Sunteți pe pagina 1din 40

STAT ȘI IDEOLOGIA PUTERII ÎN CHINA

1. Formarea statului în ANTICĂ


câmpia chineză
 Relația dintre civilizația bronzului și prima epocă
statală chineză
 Teorii privind constituirea statului Shang-Yin
2. Ideologia puterii și funcționarea statelor chineze în
epoca regală
 Dinastiile Shang și Zhou: ideologie și instituții

3. Constituirea imperiului în lumea chineză. Dinastiile


Qin și Han.
 Doctrine ale puterii în perioada preimperială și
imperială: Confucianism, Legism, Școlile de
strategie
 Elite și birocrație imperială
ETAPE ALE EPOCA PERIOADA CRONOLOGIA
STATULUI (dinastia)
Epoca regală Shang - Yin Sec. XVIII-XII
î.Hr.
Zhou Zhou de Vest Sec. XII-VIII î.Hr.
Zhou de Est Sec. VIII-III î.Hr.
Primăvara- Sec. VIII-V î.Hr.
Toamna
Regatele Sec. V-III î.Hr.
combatante
Epoca Qin 221-208 î.Hr.
imperială
Han Han de vest 206 î.Hr. – 8 d.Hr.
Uzurparea lui Wang Mang (9-25 d.Hr.)
Han de est 25 – 220 d.Hr.
Texte divinatorii –
epoca Shang (sec.
XVIII-XII î.Hr)
Necropola regală
Shang de la An
Yang
Mormânt regal
Necropola regală
Shang de la An
Yang
Morminte comune
TEORII PRIVIND CONSTITUIREA STATULUI ÎN CÂMPIA
CHINEZĂ
TEORIA COLONIZĂRII TEORIA EMERGENȚEI
CIVILIZAȚIEI NEOLITICE
LOCALE
-Caracteristicile metalurgiei
-Nivelul tehnologiei neolitice
bronzului în epoca Shang;
de ardere a ceramicii;
-Iconografia obiectelor de -Relația tipologică și tehnică
bronz în epoca Shang; dintre vasele ceramice și
-Specificul regulilor de bronzuri;
succesiune dinastică; -Emergența centrelor de
-Cultul dinastic și putere neolitice în nordul
distribuția funcțiilor câmpiei chineze (culturile Long
administrative shang și Erlidou);
-Tipologia antropologică în
cimitirul regal din An yang.
Ceramică neolitică
Erlitou
Motivul tao-tie pe
vase de bronz Shang
Tipuri de cranii identificate în necropolele Shang

I – Tip mongoloid clasic Majoritatea populației


II – Tip negroid-polinezian se constituie din tipul
III – Tip caucazian (2 femei) chinez sudic actual și
IV – Tip eschimos din cel specific
V - nedeterminat insulelor Hainan și
Hokkaido
Organizarea
clanului
regal Shang
şi regula de
transmitere
a puterii
Organizarea clanului regal Shang şi regula de
transmitere a puterii
1. Structura clanului:
a. 10 ramuri, denumite după 10 strămoși fondatori eponimi, cărora li se
dedica un cult ancestral
b. două jumătăți, fiecare cuprinzând câte 5 ramuri, între care una este
dominantă (asumă mai frecvent regalitatea)
2. Reguli de succesiune:
a. Dacă regalitatea se transmite în cadrul aceleiași generații, trece de
la o ramură la alta, în interiorul aceleiași jumătăți a clanului.
b. Dacă regalitatea trece la generația următoare, schimbă jumătatea.
3. Reguli de asociere la putere a tuturor ramurilor clanului:
a. Endogamie pentru femei și favorizarea transmiterii puterii către fiii
unor femei din clan.
b. Bărbații din clanurile dominante se căsătoresc preferențial cu femei
din clanurile periferice
c. Dacă regele face parte din jumătatea A, primul ministru face parte
din jumătatea B
d. Funcțiile de comandă nu sunt speciaizate și sunt rezervate
membrilor clanului.
Epoca Zhou
NORD
Apă Altarul central al dinastiei Zhou
Iarna
Sărat

CENTRU
VEST Pământ ESTUL
Metal Mijlocul verii Lemn
Toamnă Dulce Primăvara Inovații politice:
Acru Acid
- Introducerea
ciclului agenților
cosmici ca reper
SUD politic
Foc
Vara
- Delegarea puterii
Amar către seniori
provinciali
Epoca Primăvara-Toamna:
setul de clopote ritualice al
marchizului Yi din Zheng
Regalia – epoca
Primăvara Toamna
Sec. VI-V î.Hr.

Qi

Jin
Lu

Wu

Yue
Sima Qian, Însemnări istorice – relatarea unor
evenimente din sec. V î.Hr.

