Sunteți pe pagina 1din 17

MITURI FUNDAMENTALE

ALE LITERATURII
ROMÂNE
ECHIPA:

“ISTORICII ROMÂNI”
MOTTO:
UN POPOR CARE NU-ȘI
ȘTIE ISTORIA E CA UN
COPIL CARE NU-ȘI
CUNOAȘTE PĂRINȚII.
MIT-NARAȚIUNE ÎN VERSURI SAU ÎN
PROZĂ CE TRATEAZĂ EVENIMENTELE
PETRECUTE ÎN TIMPURI
STRĂVECHI,AVÂND CA PERSONAJE ZEI
SAU EROI DE NATURĂ DIVINĂ.
“MIORIȚA”
“FĂRĂ MIORIȚA NOI N-AM FI FOST NICIODATĂ
POEȚI”
NICHITA STĂNESCU
Titlul
Balada populară Mioriţa are drept titlu
diminutivul animalului năzdrăvan, cu un rol
determinant în declanşarea ideii filozofice ce
a eternizat opera în literatura naţională:
atitudinea înţeleaptă pe care o are ciobanul
moldovean în faţa morţii.
MIORIȚA:Personaje/evenimente/timpul/locul

 Personaje:
-ciobanul vrâncean;
-ciobanul ungurean;
-ciobanul moldovean.

 Timpul:
perioada medievală.

 Locul:
pe un picior de plai.
Dialogul
Desfăşurarea acţiunii
începe în plin fabulos,
prin descoperirea
complotului de către
„oiţa bârsană”, care-şi
înştiinţează stăpânul
despre pericolul ce-l
pândeşte:
Motivele populare atestate în mit:

 Motivul transhumanţei
 Motivul transhumanţei este ilustrat de spaţiul ondulatoriu - „vin în cale / Se cobor la vale”- al
transmutării oilor de la munte la şes şi invers, în funcţie de anotimp, de cifra mitică „trei” şi de
ciobanii care îşi însoţesc turmele, evidenţiind ancestrala (străvechea) îndeletnicire a românilor,
simbolizaţi prin cele trei mari provincii: Moldova, Ardealul şi Muntenia.
 Motivul complotului
 Motivul complotului este ilustrat prin antiteza dintre cadrul natural feeric, senin - „picior de
plai”, „gură de rai” - şi invidia, meschinăria ciobanilor care pun la cale crima - „ca să mi-l
omoare”.
 Motivul mioarei năzdrăvane
 Motivul mioarei năzdrăvane este dat de un element fabulos, personificarea oiţei care, neliniştită
şi înfricoşată de cele auzite, îşi previne stăpânul, simbolizând sugestiv perfecta armonie dintre
om şi natură, dintre cioban şi animalele pe care le îngrijeşte cu dragoste -
 Motivul testamentului
 Motivul testamentului diminuează epicul baladei şi creează un dramatism liric ce se amplifică
prin seninătatea ciobanului atunci când primeşte vestea complotului, înţelepciunea lui este
înţelepciunea mitică a poporului român, aceea de a înţelege profundele resorturi ale alcătuirii
universului, în care omul se reintegrează prin moarte. Tragismul este impresionant prin reacţia
celor dragi, care, după moartea ciobanului l-or plânge

 Motivul măicuţei bătrâne


Motivul măicuţei bătrâne este construit prin protestul mamei pentru moartea prematură şi
nedreaptă a fiului ei. Cele două portrete, al măicuţei bătrâne şi al ciobănaşului - portret realizat
ca un bocet - amplifică dramatismul prin individualizarea suferinţei, redate prin diminutivele
mângâietoare prin dativul etic şt prin gerunziu care sugerează o durere chinuitoare pentru
pierderea celui drag:
Un alt final al baladei Miorița

A lupta
înseamnă
a trăi.
DOCHIA ȘI TRAIAN
“MITURILE CONDUC LUMEA”

-GAVRIL STIHARU
Personaje/loc/timp
 Personaje:
-Dochia;
-Traian;
-Zamolxis;
-Decebal.
 Timp:
perioada istorică înainte de Hristos,anii
108.
 Loc:
Dacia,spațiul dintre Imperiul Roman și
Marea Neagră.
Motivul Etnogenezei
Motivul etnogenezei- legenda prezintă formarea
poporului roman princontopirea a două mari
popoare: dacii și romanii; existăadevăruri istorice
care atestă acest mit;- în maniera legendei mitice,
textul explică apariţiapietrelor megalitice din
Ceahlău, Pietrele Doamnei sau
Babele(personalitatea veche a Daciei) şi Sfinxul
(Bucegi);
Simboluri atestate în mit

Simbolul Simbolul
Simbolul pietrei codrului
muntelui

1)reprezintă
un Axis 1)simbol al 1)topos labirintic,
Mundi, o pământului, participă la adeseori
axă a lumii; procesele fecundării simbolozează o
şinaşterii miraculoase a ameninţare;
unor zei
2)locul de
întâlnire
dintre cer şi 2)dezvaluie o
lume haotică care îşi
pământ; 2)simbol al încremenirii
aşteaptă geneza
identităţii primordiale