COLEGIUL TEHNIC “ION MINCU”, TG-JIU

Specializare: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NURSING PREOPERATOR

PROFESOR COORDONATOR:
Prof. DOBRESCU LAVINIA-DANIELA

ABSOLVENT:
LEȘU ADELINA MĂDĂLINA

TG-JIU 2016
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND PREGĂTIREA PREPARATORIE
A PACIENȚILOR
1.1. Generalități
1.2. Pregătirea psihică a pacientului
1.3. Pregătirea fizică a pacientului
1.3.1. Bilanţ clinic general
1.3.2. Pregătirea pentru operaţie
1.3.3. Transportul pacientului
1.4. Considerații legale în pregătirea preoperatorie a pacientului
CAPITOLUL 2. PREGĂTIREA PREOPERATORIE A PACIENȚILOR
2.1. Pregătirea preoperatorie a pacienților cu afecțiuni ale aparatului
respirator
2.2. Pregătirea preoperatorie a pacienților cu afecțiuni ale aparatului
cardiovascular
2.3. Pregătirea preoperatorie a pacientilor cu afecțiuni renale
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 GENERALITĂȚI

 Pregătirea preoperatorie generală, constă în examenul clinic şi

paraclinic, pregătirea psihică, îngrijiri igienice, urmărirea funcţională, vitală şi
vegetativă, precum şi observarea schimbării în starea bolnavului
şi regimul dietetic preoperator.

 Procesul de nursing este un proces organizat şi planificat, o metodă

raţională de planificare şi promovare a intervenţiilor individualizate în scopul
obţinerii unei mai bune stări de sănătate pentru individ, familie, comunitate.

 Fiind centrat pe pacient, procesul de nursing reprezintă o metodă ştiinţifică

de rezolvare a problemelor actuale şi potenţiale ale acestuia în funcţie de
nevoile sale bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale şi spirituale.
 PREGATIREA PREOPERATORIE A
BOLNAVULUI
Pregătirea preoperatorie generală şi specifică reprezintă primul pas al
terapiei chirurgicale aplicată bolnavului. Măsurile de pregătire le putem
sistematiza în 2 categorii:

1. PREGĂTIRE PSIHICĂ
2. PREGĂTIRE BIOLOGICĂ

Există puţine situaţii când, în extremă urgenţă, pacientul se deschide

imediat ce a ajuns în sala de operaţie cu o linie venoasă prinsă şi este
intubat odată cu incizia
 PREGĂTIREA PSIHICĂ
 Între pacient şi medicul său trebuie să se stabilească o relaţie
de încredere şi respect. Psihicul bolnavului este la fel de
important în procesul de vindecare ca şi medicamentele
administrate

 Odată ajuns la spital, bolnavul trebuie să se adapteze la noile

condiţii de viaţă, uneori percepute ce “agresive” de anumiţi
indivizi. Esenţial pentru toţi pacienţii dar mai ales pentru cei
cu spitalizare îndelungată, este asigurarea încrederii prin
contactul direct cu chirurgul operator.

 Psihicul pacientului este influenţat şi de mediul ambiant.

Cazarea în saloane mici, cu pat curat, existenţa telefonului şi
a televizorului asigură pacientului un confort psihic. Vizita
familiei şi a prietenilor îi spulberă senzaţia de încarcerare
 PREGĂTIREA FIZICĂ
- Se face în funcţie de rezultatele clinice şi paraclinice şi de urgenţa actului
efectuat
- Examinarea clinică este cea care stabileşte sau orientează diagnosticul,
indicându-se şi testele paraclinice necesare

- Importante sunt antecedentele operatorii şi anestezice ale pacientului, dar

şi afecţiunile ce pot fi contraindicaţie a intervenţiei operatorii

- Obligatorie este şi revederea tratamentului urmat până la internare

- La descoperirea factorilor de risc crescut cardiaci, pulmonari, renali,
diabetici, etc. este foarte utilă obţinerea avizului de la specialiştii în
domeniu
Analizele obligatorii pentru toate tipurile de intervenţii sunt:

