FIZICA NUCLEULUI

REALIZAT DE:
BUTNARU PRETRONELA
BUTNARU CRISTINA
ATOMUL LA ÎNCEPUT

• NOŢIUNEA DE ATOM APARE PENTRU PRIMA IN

ANUL 450 I.E.N. FILOZOFUL GREC LEUCIP
DEZVOLTĂ TEORIA CONFORM CĂREIA MATERIA NU
ESTE INFINIT DIVIZIBILĂ ŞI INTRODUCE NOŢIUNEA DE
ATOMOS, CEEA CE NU POATE FI DIVIZAT. ACEASTĂ
NOUĂ CONCEPŢIE NU A FOST REZULTATUL UNOR
OBSERVAŢII SAU EXPERIENŢE, CI MAI DEGRABĂ AL
UNOR INTUIŢII. TEORIA A FOST DEZVOLTATĂ
ULTERIOR DE EPICUR, APOI DE POETUL LATIN
LUCRETIU. AU TRECUT ÎNSĂ 2000 DE ANI PÂNĂ
CÂND TEORIA ATOMICĂ A FOST FORMULATĂ
ŞTIINŢIFIC.
STRUCTURA ATOMULUI
• ÎN CHIMIE ŞI FIZICĂ, ATOMUL ESTE CEA MAI MICĂ
PARTICULĂ POSIBILĂ CARE ÎNCĂ MAI PĂSTREAZĂ
PROPRIETĂŢILE CHIMICE ALE UNUI ELEMENT. DACĂ,
INIŢIAL, CUVÂNTUL ATOM ÎNSEMNA CEA MAI MICĂ
PARTICULĂ INDIVIZIBILĂ, MAI TÂRZIU, DUPĂ CE
TERMENUL A CĂPĂTAT O SEMNIFICAŢIE PRECISĂ ÎN
ŞTIINŢĂ, ATOMII AU FOST GĂSIŢI A FI DIVIZIBILI ŞI
COMPUŞI DIN PARTICULE ŞI MAI MICI, SUBATOMICE.
ELECTRONII, CARE AU O SARCINĂ ELECTRICĂ
NEGATIVĂ ŞI SUNT CELE MAI PUŢIN MASIVE PARTICULE
SUBATOMICE;
PROTONII, CARE AU O SARCINĂ ELECTRICĂ POZITIVĂ
ŞI SUNT DE APROAPE 1836 ORI MAI MASIVE DECÂT
ELECTRONII;
NEUTRONII, CARE NU AU SARCINĂ ELECTRICĂ ŞI CARE
SUNT DE APROXIMATIV 1839 ORI MAI MASIVI DECÂT
ELECTRONII.
PROTONII ŞI NEUTRONII CREEAZĂ UN NUCLEU ATOMIC
DENS ŞI MASIV, EI FIIND NUMIŢI ŞI NUCLEONI.
ELECTRONII FORMEAZĂ UN LARG NOR ELECTRONIC
CE ÎNCONJOARĂ NUCLEUL.
PROPRIETĂŢILE NUCLEONILOR
• NUCLEELE ATOMICE POT SUFERI TRANSFORMĂRI CARE AFECTEAZĂ NUMĂRUL DE PROTONI ŞI
NEUTRONI PE CARE ÎI CONŢIN, PROCES NUMIT DEZINTEGRARE RADIOACTIVĂ. TRANSFORMĂRILE
RADIOACTIVE AU LOC ÎNTR-UN NUMĂR MARE DE MODURI, DAR CELE MAI COMUNE SUNT
DEZINTEGRAREA ALFA ŞI DEZINTEGRAREA BETA. DEZINTEGRĂRILE CE IMPLICĂ ELECTRONI SAU
POZITRONI SUNT DATORATE INTERACŢIUNILOR NUCLEARE SLABE.
ÎN PLUS, CA ŞI ELECTRONII DIN ATOM, ŞI NUCLEONII DIN NUCLEU POT FI ADUŞI ÎNTR-O STARE
EXCITATĂ DE ÎNALTĂ ENERGIE. TOTUŞI, ACEASTĂ TRANZIŢIE CERE DE SUTE DE ORI MAI MULTĂ ENERGIE
DECÂT EXCITAŢIA ELECTRONILOR. LA REVENIREA ÎN STAREA FUNDAMENTALĂ, NUCLEUL EMITE UN
FOTON DE ENERGIE FOARTE ÎNALTĂ, NUMIT ŞI RADIAŢIE GAMMA.
TRANSFORMĂRILE NUCLEARE AU LOC DE ASEMENEA ŞI ÎN CADRUL REACŢIILOR NUCLEARE. ÎN
FUZIUNEA NUCLEARĂ, DOUĂ NUCLEE UŞOARE SE UNESC ÎNTR-UN SINGUR NUCLEU MAI GREU. ÎN
FISIUNEA NUCLEARĂ, UN NUCLEU GREU SE DIVIDE ÎN DOUĂ SAU MAI MULTE NUCLEE.
CONFIGURAŢIA ELECTRONICĂ

