A elaborat:

Ceban Vasile

A verificat:
Sochircă V.
 Cuprins

 Introducere
 Noțiunea de energie geotermală
 Domeniile de utilizare a energiei geotermale
 Valorificarea energiei geotermale
 Concluzii
 Bibliografie
 Introducere

Oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani,

pentru furnizarea apei de imbaiere sau gătit. Astăzi, apa izvoarelor
este captata si utilizata in statiunile balneare. In sistemele moderne,
se construiesc fântâni in rezervoarele geotermale si se obţine un
flux continuu de apa fierbinte. Apa este adusa la suprafaţa printr-un
sistem mecanic, iar un alt ansamblu o reintroduce in put dupa
răcire, sau o evacueaza la suprafaţa.
 Scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost folosite
in secolele trecute pentru spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind
inregistrata prima utilizare in vederea producerii electricitatii (un
generator care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a existat o singura
centrale geotermala, moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat
producatorilor de electricitate din energie geotermala.
 Noțiunea de energie
geotermală

Energia geotermică este o formă de energie

regenerabilă obținută din căldura aflată în interiorul
Pamântului. Apa fierbinte și aburii, captați în zonele
cu activitate vulcanică și tectonică, sunt utilizați
pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea
electricității.
 Domeniile de utilizare a
energiei geotermale
Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la
această dată pe glob pentru transformarea puterii apei
geotermale în electricitate: uscat, flash și binar, depinzând
dupa starea fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura
acestuia.
 centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite,
ele utilizează abur din izvorul geotermal.
 centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele
folosesc apa la temperaturi de 182°C (364°F) , injectând-o la
presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.
 centralele cu ciclu binar diferă față de primele două, prin
faptul că apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine în
contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită
atinge temperaturi de până la 200 °C (400 °F).
centralele uscate
centralele flash
centralele cu ciclu binar
 Valorificarea energiei geotermale
Centralele geotermale au ca scop unic captarea energiei geotermale
emisa de Pamant.Principiul de functionare este simplu: se injecteaza prin
crapaturi apa sub presiune la cativa kilometri adancime, in zonele calde ale
scoartei terestre, apa iese pe alta parte incalzita sub forma de aburi, care
sunt apoi transformati in electricitate. Ciclul se reia prin pomparea apei
acum racite.
 Pentru o informare suplimentară a colegilor le propun să
vizioneze niște filmulețe.
 https://www.youtube.com/watch?v=WsU-gxbwjhI -
Исландия (Добыча бесплатной энергии, гейзеры) (Часть
1)
 https://www.youtube.com/watch?v=qs3QjCne2w8 -
Исландия (Вулканы, гидро и геотермальные
электростанции, спа курорты) (Часть 2)
https://www.youtube.com/watch?v=CWqYS0zV434 - Геотермальная
энергетика. Путешествие к центру земли. Исландия
 Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara
cresterea instabilitatii solului din zona, putand fi cauzate chiar
si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala
se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa
infinita de energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile.
O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca
centrala geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire
a zonei respective.
 TIPURI DE SISTEME
Pompele de căldură sunt împărţite în trei
categorii, în funcţie de mediul din care absorb
energia: pompe sol-apă, aer-apă şi apă-apă. Un
sistem geotermal este compus din una sau mai
multe pompe şi un circuit care intră în contact cu
sursa (sol, aer sau apă) de unde captează energia.
Pompele aer-apă se montează foarte uşor şi pot fi
amplasate fie în interiorul locuinţei, fie afară.
Această pompă poate fi utilizată oriunde, dată
fiind capacitatea ei de a extrage căldura din aer.
 Concluzii
Dupa ce, in 2010, vulcanul Eyjafjallajokull a paralizat traficul
aerian european timp de mai multe saptamani, imprastiind un
nor imens de cenusa, cei de la compania energetica s-au gandit
ca pot capta energia vulcanilor si a geizerelor si o pot vinde.

In prezent, se studiaza posibilitatea de a vinde energia captata

catre tari ca Marea Britanie, Norgevia, Olanda si Germania. In
functie de tara de destinatie, cablul subacvatic ar urma sa aiba o
lungime intre 1.200 si 1.900 de kilometri, fiind cel mai mare
cablu subacvatic din lume.

Se estimeaza ca va fi exportata energie in valoare de aproape 320

de milioane de euro (5 TWh) si ar urma sa fie acoperit consumul
anual pentru 1,25 de milioane de gospodarii din Europa.

Compania Landsvirkjun este o companie de stat si produce

aproximativ 75% din electricitatea din Islanda.
 Bibliografie

http://en.wikipedia.org/wiki/Geothermal_power_in_Romania
http://www.geothermal-energy.org/
http://home.clara.net/darvill/altenerg/geothermal.htm