• Hemoleucograma
• Grupul şi Rh-ul sanguin
• Electroliţii serici
• Ureea
• Creatinina
• Glicemia
• Probele hepatice
• Sumar de urină
• EKG şi radiografie toracică

- În funcţie de complexitatea cazului, tarele organice preexistente şi descoperirile clinice, se pot

efectua investigaţii suplimentare specifice care să conducă la un diagnostic exact.
Pregătirea chirurgicală
Pregătirea chirurgicală presupune măsuri de igienă uzuale, pregătirea
organului ce urmează a fi operat şi pregătirea echipei operatorii şi de
anestezişti.
a) Măsurile de igienă uzuală constau în spălare generală alături de
raderea largă a părului de pe regiunea de operat, după care bolnavul va
îmbrăca lenjerie curată.
b) Se obişnuieşte ca în seara dinaintea intervenţiei, bolnavul să fie
clismat. În cazul în care pregătirea se poate obţine cu un laxativ uşor iar
intervenţia nu este pe tubul digestiv se poate renunţa la clismă
PREGĂTIREA PREOPERATORIE A PACIENȚILOR
În cazul intervenţiilor pe aparatul respirator, bolnavul va fi aspirat de secreţiile
bronşice şi se va urmări diminuarea lor. În cazuri de inundaţie bronşică se va
aspira cu o sondă Carlens
Evaluarea preoperatorie a unui pacient cu afecţiuni pulmonare preexistente trebuie să
identifice riscurile complicaţiilor perioperatorii şi a dizabili- tăţii funcţionale pe
termen scurt şi lung, folosind teste cât mai simple şi mai puţin invazive

Factori cauzatori ai disfuncţiilor

pulmonare cronice:
- Bronhopneumopatia cronica obstructivă
(BPOC)
- Afecţiuni pulmonare restrictive (Fibroze
pulmonare, cifo-scolioze, intervenţii toracice
anterioare, fibroză chistică etc.)
- Obezitatea
- Sindromul de Apnee in Somn(SAS)
- Overlap Syndrome (ex. BPCO+SAS)
- Sindromul de obezitate hipoventilaţie (OHS)
- Bronşiectaziile
- Pacientul vârstnic
PREGĂTIREA PREOPERATORIE A PACIENȚILOR
 În evaluarea bolnavului cardiac in vederea interventiei chirurgicale cardiace
trebuie avute în vedere unele probleme legate de tehnica operatorie și de impactul
fiziologic al circulației si a opririi efective a cordului
 Analizele de laborator de rutină pentru pacientii programati pentru interventii
cardiace includ: hemoleucograma, timp de protrombina (PT), APTT, ionograma,
uree, creatinina, glicemie, ASAT, ALAT, LDH, CK, examen sumar de urină,
radiografie toracica (pentru cunoasterea
dimensiunilor cordului si a vascularizatiei
pulmonare) si traseu ECG in 12 derivatii
(pentru analiza de ritm, frecventa, ax,
complex QRS, segment ST, semne de
aritmie maligna, ischemie, infarct si
hipertrofie ventriculara)
 Pacientul trebuie sa fie stabil din punct de
vedere hemodinamic inaintea transferului
din sala de operatie in unitatea de terapie
intensiva. Pe durata transportului trebuie
monitorizate traseul ECG, tensiunea
arteriala (TA) si saturatia periferica in
oxigen (SpO2).
PREGĂTIREA PREOPERATORIE A PACIENȚILOR
Îngrijirea pacientului cu insuficienţă renală constă în suprimarea funcţiei renale care
determină acumularea de produşi metabolici în sânge.
Suprimarea funcţiei renale survine ca urmare a:
- reducerii filtratului glomerular,
- reducerii permeabilităţii glomerulare,
- obstrucţiei lumenului tubular,
- creşterii reabsorbţiei tubulare şi are consecinţă finală oligo anuria, alterarea
echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.
Culegerea datelor:
- circumstanţe de apariţie:
- reducerea aportului sanguin la rinichi
(deshidratări, hemoragii, arsuri);
- diminuarea filtratului glomerular şi a
capacităţii funcţionale (glomerulonefrita
acută, leziuni ale vaselor rinichilor);
- necroză tubulară (intoxicaţii, şoc toxico-
septic, nefropatii interstiţiale);
 STUDIU DE CAZ
Cazul I

