Organisme modificate genetic

OMG
 Cuprins:
Ce sunt organismele modificate genetic?
Utilizările curente ale organismelor modificate
genetic
Aplicații potențiale ale organismelor modificate
genetic
Riscuri asociate cu organismele modificate genetic
Cei mai mari producători de alimente modificate
genetic
 Ce sunt organismele modificate genetic?

• În ultimii ani, descoperirile din domenii precum

genetica şi biologia moleculară au permis apariția
unor metode de manipulare şi modificare directă şi
controlată a moleculelor de ADN ce alcătuiesc
materialului genetic al unui organism. Aceste metode
au fost denumite general tehnici de inginerie genetică
şi, prin intermediul lor, putem astăzi, cu o
surprinzătoare ușurință şi precizie, să izolăm o genă
ce este responsabilă de o însuşire de interes de la un
organism şi să o transferăm în mod direct într-un alt
organism complet diferit de primul.
Organismele modificate genetic (OMG) sunt, aşa cum le
spune şi numele, organisme la care materialul genetic (ADN-
ul) a fost modificat într-un mod nenatural folosindu-se
tehnologii de recombinare a ADN-ului.
Principiul de producere a unui organism modificat genetic
constă în prelevarea de material genetic, modificarea acestuia
prin procedee de laborator şi introducerea într-un alt organism,
în vederea obţinerii de caracteristici noi. Sunt selectate diverse
gene de la aceleaşi specii, dar şi de la specii diferite şi
transferate de la un organism la altul.
Alimentele modificate genetic sunt obţinute din plante care au
fost modificate genetic, plante ale căror seminţe au fost apoi
cultivate.
 Utilizările curente ale organismelor modificate genetic

• Primele organisme modificate genetic create de om au apărut

în anii 70 şi au fost motivate de interese strict ştiinţifice. În
scurt timp însă cercetătorii au realizat potențialul ingineriei
genetice de a rezolva o serie de probleme majore ale omenirii
legate de necesarul de medicamente, de hrana şi energie.
Numeroase OMG-uri și-au găsit deja importante aplicaţii
practice şi sunt utilizate în mod curent. Printre primele
organisme modificate cu utilizare pe scară largă au fost
bacteriile producătoare de insulină, hormon uman necesar
tratării diabetului. Plantele de cultură sunt unul dintre cele
mai frecvente exemple de organisme modificate genetic. Prin
inginerie genetică s-au obținut soiuri de plante ce au o
productivitate mai bună, au o mai bună rezistență la dăunători
şi necesită mai puţine pesticide, plante ce produc
medicamente sau hormoni umani.
 Exemple de organisme modificate genetic
• ”Orezul auriu” (Golden Rice) spre • Şi animalele au fost modificate
exemplu, este o varietate de orez prin inginerie genetică pentru a fi
modificată prin inginerie genetică mai rezistente la boli sau pentru a
pentru a produce pro-vitamina A şi crește mai mari. Primul animal de
creată special pentru a fi cultivată şi companie transgenic este peștele
consumată în zonele asiatice în care zebră GloFish ce se
carenţa acestei vitamine generează comercializează încă din 2003 în
o mortalitată crescută în rândul Statele Unite ale Americii şi în
copiilor. genomul căruia a fost inserată o
genă din meduză ce il face
fosforescent.
 Aplicații potențiale ale organismelor modificate
genetic
• Organismele modificate genetic îşi pot arăta utilitatea pe viitor
în domenii extrem de variate. Astfel, unele microorganisme
sunt considerate ca o potenţială alternativă ”curată” şi ”verde”
de producere a combustibililor. Plantele ar putea fi modificate
pentru a produce vaccinuri în fructe sau frunze. Se fac astfel
eforturi pentru producerea unor soiuri de salată care să conţină
vaccinuri pentru virusul hepatitei B (HBV) eliminând astfel
necesitatea realizării de campanii costisitoare de vaccinare. În
fond, oricine ar prefera să mănânce o salată care să ţină locul
unei injecţii, nu? Animalele modificate ar putea fi folosite
pentru a obține țesuturi sau organe umane, atât de necesare
pentru realizarea transplanturilor salvatoare de vieţi.
 Riscuri asociate cu organismele modificate genetic

• Alterările ce se induc materialului genetic în scopul obținerii OMG sunt

raţionale şi foarte bine fundamente din punct de vedere ştiinţific. Impactul
pe care aceste alterări le au asupra metabolismului, asupra creşterii şi
dezvoltării sau asupra relaţiilor ce stabilesc între organisme nu poate fi însă
totdeauna caracterizat complet. Oricât de atenţi şi bine intenţionanţi ar fi
savanţii, există întotdeauna posibilitatea ca ceva să le scape şi acel ceva să
aibă un efect negativ semnificativ asupra sănătății umane sau asupra
mediului.

• Utilizarea OMG-urilor în agricultură poate genera o altă problemă legată de

controlul reproducerii soiurilor modificate genetic. Este dificil de controlat
modul cum polenul sau seminţele sunt împrăştiate de vânt şi animale. Dacă
soiurile transgenice ”scapă” de pe loturile dedicate, ele vor intra în
competiţie cu soiurile sălbatice şi, deoarece au un avantaj faţă de acestea
(sunt mai rezistente la atacul insectelor de exemplu), vor deveni
predominante şi le vor înlocui. Acest lucru are potențialul de a afecta
puternic biodiversitatea şi relaţiile trofice din cadrul ecosistemelor.
Cei mai mari producători de alimente modificate genetic

• SUA este cel mai mare producător de organisme modificate genetic,

reprezentând 68% din producţia globală. Este estimat că aproximativ 70%
din totalul alimentelor care sunt comercializate au ingrediente modificate
genetic. 89% din plantaţiile de soia sunt modificate genetic, 83% din
bumbac şi 61% din porumb.
• Argentina este al doilea mare producător de organisme modificate genetic,
producţia acestei ţări reprezentând 23% din cea globală. În Argentina
principala plantă modificată genetic este soia, astfel încât 99% din culturile
de soia sunt modificate, în principal pentru a rezista la ierbicide.
• Canada e al treilea producător, cu un procent de 7% din producţia globală.
Aici, principalul organism modificat genetic e canola (rapiță) şi reprezintă
80% din producţia totală. Aceasta a fost modificată ca să reziste la anumite
ierbicide.
• În România a început cultivarea organismelor modificate genetic în anul
1998, mai precis cultivarea de soia. În anul 2005, din producţia totală de
soia, 67% o reprezenta cea modificată genetic, fiind pe primul loc în
Europa.