Sunteți pe pagina 1din 144

ORTEZAREA SI PROTEZAREA

in
RECUPERAREA MEDICALA
ORTEZAREA. NOŢIUNI GENERALE

Datorită evoluţei materialelor, a metodelor chirurgicale şi medicale de


tratament în diferite boli şi a tehnologiei de fabricaţie, aria de utilizare a
ortezelor s-a extins, cuprinzând patologie ortopedică, neurologică,
reumatologică, dar şi din domeniul chirurgiei plastice şi reparatorii,
neurochirurgiei, traumatologiei, medicinii sportive, medicinii muncii, patologiei
musculoligamentare de suprasolicitare.

In momentul de faţă, ortezarea este una dintre metodele principale de


lucru ale disciplinei numite recuperare medicală.
DEFINITIE
Ortezele sunt dispozitive externe, cu functii specializate, aplicate
la nivelul unui segment al corpului pentru a preveni sau corecta
disfunţionalităţile acelui segment (limitarea mobilităţii, colectarea sau
prevenirea poziţiilor vicioase sau deformărilor, reducerea încărcării axiale-etc).

Ortezarea este domeniul de lucru, care se ocupa cu designul,


fabricatia si aplicatia in practica a acestor dispozitive

John Gaule definea orteza drept un "lucru complicat, dar funcţional, ce


are la bază un dispozitiv simplu şi funcţional”. Obiectivul de bază în prescrierea
şi utilizarea unei orteze il reprezintă menţinerea/refacerea funcţionaiă a
segmentului de corp la nivelul căruia este aplicată.
PRINCIPII
- Principiul presiunii. Presiunea exercitată de orteză asupra segmentului este
egală cu suma tuturor forţelor pe unitatea de arie. Din punct de vedere practic,
aceasta înseamnă caloria ce va acţiona ia nivelul pielii va fi invers proporţională
cu suprafaţa de contact a ortezei.

-Principiul echilibrului. Suma forţelor create trebuie să fie egală cu zero:


ЕF=O. Acest principiu este ilustrat de sistemul cu trei puncte de presiune, cel
mal adesea utilizat in ortezare. In acest sistem acţionează o forţă primară (A)
aplicată între două forţe opuse(B); suma celor trei forţe este egală cu zero.
Amplitudinea şi locul de aplicare al forţei primare sunt astfel alese încât să
împiedice sau să faciliteze mişcarea articulară într-o anume direcţie, în funcţie
de obiectivul propus.

-Principiul braţului pârghiei. M=Fxd. Acest principiu stipulează


faptul că distanţa faţă de articulaţie a punctului de aplicare al forţei de presiune
este direct corelată cu momentul braţului fortei şi invers proporţională cu
mărimea forţei necesare pentru a produce o forţă de torsiune la nivelul
articulaţiei.
Principiul echilibrului:

B
Principiul echilibrului:

B+B=A
A

B
CONSIDERATII FUNCTIONALE GENERALE
Scopul ortezării îl reprezintă refacerea funcţională a unui individ cu
suferinţă la nivelul aparatului mioartrokinetic cu minimurn de restricţie a
activităţii fizice a acestuia.

Pentru a realiza acest scop, echipa de recuperare va evalua pacientul


în scopul unei prescrieri individualizate a ortezei.

Evaluarea cuprinde, în concluzie, diagnosticul etiopatogenic,


aprecierea tipurilor de infirmităţi şi disfuncţii, precum şi a handicapurilor
rezultate, identificarea afecţiunilor asociate şi a modului în care ele ar putea
influenţa sau fi influenţate de purtarea unei orteze aprecierea stării generale
fizice şi mentale a pacientului, aprecierea restantului funcţional, precum şi a
gradului de dependenţă în ambulaţie, în îngrijirea zilnică şi în viaţa socio-
profesională.
ROLUL ORTEZELOR:
 stabilizarea-imobilizarea unui segment in scopul corectarii
diformitatilor, mentinerii unor pozitii functionale prin asezarea
structurilor moi periarticulare in pozitii de tensiune aproape normala.
 aplicarea unei tractiuni in conditiile unui stretching asistat, care
sa asigure o cresterea progresiva a tensiunii intraarticulare si
periarticulare, fara durere.
 controlul miscarii - permite executarea miscarii intr-un anumit plan
anatomic
 suplinirea deficitului motor de cauza musculara in cadrul
programelor de refacere a fortei musculara, ca mijloc adjuvant
 restabilirea functionala

 activarea circulatiei

 realizarea activitatilor zilnice


 In functie de mobilitate:
 Statice / dinamice
 In functie de regiunea interesata:
 AO (ankle ortesis), FO (Foot orthesis), AFO (ankle-foot orthesis)
KO (Knee orthesis), TLSO(toraco-lumbar spinal orthesis) etc.
 Orteze complexe:
 intereseaza mai mult de cinci segmente ale corpului, fiind
formate din doua sau mai multe orteze simple
 In functie de materialele folosite:
 Simple: mase plasice / metal
 Hibride : care folosesc atat mase plastice cat si metal
 Metal
 Materiale termoplastice
 Materiale termostatice
 Materiale plastice spongioase
 Polimeri vascoelastici
 Piele
 Lemn
 Metal : otel, aluminiu
 Criterii
 Rezistenta – incarcarea externa maxima pe care o poate
suporta/sustine materialul