1.CULEGEREA DATELOR 4. ANTECEDENTE PERSONALE

Nume: P / Prenume: M / Vârsta: 65 ani / Sex: feminin / FIZIOLOGICE
Ocupaţie: pensionară -2 naşteri; neagă TBC-ul, infectia HIV, VHB si
2. DATE VARIABILE VHC în familie
Domiciliul: Târgu Jiu Patologice
Condiţii de viaţă şi de muncă: - boli ale copilariei : varicelă, rujeolă.
- locuieşte împreună cu soţul într-o casă compusă din 5 MEDICAŢIA ADMINISTRATĂ ÎNAINTE DE
camere, confortabilă, condiţii salubre INTERNARE
Gusturi personale şi obiceiuri: -pacienta afirmă că a luat medicaţie pentru
- program relativ regulat de masă. Preferinţe alimentare: calmarea durererii (Algocalmin fiole 2ml)
preparate din peşte, pui, legume, salate; cosumă cafea; nu 5. ISTORICUL BOLII
este fumătoare Pacienta afirmă că a observat modificări ale
3. DATE PSIHOSOCIALE peretelui abdominal în urmă cu 6 luni. De două
Anxioasă, stresată, inconfort săptămâni au început să apară dureri
Data internării: 20.03.2016 abdominale, care au crescut treptat în
Motivele internării: intennsitate. Fiind supusă examinărilor clinice şi
Modificarea reliefului peretelui abdominal (umflătură), paraclinice (ecografie abdominală, analize de
însoţită de durere. Pacienta s-a prezentat la Unitatea Primiri laborator (examen sumar de urină,
Urgenţe, a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, la data hemoleucogramă) s-a decis internarea în secţia
de 20.03.2016, prezentând dureri abdominale, greţuri, de Chirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă
vărsături şi o modificare evidentă a reliefului peretelui Tg-Jiu pentru aplicarea tratamentului
abdominal. corespunzător.
Nr. DIAGNOSTIC DE Obiective Intervențiile asistentei autonome și Evaluare
Crt NURSING delegate

1 Dificultate de a Pacienta să -învăţ pacieta să facă exerciţii respiratorii, de mers, Durerea s-a
respira, manifestată prezinte căi de relaxare,
prin creşterea respiratorii -învăţ pacienta să înlăture obiceiurile dăunătoare diminuat.
frecvenţei permebile și o -familiarizez pacienta cu condiţiile intraspitaliceşti
respiratorii, cauzată bună respirație. -explic pacientei necesitatea intervenţiilor care i se
de durere. fac.

2 Dificultate de a se Pacienta să iși Delegate: Pacienta prezinta o

deplasa şi postură mențină -administrez Algocalmin, 1 fiolă de 2ml, intravenos
inadecvată cauzate integritatea fizică. Autonome: stare bună pshică.
de durere. -monitorizez funcţiile vitale ale pacientei
-învăţ pacienta care este postura adecvată
-pregătesc psihic pacienta în vederea intervenţiei
chirurgicale la care urmează să fie supusă
-suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor sale,
servindu-i la pat cele necesare.

3 Incapacitate de a Pacienta să Delegate: Pacienta s-a odihnit

dormi şi a se odihni beneficieze de -administrez Diazepam 10mg, 2 comprimat seara,
din cauza durerii. somn Autonome: corespunzător.
corespunzător -învăţ pacientei să practice tehnici de relaxare,
cantitativ și exerciţii respiratoriicâteva minute înainte de culcare
calitativ. -ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare
-observ şi notez calitatea somnului, orarul somnului,
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.
 Cazul II