• COMPORTAREA CHIMICĂ A ATOMILOR ESTE DATORATĂ INTERACŢIUNILOR

DINTRE ELECTRONI. ELECTRONII UNUI ATOM RĂMÂN ÎN INTERIORUL UNOR
CONFIGURAŢII ELECTRONICE FIXATE, PREDICTIBILE. ACESTE CONFIGURAŢII
SUNT DETERMINATE DE MECANICA CUANTICĂ A ELECTRONILOR ÎN
POTENŢIALUL ELECTRIC AL ATOMULUI; NUMĂRUL CUANTIC PRINCIPAL
DETERMINĂ ÎNVELIŞURI ELECTRONICE PARTICULARE CU NIVELE DISTINCTE DE
ENERGIE. ÎN GENERAL, CU CÂT ESTE MAI ÎNALT NIVELUL DE ENERGIE, CU
ATÂT ESTE ELECTRONUL MAI ÎNDEPĂRTAT DE NUCLEU. ELECTRONII DE PE CEL
MAI ÎNDEPĂRTAT ÎNVELIŞ, NUMIŢI ŞI ELECTRONI DE VALENŢĂ, AU CEA MAI
PUTERNICĂ INFLUENŢĂ ÎN COMPORTAREA CHIMICĂ A ATOMULUI.
ELECTRONII DE PE ÎNVELIŞURILE INTERIOARE, JOACĂ ŞI EI UN ROL CU EFECTE
SECUNDARE DATORATE ECRANĂRII SARCINII POZITIVE DIN NUCLEUL ATOMIC.
 ATOMII ŞI MOLECULELE

• PENTRU GAZE ŞI UNELE LICHIDE ŞI SOLIDE MOLECULARE, MOLECULELE SUNT

CELE MAI MICI DIVIZIUNI DE SUBSTANŢĂ CARE ÎNCĂ MAI PĂSTREAZĂ
PROPRIETĂŢILE CHIMICE; TOTUŞI, EXISTĂ MULTE SOLIDE ŞI LICHIDE CARE SUNT
COMPUSE,DE ASEMENEA, DIN ATOMI, DAR NU CONŢIN MOLECULE DISCRETE
(CUM AR FI SĂRURILE, ROCILE PRECUM ŞI METALELE SOLIDE ŞI LICHIDE).
ASTFEL, DEŞI MOLECULELE SUNT COMUNE PE PĂMÂNT , CEA MAI MARE
PARTE A PĂMÂNTULUI NU ESTE FORMATĂ DIN MOLECULE IDENTIFICABILE, CI,
MAI DEGRABĂ, REPREZINTĂ SUBSTANŢĂ ATOMICĂ DISPUSĂ ÎN ALTE TIPURI DE
ARANJAMENTE PARTICULARE DE ORDIN MICROSCOPIC.
 ELEMENTE, IZOTOPI ŞI IONI
• ATOMII CU ACELAŞI NUMĂR ATOMIC Z
CONTRIBUIE LA O VARIETATE LARGĂ DE
PROPRIETĂŢI FIZICE ŞI MANIFESTĂ PROPRIETĂŢI
CHIMICE APROAPE IDENTICE. ATOMII SUNT
CLASIFICAŢI ÎN ELEMENTE CHIMICE PRIN NUMĂRUL
LOR ATOMIC Z, CARE CORESPUNDE NUMĂRULUI
DE PROTONI DIN NUCLEUL ATOMIC. DE EXEMPLU,
TOŢI ATOMII CE CONŢIN ŞASE PROTONI (Z = 6)
SUNT CLASIFICAŢI DREPT CARBON. ELEMENTELE
POT FI SORTATE, CONFORM TABELULUI PERIODIC,
ÎN ORDINEA CRESCĂTOARE A NUMĂRULUI
ATOMIC. ACEASTĂ METODĂ PUNE ÎN EVIDENŢĂ
CICLURI REPETITIVE REGULATE ÎN PROPRIETĂŢILE
CHIMICE ŞI FIZICE ALE RESPECTIVELOR ELEMENTE.
NUMĂRUL DE MASĂ A, SAU NUMĂRUL
NUCLEONIC AL UNUI ELEMENT ESTE NUMĂRUL
TOTAL DE PROTONI ŞI NEUTRONI DIN ATOMUL
ACELUI ELEMENT, DENUMIT AŞA DEOARECE
FIECARE PROTON ŞI NEUTRON AU MASA DE
APROXIMATIV 1 UAM . O COLECŢIE
PARTICULARĂ DE Z PROTONI ŞI A – Z NEUTRONI
SE NUMEŞTE NUCLID.
 MAI MULTE DESPRE MODELELE
REFERITOARE LA STRUCTURA ATOMULUI

