UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATE DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

MASTER EDUCAŢIE TIMPURIE
AN UNIVERSITAR 2016- 2017
SEMESTRUL II

NORME JURIDICE, LEGISLAŢIE

ŞI DREPTURILE COPILULUI

PROF.DR. GEORGETA IORDACHE

LEGISLAŢIE SPECIFICĂ PRIVIND
DREPTURILE COPILULUI
CURS II
 1. ACTE NORMATIVE
 CONVENŢIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI
Adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 29 noiembrie 1989. Intrată în vigoare la 2 septembrie
1990.
România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 18/1990, publicată în „Monitorul Oficial al României“, partea I, nr. 109 din 28
septembrie 1990 şi republicată în „Monitorul Oficial al României“, partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001.
 Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului2008-2013
 Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (actualizată)
 Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei (republicată)
 Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (republicată)
 Legea nr. 25/2012 (emitent: Parlamentul României) privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru
prevenirea şi combaterea violenţei în familie
 Legea nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii (republicată)
 Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale
adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală Asociate
 Legea nr. 1/2011 privind educaţia naţională
 Hotărârea Guvernului nr. 1018/2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la obligaţiile ce revin serviciilor
publice specializate pentru protecţia drepturilor copilului în vederea garantării respectării dreptului la imagine şi
intimitate al copilului aflat în plasament sau încredinţare
 Hotărârea Guvernului nr. 218/2002 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de
expertizare şi evaluare a copiilor/elevilor în vederea orientării şcolare a acestora
 Hotărârea Guvernului nr. 1435/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei

 Hotărârea Guvernului nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a

comisiei pentru protecţia copilului

 Hotărârea Guvernului nr. 1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare

şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum şi a celor

de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi

 Hotărârea Guvernului nr. 1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care

a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal

 Hotărârea Guvernului nr. 1440/2004 privind condiţiile şi procedura de licenţiere şi de

inspecţie a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de

protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi

(actualizată)

 Hotărârea Guvernului nr. 1.443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români

neînsoţiţi şi asigurarea măsurilor de protecţie specială în favoarea acestora

 Hotărârea Guvernului nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii
 Ordinul nr. 54/2000 (emitent: Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) privind criteriile de determinare a
comunităţii locale din care provin copilul cu handicap şi cel aflat în dificultate
 Ordinul nr. 707/165/ 2000 (emitenţi: Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională pentr Protecţia Drepturilor Copilului) privind
stabilirea necesarului minim de substanţe nutritive pentru alimentaţia zilnică a copiilor din unităţile de asistenţă social
 Ordinul nr. 136/2006 (emitent: Oficiul Român pentru Adopţii) privind aprobareaMetodologiei, a modelului și conținutului unor
formulare și documente utilizate în procedurade evaluare în vederea obținerii atestatului de persoană/familie aptă să adopte

 Ordinul nr. 219/2006 (emitent: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului)privind activităţile de identificare,
intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi deîngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în
străinătate

 Ordinul nr. 280/2006 (emitent: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) privind introducerea informatiilor din
sistemul de protecţie a copilului în baza de date Child Welfare Monitoring and Tracking Information System

 Ordinul nr. 286/2006 (emitent: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) pentru aprobarea Normelor
metodologice privind întocmirea planului de servicii şi a Normelor metodologice privind întocmirea planului individualizat de
protecţie

 Ordinul nr. 287/2006 (emitent: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) pentru aprobarea Standardelor
minime obligatorii privind centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie, precum si a ghidului
metodologic de implementare a acestor standarde

 Ordinul nr. 288/2006 (emitent: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) pentru aprobarea Standardelor minime
obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului

 Ordinul nr. 289/2006 (emitent: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) pentru aprobarea Standardelor
minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii şi a ghidului metodologic de implementare a acestor
standarde

 Ordinul nr. 14/2007 (emitent: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului)pentru aprobarea Standardelor minime
obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi a ghidului metodologic de implementare a
acestor standarde
 STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECȚIA ȘI PROMOVAREA
DREPTURILOR COPILULUI
2014-2020

• Prezenta Strategie propune, în mod complementar, scăderea cu 250.000 până în 2020 a

numărului de copii afectaţi de sărăcie relativă, ținta propusă fiind de cel mult 1.106.000
copii săraci în 2020.
• Un alt document strategic esențial la nivel european în această perioadă îl constituie
Recomandarea Comisiei 2013/112/UE - Investiția în copii: ruperea cercului vicios al
defavorizării, construită astfel încât să constituie cadrul comun european care să
consolideze sinergiile dintre domeniile politice relevante. De asemenea, Recomandarea își
propune să ajute statele membre să-și revizuiască politicile și să învețe unele din
experiența altora în vederea îmbunătățirii eficienței și eficacității politicilor proprii prin
abordări inovatoare, ținând seama de diversitatea problemelor cu care se confruntă,
precum și contextul local și regional.