CULEGEREA DATELOR
- Nume : D / Prenume : I / Vârstă : 72 ani / Sex : M / Ocupaţie : pensionar
ANTECEDENTE PERSONALE
-FIZIOLOGICE : -APENDICECTOMIE ÎN 1951 (12 ANI)
- PATOLOGICE : HTA
Neagă T.B.C.-ul, luesul , infecţia HIV în familie
INFORMAŢII LEGATE DE BOALĂ
Motivele internării:
- durerii precordiale; vertij; cefalee; dispnee; sufocare; HTA
Istoricul bolii
Pacientul suferă de HTA din 2006,este anginos,fibrilaţie atrială cronică tot din anul 2006 cu un AVC
embolic din 2015, prezintă crize anginoase prelungite. Se internează în vederea unor palpitaţii,
ameţeală, astenie, cefalee, prezintă o obstrucţie obliterantă cu bypass aorto-coronarian; dispnee de
decubit, durere precordială, şi mai prezintă şi o viroză respiratorie.
 DIAGNOSTIC DE
Nr. NURSING
Crt
1Hipertensiune cauzată de
efortul fizic manifestată prin
1
dureri precordiale , dispnee,
cefalee ,palpitaţii.
2Alimentaţie inadecvată prin Să fie echilibrat
deficit cantitativ si calitativ , hidro-
2
legat de diminuarea
apetitului, regimul alimentar
respectiv impus de
afecţiune manifestat prin
aport scazut de lichide.
3Somn inadecvat cantitativ si
calitativ din cauza anxietăţii,
3
spitalizării manifestat prin
adormiri cu dificultate, ore
insuficiente de somn, trezirii
frecvente, aţipiri diurne.
Obiective Intervențiile asistentei autonome și Evaluare
delegate
Pacientul să-şi Am recoltat produse biologice pentru În urma intervenţiilor
recapete starea examenul de laborator ,la indicaţia autonome şi
de bine, fară medicului: sânge pentru Hb, VSH, delegate,valorile T.A. au
cefalee ,vertij. glicemie, uree, creatinină. scăzut.
Ajut pacientul să se alimenteze, Nu mai prezintă dureri şi
administrez tratamentul medicamentos, palpitaţii.
face educaţie cu pacientul.
Am monitorizat funcţiile vitale. Pacientul s-a alimentat
Am administrat tratamentul prescris de corespunzător.
electrolitic. medic.
Am asigurat regimul alimentar şi
alimentarea pacientului.
Pacientul să I-am recomndat ca în fiecare seara Treptat pacientul şi-a
beneficieze de înainte de îmbunătăţit somnul, dar
un numar de culcare să bea o cană de lapte cald ,să se mai trezeşte în timpul
ore aerisească încaperea. nopţii şi nu doarme mai
corespunzător mult de 6 h/noapte.
vârstei.
 Cazul III
CULEGEREA DATELOR
- Nume : M / Prenume : I / Vârstă : 50 ani / Sex : M
- Ocupaţie : pensionar
-Copii: 4
-Locuiește cu mama în două camere
-Nu fumează, nu bea.

Istoricul bolii
În urmă cu lună, pacientul acuză apariția unui junghi toracic, astenie , febră, tuse spastică pentru
care urmează un tratament antibiotic prescris de medicul de familie. De o săptamână reapare
febra ( 38,50 C), durerea toracică, tusea cu expectorație mucopurulentă (aspect de puroi galben-
verzui), cu câteva episoade de hemoptizie mică, fatigabilitate ceea ce-l determină, să se adreseze
unui medic de specialitate- pneumolog. Pacientul este îndrumat să-și facă radiografia pulmonară,
în urma căreia este internat în spital cu diagnosticul - observație abces pulmonar, pentru
investigații suplimentare și conduită terapeutică.
 DIAGNOSTIC DE Obiective Intervențiile asistentei autonome și Evaluare
Nr. NURSING delegate
Crt

1Alterarea funcției Corectarea Pacientul va fi învățat să se autoevalueze, Funcțiile vitale sunt în limite
1 repiratorii determinată de alterării ritmului ajutându-l să-și cunoască afecțiunea, să normale, reflexe prezente.
deficitul e eliminare a respirator. facă gimnastică.
secrețiilor aeriene. respiratorie pentru a-și îmbunătăți funcția
respiratorie.
Asistenta medicală va efectua pregătirea
preoperatorie a pacientului.