• FIG. 1 – PREZENTAREA CLASICA A ATOMULUI, FOLOSIND MODELUL

RUTHERFORD-BOHR CARE REPREZINTĂ ATOMUL CA CAVÂND NUCLEUL,
ÎNCĂRCAT POZITIV, COMPUS DIN PROTONI (PARTICULE POZITIVE) ŞI
NEUTRONI (PARTICULE NEUTRE), ÎNCONJURAT DE SARCINI NEGATIVE,
ELCTRONII. NUMĂRUL ELECTRONILOR ESTE EGAL CU CEL AL PROTONILOR,
DECI ATOMUL ESTE NEUTRU DIN PUNCT DE VEDRE ELECTRIC
Fig. 2 - prezentare a structurii atomice pentru atomul de
heliu. Partea întunecată a norului electronic corespunde
probabilităţii maxime de existenţă a electronului orbital 1s.
Structura mărită a nucleului este prezentată schematic, cu
roz sunt indicaţi protonii, iar cu albastru neutronii. În
realitate, nucleul (şi funcţiile de undă ale fiecărui nucleon)
este simetric din punct de vedere sferic (cazul nucleilor mai
complexi).
Fig. 3 - Înainte de 1961, se acceptau ca particule subatomice doar
electronii, protonii şi neutronii. Azi se cunoaşte că protonii şi neutronii înşişi
sunt constituiţi din particule şi mai mici numite quarci. În plus, electronul
are un partener neutru din punct de vedere electric, aproape fără masă,
numit neutrino. Electronul şi neutrino sunt ambii leptoni. Prin urmare,
atomii sunt compuşi numai din quarci şi leptoni. Protonul (roz) este format
din doi quarci (roşu) şi un quarc (albastru), iar neutronul (gri) este format
din doi quarci "down" şi un quarc "up". Deşi nu apar în substanţa obişnuită,
alte două generaţii mai grele de quarci şi leptoni pot fi generate în ciocnirile
de înaltă energie. O importanţă deosebită pentru atom o prezintă bozonii,
adică particulele de transport al forţelor de interacţiune. Astfel, electronii
sunt legaţi de nucleu prin intermediul fotonilor ce transportă forţa
electromagnetică. Protonii şi neutronii sunt menţinuţi împreună în nucleu
prin intermediul gluonilor (negru) ce transportă forţa nucleară.
 DEZINTEGRAREA RADIOACTIVĂ
• RADIOACTIVITATEA ESTE CAPACITATEA
DEZINTEGRĂRII SPONTANE A UNUI ATOM. ÎN
ACEST FEL SE FORMEAZĂ UN NOU ATOM PRIN
ELIBEREA UNEI RADIAŢII. UN ATOM POATE
EMITE TREI TIPURI DE RADIAŢIE RADIOACTIVĂ:
RADIAŢIA ALFA POZITIVĂ, RADIAŢIA BETA
NEGATIVĂ ŞI RADIAŢIA GAMA NEUTRĂ DIN
PUNCT DE VEDERE ELECTRIC.