• 2. SCOPUL STRATEGIEI
Strategia îşi propune să promoveze investiția în dezvoltarea și bunăstarea copilului, pe baza
unei abordări holistice şi integrate de către toate instituţiile şi autorităţile statului, în
condițiile respectării drepturilor copilului, satisfacerii nevoilor acestuia, precum și
accesului universal la
.PRINCIPIILE STRATEGIEI
• 1. Promovarea centrării societății pe dezvoltarea și bunăstarea copilului
• 2. Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului.
• 3. Universalitatea, nediscriminarea şi egalitatea de şanse
• 4. Primordialitatea responsabilităţii părinţilor în creşterea şi îngrijirea copiilor şi caracterul subsidiar, dar
responsabil, al intervenţiilor autorităţilor statului
• 5. Promovarea parteneriatului interinstituțional și cu societatea civilă
• 6. Participarea şi consultarea copiilor în adoptarea deciziilor care îi privesc
• 7. Asigurarea stabilităţii, continuităţii şi complementarităţii îngrijirii personalizate acordate fiecărui copil şi
primordialitatea asigurării unui mediu familial pentru copiii din sistemul de protecţie specială.
• 8. Echitatea şi transparenţa bugetării/alocărilor financiare destinate copiilor.
 DOMENII IMPLICATE
Educație abordări integrate
pregătiri corespunzătoare a cadrelor didactice

Alocările financiare suficiente;

Sănătate
OBIECTIVE GENERALE

1. Îmbunătăţirea accesului copiilor la servicii de calitate

2. Respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii
vulnerabile
3. Prevenirea şi combaterea oricăror forme de violenţă
 CONSTRUIREA UNEI EUROPE CU ŞI PENTRU COPII
Consiliul Europei
Publicat în România, august 2007

• 1. Copiii nu sunt mini-persoane cu mini-drepturi

Copiii au drepturi. Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului
• 2. Copiii sunt vulnerabili. Ei au nevoie de mai multă protecţie, nu de mai puţină
Copiii sunt victime a numeroase forme de violenţă, ei sunt exploataţi casclavi, soldaţi, muncitori. Copiii sunt neglijaţi,
maltrataţi, mutilaţi, omorâţi.Această violenţă se manifestă pe stradă, la şcoală, la spital, pe Internet, în
centrele de detenţie, în media, acasă şi în alte locuri în care copiii se presupune că sunt în securitate. Copiii
sunt vulnerabili.
Programul „Construirea unei Europe cu şi pentru copii” vizează eradicarea tuturor formelor de violenţă asupra copiilor. El are la
bază 4 principii (4P): protecţia copiilor, prevenirea violenţei, urmărirea delicvenţilor şi participarea copiilor. Printre
altele trebuie acordată o atenţie specială celor mai vulnerabili copii: celor cu disabilităţi, celor
care trăiesc în sărăcie şi celor care nu sunt întreţinuţi de părinţii lor.
3. Nimic nu poate justifica violenţa împotriva copiilor
Programul „Construirea unei Europe cu şi pentru copii” va milita împotriva tuturor formelor de violenţă asupra copiilor,
dedicându-se în special: sensibilizării, educării, pregătirii şi dezvoltării unor competenţe pentru promovarea unei culturi a
non-violenţei şi pentru a atinge nivelul de toleranţă zero
4. Orice violenţă împotriva copiilor poate fi evitată
Programul „Construirea unei Europe cu şi pentru copii” va ajuta statele să stabilească strategii de prevenire a violenţei asupra
copiilor. El va viza ameliorarea sistemelor care facilitează semnalarea cazurilor de violenţă prin intermediul serviciilor
pentru copii, a măsurilor de sprijinire a familiei, reperării precoce şi a constatării profesioniste a cazurilor de maltratare.
El va contribui, de asemenea, oferind autorităţilor şi profesioniştilor capacitatea de a răspunde rapid şi adecvat, cazurilor
de violenţă semnalate.
 5. Protecţia copiilor necesită o abordare strategică
Programul „Construirea unei Europe cu şi pentru copii” va ajuta statele să consolideze şi să dezvolte strategiile naţionale destinate protejării
drepturilor copilului. El le va ajuta, de asemenea, să conceapă un cadru juridic complet, coerent şi accesibil. El va propune modele
eficiente pentru cadrul instituţional şi va încuraja lansarea unor procese participative pentru elaborarea şi aplicarea politicilor naţionale.
6. Drepturile copiilor ne privesc pe noi toţi
Programul „Construirea unei Europe cu şi pentru copii” intenţionează să mobilizeze toate sectoarele societăţii, să le sensibilizeze
asupra responsabilităţilor lor specifice şi să le consolideze capacitatea de a preveni violenţa şi de a proteja copiii. El va
ameliora accesul copiilor la informaţii şi va dezvolta metode şi instrumente care să permită asigurarea
unei participări reuşite a copiilor la toate nivelurile: local, regional şi naţional.
7. Drepturile copiilor conduc spre dezvoltarea Europei