2Dificultatea de a se Pacientul să se Identifică capacitatea și limitele fizice ale Pacientul se poate îmbrăca și
2 îmbrăca și dezbrăca. poată îmbrăca și peroanei îngrijită. dezbrăca.
dezbrăca în Face zilnic exerciții de motricitate fină cu
termen de 4 pacientul descriindu-i gestica necesară
zile. îmbrăcării.

3Dificultatea de a urma Pacientul să Ajută pacientul, în funcție de starea Pacientul prezintă tegumente și
3 prescripțiile de igenă. prezinte generală, sa își facă baie sau duș, sau îi mucoase curate.
tegumentele și efectuează toaleta pe regiuni
mucoasele Pregătește materialele pentru baie,
curate . pregătește cada.
 COMCLUZII
 De la nivelul comunităţii pleacă îngrijirile primare
de sănătate. Indivizii, familiile şi grupurile îşi
asigură singuri responsabilitatea acţiunilor de
sănătate.
 În concepţia actuală, se consideră că o asistentă
medicală bună presupune trecerea de la îngrijirile
terapeutice la îngrijirile primare de sănătate.
 Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi
sistematică, care permite acordarea de îngrijiri
individualizate. Îngrijirea este îndreptată pe
reacţiile particulare ale fiecărui individ (sau grup de
indivizi) la o modificare reală sau potenţială de
sănătate.
 Procesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului
ştiinţific de rezolvare a problemelor, a analizei
situaţiei, a îngrijirilor, pentru a răspunde nevoilor
fizice, psihosociale ale persoanei.
 Între pacient şi medicul său trebuie să se
stabilească o relaţie de încredere şi respect.
Psihicul bolnavului este la fel de important în
procesul de vindecare ca şi medicamentele
administrate.
 Odată ajuns la spital, bolnavul trebuie să se
adapteze la noile condiţii de viaţă, uneori
percepute ce “agresive” de anumiţi indivizi.
Esenţial pentru toţi pacienţii dar mai ales pentru
cei cu spitalizare îndelungată, este asigurarea
încrederii prin contactul direct cu chirurgul
operator.
 Psihicul pacientului este influenţat şi de mediul
ambiant. Cazarea în saloane mici, cu pat curat,
existenţa telefonului şi a televizorului asigură
pacientului un confort psihic
 Bibliografie
 Borundel C.,Manual de Medicină Internă pentru Cadre
Medii.Editura Bic All, București, 2002;
 Chiru F., Chiru G., Morariu F., Îngrijirea omului
bolnavși a omului sănătos. EdituraCison, București,2003;
 Gherasim L., Medicină Internă. Bolile cardiovasculare şi
metabolice, ed. a II-a. Ed. Medicală, Bucureşti, 2004.
 Marcean C., Tratat de Nursing. Editura Medicală,
Bucureşti, 2011.
 Mozes C., Tehnica îngrijirii bolnavului. Ediţia a VlI-a,
Editura Medicală, Bucureşti, 2009.
 Titircă L., Breviar de explorări funcţionale si de îngrijiri
speciale acordate bolnavului – ediţie adăugită şi revizuită.
Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1997.
 Titircă L., Breviar de explorări funcționale și de
îngrijiri speciale acordate bolnavului–ediție adăugită
și revizuită. Editura Viața Medicală Românească,
București, 1997;
 Titircă L., Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de
asistenţii medicali. Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2000.
 Udman F., Stanciu M., Gulie E. şi colab. Proceduri
de Nursing / partea a II-a. Editura Ex-Ponto,
Constanţa, 2009.
 http://salvezidacastiisaactionezi.blogspot.ro/2013/1
1/pregatirea-psihica-si-fizica-pacientului.html;
 http://www.scribd.com/doc/Pregatirea
preoperatorie-a-pacientului.
Vă mulțumesc !