“Zi Gong a mers atunci în principatul Qi pentru a solicita o


întrevedere cu ministrul Tian Zhang. I-a vorbit astfel:
Faceţi o eroare atacând principatul Lu. Această ţară vă va
aduce mari dificultăţi. Oraşele din Lu sunt prost fortificate,
teritoriul său este prea mic, principele stupid şi rău, miniştrii
sunt incapabili şi cupizi. Poporul detestă să lupte. Ar fi mult
mai bine să atacaţi regatul Wu. Iată adversarul care vă
trebuie. Zidurile sale sunt înalte şi solide, teritoriul este vast,
armata este excelentă iar soldaţii sunt bine antrenaţi şi
hrăniţi. Administratorii săi sunt capabili şi vor şti să îşi apere
teritoriul. Un astfel de război vă va rezolva problemele.
Nu veți avea nici opoziţie în rândul populaţiei şi veţi deveni
singurul ministru al ţării. »
Tian Zhang s-a supărat : Prin urmare, consideraţi că este
uşor ceea ce este dificil şi sursă de dificultăţi ceea ce este
foarte facil. Ce tot spuneţi ?
Zi Gong i-a răspuns : Servitorul vostru vă spune că, dacă
politica externă este o sursă de dificultăţi, este preferabil să
declanşaţi un război contra unui adversar slab. Dar dacă
problema este internă, atunci vă trebuie un inamic puternic.
Problema dumneavoastră vine de la faptul că ceilalţi miniştri
vi se opun în mod constrant.O victorie contra principatului Lu
va spori puterea statului Qi. Prinţul vostru va fi mai orgolios
şi toate meritele vor reveni generalilor, care aparţin clanurilor
ce vă sunt rivale. Nu veţi cîştiga nimic, ba chiar veţi pierde
din influenţă. Iată de ce ar fi mai bun un război cu regatul Wu.
Înfrângerea regatului Qi este sigură. Poporul dumneavoastră
va suferi sub loviturile inamicului. Resursele marilor familii se
vor epuiza. Nu veţi mai avea atunci rivali printre cei puternici
şi nici opoziţie în rândul populaţiei şi veţi deveni singurul
ministru al ţării. »
Sec. V-III î.Hr. Epoca
Statelor Combatante
Yen

Zha
o Qi
Wei
Qin
Song
Han

Chu
CONFUCIANISMUL (Ru jia)
PRINCIPALII ŞEFI DE ŞCOALĂ: PRINCIPALELE CONCEPTE
Kong Fu zi (sec. VI-V î.Hr.) REN - “omenia” – relaţiile
Meng zi (sec. IV) sociale
Xun zi (sec. IV) LI - ritualul
Dong Zhong shu (sec. II î.Hr.)

Canoanele Confucianiste
Wu jing – Cele cinci clasice
Shu jing – Clasicul documentelor
Shi jing – Cartea poemelor
Li ji – Cartea riturilor
Yi jing – Cartea transformărilor
Chun qiu – Cronica Primăvara-Toamna
Operele maeştrilor
Lun yu – Analectele
Meng zi
Kong Fu zi – “Analecte”:
4.11 – 4.13. “Omul ales aspiră la Virtuţile cereşti, omul de rînd doar
la bunurile lumeşti. Omul ales jinduieşte după Regula cu care
dezordinea să stăvilească, cel de rînd se gândeşte la felul în care el
însuşi să se înavuţească.”
“Se poate guverna un stat prin supunere şi renunţare la
sine? Se poate, vezi bine! Dacă Riturile n-ar sluji guvernării, atunci
la ce bun le-am mai institui?”

