RETRATAMENTUL ENDODONTIC

Asist. univ. dr. Cristian Giuroiu

 DEFINITIE

 Realizarea unui tratament consecutiv altui tratament

neadecvat sau soldat cu eşec în timp, evidenţiat prin
apariţia unei leziuni inflamatorii peridentare de
origine endodontică.
Ȋnainte de reluarea tratamentului endodontic, trebuie să
răspundem la patru întrebări de bază:

 oare radiotransparenţa periapicală este spre un stadiu

de avansare sau de vindecare?

 decide acum / expectativa

 terapie / nici o terapie
 terapie conservativă / endo-chirurgical / extracţia
 Cauze ale eşecului endodontic:

 Clinic - persistenţa unei simptomatologii dureroase

după un tratament recent.

 Se impune un retratament endodontic?

Un factor important ce decide acest lucru este
timpul decurs de la obt. rad.:

 desmodonţiul poate fi sediul unei inflamaţii

tranzitorii, consecutivă tratamentului, neplăcută şi
nedorită, dar care nu are consecinţe în timp.
Antiinflamator per/os sau injectabil în dreptul
apexului

 o perioada mai mare de un an de zile impune un

retratament endodontic
 Alte cauze:

 supraobturaţie coronară / proteză dentară

neechilibrată d.p.v. ocluzal

 durere la agenţii termici (mai ales la rece) – pulpită

acută la un dinte vecin sau neexplorarea unui canal
la dintele obturat radicular (M.V.2)

 fractură radiculară
 Radiologic – persistenţa (P.A.C.) sau apariţia (după un
tratm. de pulpită) a unei leziuni periapicale după
perioada de supraveghere de minim un an de zile =
EŞEC

Care sunt semnele patognomonice ce indică o P.A.C.

d.p.v. radiologic?
Semnele patognomonice ce indică o P.A.C.:

I. radiotransparenţă la nivelul apexului

II. dizorganizarea trabeculaţiei osoase
III. lărgirea ligamentului parodontal
IV. lamina dura se dezintegrează
Essential Endodontology: Prevention and Treatment of Apical
Periodontitis
by Dag Orstavik
 Etiopatogenie
Natură microbiologică / factorii

 contaminarea microbiană în timpul terapiei canalare la dinţi fără

semne preoperatorii de parodontite apicale.

 Surse de infecţie:
o ştergerea debriurilor dentinare de pe ac cu ajutorul degetelor;
o utilizarea de instrumente nesterile;
o neizolarea şi decontaminarea câmpului operator.
Aproximativ după un an de zile se identifică eşecul terapeutic - Rx.

 recontaminarea microbiană a spaţiului sigilat endodontic datorită

unei obturaţii coronare de bază defectuoasă / fen. de percolare
marginală. Acest eşec se observă după o perioadă mai îndelungată.
Essential Endodontology: Prevention and Treatment of Apical Periodontitis
by Dag Orstavik: Bacteriile capabile de a supravieţui în jurul apexului:
Actinomyces israelii and Propionibacterium propionicum
 Insuficienta cunoaştere a anatomiei spaţiului endodontic
= determ. o vizibilitate precară

I. nedepistarea unor canale infectate sau nu (sonda dentară / anse endo U.S.)

II. modelarea incorectă şi incompletă a canalelor radiculare

 dop dentinar = condesarea D.D.R. în porţiunea apicală / consecinţă = scurtarea

lungimii de lucru
 prag = forţarea acului în canalul curb fără să fie precurbat (NiTi) / consecinţă =
scurtarea lungimii de lucru
 zip = rotirea excesivă a acului / consecinţă = scurtarea lungimii de lucru
 transpoziţie apicală = modificarea poziţiei foramenului apical
 strip = perforaţie laterală prin suprainstrumentarea sau îndreptarea canalului în
porţiunea internă a canalului

III. perforaţia podelei camerei pulpare (comunică sau nu cu sulcusul / punga

parodontală – prognostic rezervat)
Insuficienta irigare a canalului în timpul modelării = impiedica decontaminarea
microbiologică dar şi îndepărtarea D.D.R. şi dezobturarea tubulilor dentinari

Aspectul dentinei radiculare dupa instrumentarea mecanica

Dezobturarea tubulilor dentinare după utilizarea unui
agent chelator, Hulsmann şi col. 2003
Obturare radiculară deficitară: subobturare / supraobturare,
neomogenă

 prognosticul clinic: dinte vital (fav. închiderea biologic

apicală urm. celule: cementoblastele, osteoblastele şi
fibroblaste), devital cu sau fără infecţie
Cazuri clinice
Factorii ce influenţează alegerea retratamentului
endodontic:

 etiologia leziunii
 accesul corono-radicular
Situaţie clinică: Pacient cu o P.A.A. la un dinte care a fost restaurat cu
I.O.S. şi cu o proteză metalo-ceramică? Ce soluţie de tratament
alegem?

 costul tratamentului
 calitatea tratamentului anterior (omogen, compact corono-apical,
sigilat atât coronar cât şi apical-stop apical)
 poziţia dintelui (inaccesibilitate operatorie, lezarea pachetul v-n,
sinusului maxilar)
 abilități personale (cazurile complicate trebuie să beneficieze de un
specialist sau de un coleg cu experiență)
 Riscurile retratamentului endodontic (asumate de
pacient!)

1. datorită modelări canalare anterioare (ce prez.

defecte de preparare) şansa de a permeabiliza
complet canalul radicular până la C.A. ˂
2. fracturarea rădăcini în timpul îndepărtări a I.O.S.
3. debridarea mecano-chimică din nou a canalului
radicular facilitează subţierea stratului dentinar /
fractură radiculară
4. afectarea pachetului vasculo-nervos în timpul
chirurgiei endodontice
Ce valoare strategică are dintele în cadrul
planului global de tratament?

 Retratamentul endodontic nu trebuie să fie un scop

în sine.

 Decizia de retratament trebuie să ţină cont de

posibilităţile de reconstituire dar şi de bilanţul
evaluării suportului parodontal, a ocluziei,
patologia asociată şi colaborarea pacientului.
Cazuri clinice