ÎN TIMPUL DEZINTEGRĂRII RADIOACTIVE UN

ELEMENT NU EMITE TOATE TIPURILE DE RADIAŢII Semnul consacrat
ÎN ACELAŞI TIMP. pentru raiaţii.
• MAJORITATEA NUCLIZILOR DIN NATURĂ SUNT
STABILI, DAR EXISTĂ ANUMIŢI NUCLIZI EXISTENŢI
ÎN NATURĂ SAU PRODUŞI DE OM – CARE AU
PROPRIETATEA NUMITĂ RADIOACTIVITATE.
ACEŞTIA SE NUMESC RADIONUCLIZI.
• DEZINTEGRAREA ESTE UN PROCES ALEATORIU
– NU POATE FI PREVĂZUT MOMENTUL ÎN CARE
UN ANUME NUCLEU SE VA DEZINTEGRA –
DAR RITMUL MEDIU DE DEZINTEGRARE AL
NUCLEULUI ŞI TIPUL DE RADIAŢIE PE CARE O
EMITE SUNT CARACTERISTICI ALE
RADIONUCLIDULUI.
 TIPURI DE RADIAŢII IONIZANTE ŞI PUTEREA LOR DE
PENETRARE
• RADIAŢIA ALFA (Α), DE FAPT ATOMUL DE HELIU, INTERACŢIONEAZĂ CU MULŢI ATOMI PE O DISTANŢĂ FOARTE
MICĂ. DAU NAŞTERE LA IONI ŞI ÎŞI CONSUMĂ TOATĂ ENERGIA PE ACEA DISTANŢĂ SCURTĂ. CELE MAI MULTE
PARTICULE ALFA ÎŞI VOR CONSUMA ÎNTREAGA ENERGIE LA TRAVERSAREA UNEI SIMPLE FOI DE HÂRTIE.
PRINCIPALUL EFECT ASUPRA SĂNĂTATII CORELAT CU PARTICULELE ALFA APARE CÂND MATERIALELE ALFA-
EMIŢĂTOARE SUNT INGERATE SAU INHALATE, IAR ENERGIA PARTICULELOR ALFA AFECTEAZĂ ŢESUTURILE INTERNE,
CUM AR FI PLĂMÂNII.

• RADIAŢIA BETA (Β) SUNT COMPUSE DIN ELECTRONI – PARTICULE UŞOARE CU SARCINĂ NEGATIVĂ. ACESTEA SE
DEPLASEAZĂ PE O DISTANŢĂ PUŢIN MAI MARE ÎN AER ŞI POT TRECE PRIN HÂRTIE, DAR NU POT PENETRA PRIN
PIELE ÎN ORGANISMUL UMAN. EFECTELE ASUPRA SĂNĂTĂŢII ASOCIATE PARTICULELOR BETA SE MANIFESTĂ ÎN
PRINCIPAL ATUNCI CÂND MATERIALELE BETA-EMIŢĂTOARE SUNT INGERATE SAU INHALATE.

• RADIAŢIA GAMA (Γ) SE PREZINTĂ SUB FORMĂ DE UNDE ELECTROMAGNETICE SAU FOTONI EMIŞI DIN NUCLEUL
UNUI ATOM. EI POT TRAVERSA COMPLET CORPUL UMAN, PUTÂND FI OPRITE DOAR DE UN PERETE DE BETON
SAU DE O PLACĂ DE PLUMB GROASĂ DE 15 CM. RADIAŢIA GAMA ESTE OPRITĂ DE: APĂ, BETON ŞI, ÎN
SPECIAL, DE MATERIALE DENSE, PRECUM PLUMBUL, FOLOSIT CA PROTECTIE IMPOTRIVA EXPUNERII LA ACEST TIP
DE RADIAŢIE. EFECTELE ASUPRA SĂNĂTĂŢII ASOCIATE PARTICULELOR GAMA SE MANIFESTĂ ÎN PRINCIPAL
ATUNCI CÂND MATERIALELE GAMA-EMIŢĂTOARE SUNT ÎN AFARA CORPULUI UMAN.

• RAZELE X SUNT RADIAŢII GAMA CU ENERGIE SCĂZUTĂ. ÎN CAZUL ORGANISMULUI UMAN, ACESTEA POT
PENETRA ŢESUTURILE MUSCULARE, DAR NU POT PENETRA OASELE, DE UNDE VINE ŞI UTILITATEA LOR ÎN
MEDICINĂ (RADIOGRAFII).
Puterea de penetrare a radiaţiilor ionizante în funcţie
de material.
BIBLIOGRAFIE
PHYSICS.RO
WIKIPEDIA.ORG
PHYS.UAIC.RO

REFERATE.EDUCATIV.RO

LIBRARIE.NET
SCRITUBE.COM