5.19 Zi Zhang întreabă: “Zi wen a fost de mai multe ori numit prim-
ministru în regatul Chu, dar niciodată n-a arătat că s-ar simţi prin
asta bucurat. Şi tot de atîtea ori din slujba asta a fost îndepărtat,
dar n-a dat niciodată semn că ar fi fost supărat. Ba, mai mult, când
în locul lui altul îi urma, el îl încunoştinţa de îndatoririle care i-au
revenit. Un astfel de om cum poate fi numit?”
Maestrul: “Că are zhong – loialitatea”.
Zi Zhang: “Dar are şi ren – virtutea?”
Maestrul : “Dacă a atins sau nu ren, nu-ţi pot
răspunde.”………
ŞCOLILE STRATEGICE
Sun zi – Arta războiului – despre capacitatea
strategică (cap. V)
“Se poate manevra o mulţime aşa cum este manevrat un
grup datorită divizării în copuri de luptă şi repartiţiei în
unităţi.
Putem dirija pe teren mulţimi imense la fel de uşor ca o
mică trupă cu ajutorul ordinelor şi semnalelor.”
“Un general abil se bazează pe strategie şi nu pe
calităţile personale. Iată de ce ştie să aleagă oamenii şi
să stabilească ordinele. Soldaţii celui care ştie să profite
de poziţia strategică sunt precum bilele de lemn sau de
piatră care coboară o pantă...Cel care ştie să folosească
oamenii în luptă le insuflă forţa pietrelor care se
Comentarii antice la Arta războiului VI:
1. Guo yu (Discursurile ţărilor) VI (sec. IV î.Hr.):
“Cinci oameni de pe aceeaşi stradă locuită de cinci
familii formează o brigadă condusă de şeful străzii; zece
străzi formează un sat: cincizeci de oameni formează un
detaşament condus de şeful statului; patru sate sunt
asociate într-o ligă, astfel două sute de oameni formează
un pluton condus de şeful ligii....Soldaţii se vor antrena
în satele lor, armatele vor face manevre în
departamentele lor. Odată instrucţia încheiată vom avea
grijă ca oamenii să nu îşi schimbe locuinţa. Într-adevăr,
membrii unei unităţi luptă pentru aceeaşi fericire,
nenorocirea îi loveşte pe toţi în acelaşi timp.”
2. Wu yi – sec. IV î.Hr.:
“Puneţi alături oameni din acelaşi sat, iar unităţile se vor
proteja reciproc.”
ŞCOLILE STRATEGICE
Sun zi – Arta războiului – despre spionaj (cap. XIII)
“Există cinci feluri de agenţi: agenţii autohtoni, agenţii
interni, agenţii deturnaţi, agenţii sacrificaţi, agenţii
protejaţi. Odată ce toate cele cinci tipuri de agenţi
lucrează simultan, suveranul a ţesut o reţea magică, cea
mai preţioasă dintre comorile sale.
Agenţii autohtoni se recrutează dintre proprii oameni,
agenţii interni dintre funcţionari, un agent deturnat este
un agent inamic ale cărei servicii au fost cumpărate, un
agent sacrificat este un spion însărcinat să transmită
informaţii false serviciilor inamicului, un agent protejat
este un spion care trebuie să revină în siguranţă pentru
a livra informaţiile.”
Sec. IV-III î.Hr. Yen

Zhao

Qi

Wei Lu
Qin

Song

Han

Chu
LEGISMUL (Fa jia)
PRINCIPALII REPREZENTANŢI PRINCIPALELE CONCEPTE

Shang Yang (sec. IV î.Hr.) Fa = legea


Han Fei zi (sec. III î.Hr.) Trinomul legist
Li Si (sesc. III î.Hr.)

“Un prinţ cu un destin înalt nu lasă să se


acumuleze surplusuri de forţă în Statul
său şi nici rezerve de grâne la particulari.
El trebuie să le deturneze pe cele dintâi în
serviciul său şi să le confişte în profitul
său pe celelalte.” (Shang Yang)
“Trebuie să se interzică magistraţilor, ofiţerilor
superiori, să ofere informaţii, să discute, să
facă demonstraţia inteligenţei lor, să fie
inactivi, să călătorească pentru propria lor
plăcere, pentru că astfel tulbură prefecturile
şi îi tulbură pe lucrători prin cererile lor
extravagante sau prin etalarea propriilor
talente.”
(Shang Yang)
“Dacă dezvoltăm industria fără să-i stabilim
limite, inteligenţa supuşilor poate să crească
la proporţii care sunt periculoase pentru
principe, dacă el nu o deturnează către
aventura militară. Dacă impunem limite
activităţii umane şi veghem ca ei să rămînă
stupizi, fără ca în acelaşi timp să găsim
utilitate obtuzităţii lor, forţele pe care ei le au
vor rămîne nevalorificate în acţiuni războinice
şi vor deveni un ferment de corupţie. Iată de
ce un prinţ demn de acest nume are drept
scop distrugerea forţelor propriei naţiuni într-
un război de cucerire, după ce le-a concentrat
asupra unui obiectiv unic” (Shang Yang)
Qin Shi Huang Di (246-210 î.Hr.)

-Reforma ideologică
-Reforma socială
-Reforma scrierii

Sistemul imperial
ADMINISTRAŢIA IMPERIALĂ ÎN EPOCA HAN

Departamentul Cancelaria Secretariatul


afacerilor de stat imperială imperial
2 vice – preşedinţi 2 preşedinţi -Biblioteca
Ministere: palatului
2 vice-preşedinţi
-Administraţia -Colegiul
-Finanţele 4 înalţi secretari analiştilor
-Rituri -Biroul censorilor -Tribunalul
-Armata censorilor
-Colegiul pentru
-Justiţia dezvoltarea
-Lucrarile publice literaturii

Sistemul de recrutare: - recomandarea


- examenele