), suprarenala,

epifiza şi placenta

- foliculina determină dezvoltarea canalară, apoi progesteronul

pe cea lobuloalveolară(asociere condiţionată)

- prolactina provoacă secreţia lactata

 SÂNUL
FIZIOLOGIA

• La pubertate glandele se dezvoltă

prin proliferarea acinilor şi a
ţesutului conjunctiv
• În perioada genital activă, modificari
ciclice: proliferare canalară (faza
foliculinică) şi dezvoltarea acinilor
(faza progestativă)
• La menopauză glanda se atrofiază
prin dispariţia acinilor şi
transformarea fibroasă a stromei
 SÂNUL
FIZIOLOGIA
• Perioada puerperală:
- faza proliferativă – dezvoltarea
parenchimului secretor
- faza colostrogenă – seceţia de colostru
(luna IV – ziua 10)
- faza lactogenă – secreţia lactată
- faza înţărcării – reducerea parenchimului
secretor
 SÂNUL

• SEMNE CLINICE

- Nodul mamar
- Modificări de volum şi/sau formă
- Modificări mamelon
- Modificări cutanate
- Durere
- Scurgeri mamelonare
 SÂNUL

• PRINCIPII:

- orice nodul mamar poate fi cancer

- nici un semn clinic nu exclude
malignitatea
- certitudinea diagnostică este numai
anatomo-patologică
 EXAMENUL SÎNULUI

- INTEROGATORIUL
- EXAMENUL CLINIC
- EXAMENE PARACLINICE
 EXAMENUL SANULUI
• INTEROGATORIUL:

- vârsta
- antecedentele heredocolaterale
(caracter familial)
- antecedentele personale (PM, CM,
sarcini, avorturi, naşteri, alăptare,
menopauză)
- istoricul bolii (debut, evoluţie,
conduită)
 EXAMENUL SANULUI

• EXAMENUL CLINIC
- dezbrăcată până la brâu
- lumină bună
- diverse poziţii (ortostatism,
şezândă, clinostatism)
- mâinile pe lângă corp, pe şolduri,
pe ceafă
- bilateral comparativ
- examinarea lenjeriei
 EXAMENUL SANULUI

• INSPECŢIA SÂNILOR

- Volumul, forma şi poziţia sânului

- Starea tegumentelor
- Reţeaua venoasă subcutană
- Forma, poziţia, dimensiunile şi aspectul
areolei şi mamelonului
- Aspectul axilei şi al fosei
supraclaviculare
 EXAMENUL SANULUI

• PALPAREA SÂNILOR
Reguli: - mâna “a plat”
- întâi sânul sănătos
- întreg sânul
- aplicarea sânului pe torace
- manopera Velpeau
- modificări cutanate
- retracţia mamelonului
- manevra Tillaux
- palparea axilelor
- palparea foselor
supraclaviculare
EXAMENUL SANULUI