Programul „Construirea unei Europe cu şi pentru copii” va beneficia pe deplin de cooperarea internaţională. El va combina
instrumente importante, cum ar fi stabilirea normelor, proceselor de monitorizare, elaborarea politicilor, asistenţa tehnică şi sensibilizarea
şi le va pune în serviciul drepturilor copilului. El va acţiona în parteneriat cu alţi actori importanţi din Europa, cum ar fi Uniunea
Europeană şi UNICEF şi va asigura o continuare adecvată recomandărilor formulate de studiul Naţiunilor Unite privind
violenţa asupra copiilor.
 Drepturile copilului, așa cum sunt ele enunțate în Convenție
 Copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale.
 Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte
persoane fata de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
 Copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia, printr-o măsura dispusă în condițiile
legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în
care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
 Copilul ai cărui părinți locuiesc în state diferite are dreptul de a întreține relații personale și contacte
directe cu aceștia, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
 Copilul are dreptul de a primi o educație care sa îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a
aptitudinilor și personalității sale.
 Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a
beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui
drept.
 Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o munca ce comporta un
risc potențial sau care este susceptibila sa îi compromită educația ori sa îi dăuneze sănătății sau dezvoltării
sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
 Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permită dezvoltarea sa fizică, mentală,
spirituală, morală și socială.
 Copilul are dreptul de a beneficia de asistență socială și de asigurări sociale, în funcție de resursele și de
situația în care se află acesta și persoanele în întreținerea cărora se găsește.
 Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope, așa cum
sunt acestea definite de tratatele internaționale în materie.
 Copilul are dreptul la protecție împotriva oricărei forme de exploatare;
 Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor
 Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale. Este
interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viața
intimă, privată și familială.
 Copilul are dreptul la libertate de exprimare. Părinții sau după caz alți reprezentanți legali ai copilului,
persoanele care au în plasament copii precum și persoanele care prin natura funcției promovează și
asigura respectarea drepturilor copiilor au obligația de a le asigura informații, explicații și sfaturi în funcție
de vârsta și gradul de înțelegere al acestora precum și de a le permite să-și exprime punctul de vedere,
ideile și opiniile.
 Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia sa asupra oricărei probleme care
îl privește; În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi
ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea poate fi
ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani dacă autoritatea competentă apreciază că audierea
lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
 Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și religie. Religia copilului care a împlinit 14 ani nu
poate fi schimbată fără consimțământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul sa-și
aleagă singur religia.
 Copilul are dreptul la libertate de asociere, în structuri formale și informale, precum și dreptul la libertatea
de întrunire pașnică, în limitele prevăzute de lege.
 Copilul aparținând unei minorități etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viață culturală proprie, la
declararea apartenenței sale religioase, la practicarea propriei sale religii, precum și dreptul de a folosi
limba proprie în comun cu alți membrii ai comunității din care face parte.
 Copilul are dreptul la respectarea personalității și individualității sale și nu poate fi supus pedepselor
fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
 Copilul are dreptul la odihnă și vacantă.
 Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violentă, neglijentă, abuz sau rele-
tratamente.
 Copilul are dreptul să crească alături de părinții săi. Copilul are dreptul sa fie crescut într-o atmosferă de
afecțiune și de securitate materială și morală.
 Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării
intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora, are dreptul la protecție alternativă.
 Copilul are dreptul sa depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale;
Copilul este informat asupra drepturilor sale precum și asupra modalităților de exercitare a acestora.
 APLICAŢII
Prima aplicaţie

• Orice copil are dreptul al un nume şi o naţionalitate ( art 7)

Explicaţi :
Cum apar ele în realitate, cum aplicaţi la clasă aceste drepturi!
 Legea 272/ 2004

• Art. 8. - (1) Copilul are dreptul la stabilirea si păstrarea identităţii sale.

(2) Copilul este înregistrat imediat după nastere si are de la această dată dreptul la un nume, dreptul
de a dobândi o cetăţenie si, dacă este posibil, de a-si cunoaste părinţii si de a fi îngrijit, crescut si
educat de acestia.

(3) Părinţii aleg numele si prenumele copilului, în condiţiile legii.

(4) Copilul are dreptul de a-si păstra cetăţenia, numele si relaţiile de familie, în condiţiile prevăzute de
lege, fără nici o ingerinţă.

(5) Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identităţii sale
sau de unele dintre acestea, instituţile si autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate
măsurile necesare în vederea restabilirii identităţii copilului.
 A doua aplicaţie

• Orice copil are dreptul de a-şi cunoaşte ambii părinţi şi dreptul de a creşte într-un
mediu familial sigur.
Copilul care nu trăieşte cu ambii părinţi are însă dreptul de a-i vedea în mod regulat.
Numai în cazuri excepţionale, şi atunci pentru a asigura interesul superior al
copilului, autorităţile pot separa copilul de părinţii săi ( art.9)

Argumentaţi situaţiile pro şi contra separării copilul de părinţi.

 Legea 272/ 2004

Art. 14. - (1) Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale si contacte directe cu părinţii,
rudele, precum si cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de atasament.
• (2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum si cu
• alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaŃa de familie, în măsura în care acest lucru
nu contravine interesului său superior.
• (3) Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale
acestuia cu bunicii, fraţii si surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa
de familie, decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive
temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.