 Rigiditate – amplitudinea compresiunii/deformarii care se


dezvolta la aplicarea unei forte

 Durabilitate- rezistenţă dinamică la îndoiri repetate

 Densitate – determina greutatea produsului final

 Rezistenta la coroziune
 Materiale termostatice
 răşină epoxidică, răşină de poliester
 dupa modelare si racire, nu mai pot fi modificate cu
aplicare de caldura

 Materiale termoplastice
 polipropilena, polietilena, policarbonati
 dupa modelare si racire, pot fi modificate cu aplicare
de caldura
 Conditii care trebuie indeplinite in
confectionarea unei orteze:
 Greutate minima(impusa si de prezenta gravitatiei care tinde sa
indeparteze capetele articulare)

 Confortabile-reducerea feedbackului senzorial

 Estetice

 Usor de intretinut

 Usor de aplicat si demontat,

 Ajustabile
 Acceptate si tolerate de pacient.
ORTEZELE SPINALE

-Ortezele spinale sunt dispozitive externe utilizate pentru a sustine sau corecta
postura si aliamentul coloanei vertebrale.

Obiective

- prevenirea şi/sau corectarea deformităţiior pozitiilor vicioase, (de ex.,


corectarea scolizeior si cifozelor) )
- controlul durerii (prin caldură locală, efect de masaj local, limitarea mobilitatii
locale, reducerea încărcării)
- stabilizarea segmentelor vertebrale
- imobilizarea coloanei dupa traumatisme sau dupa interventii chirurgicale –
minimum 6-12 saptamani
- reducerea incarcarii axiale
- ameliorarea functiilor coloanei vertebrale
- mentinerea memoriei kinestezice (pentru miscarile interzise)
NOTIUNI DE ANATOMIE FUNCTIONALA A
COLOANEI VERTEBRALE

-Coloana cervicală, formată din şapte vertebre, este cea mai mobilă,
permiţând mobilizarea în trei planuri: flexie-extensie permisa de articulatia
dintre occiput si vertebra C1, înclinare laterală, rotaţie realizata de articulatie
atlanto-axiala.
Cea mai amplă mişcare de flexie-extensie are loc la niveIul C5-C6, urmat de
nivelul C6-C7 şi de C4-C5.
Ortezele cervicale, pe lângă gradul de mobilitate cervicală, mai ţin cont şl de
alte caracteristici ale regiunii:
- suprafaţa mică de contact,
- prezenţa unor organe vitale în zona (trahee, vase sanghine
mari, plexuri nervoase, laringe).

Este necesar, astfel, un echilibru între capacitatea de Imobilizare şi gradul de


confort şi siguranţă.
NOTIUNI DE ANATOMIE FUNCTIONALA A
COLOANEI VERTEBRALE

-Coloana toracala, este cea mai puţin mobila. Flexia este mai ampla decât
extensia, înclinarea laterală creşte spre caudal in timp ce rotaţia scade în
aceeaşi direcţie.

-Coloana lombara prezintă mişcare de flexie-extensie amplă, în schimb rotaţia


axială este minimă.
Ortezele toracaie includ adesea şi porţiunea lombară sau
lombosacrată. Ele sunt construite pe principiul sistemului de presiuni în trei
puncte, in care este utilizată şi presiunea intraabdominală,
Purtarea unei orteze dorsolombare scade nevoia de contracţie a
muşchilor stabilizatori ai coloanei (abdominal si erectori spinali); aceasta duce
la scăderea forţelor compresive ce acţionează asupra discurilor intervertebrale.
în plus, scăderea nevoii de contracţie musculară duce la relaxarea erectorilor
spinali si inlatura astfel o sursa de durere la nivelul coloanei vertebrale.
ORTEZELE CERVICALE

Ortezele cervicale au, de regulă, mari dificultăţi în restrictionarea mişcarii;


ele au, mai curând rol de mentinere a memoriei kinestezice şi de relaxare
a ţesuturilor moi din regiunea cervicală.

Se împart în:

- orteze cervicale propriu-zlse,

- orteze cervicocefalice

- orteze cervicotoracice.

Ortezele cervicale propriu-zise sunt colarul usor si colarul rigid


ORTEZELE CERVICALE

ColaruI uşor are următoarele efecte:

-Asigura caldura locala si confort psihologic

-Asigura suport pentru cap in timpul sindroamelor algice cervicale acute


-Diminua contracturile musculare

-previne sau controlează modificările de postură şi instabilitatea cervicală

-are rol de feedback proprioceptiv


ORTEZELE CERVICALE

Colarul rigid este folosit ca:

- suport al capului în timpul durerilor cervicale acute,

- pentru diminuarea contracturii musculare în spondilodiscartroză


şi în spondiloliza,

- pentru ă asigura stabilitatea şi protecţia cervicală,

- înainte şi după aplicarea ortezei de tip halo.

Colarul rigid asigură o limitare ceva mai mare a


mişcării pe direcţia flexie-extensie
Tip de orteza cervicala Limitare F-E Limitare Limitare
(%) iateralitate {%) rotaţie (%)
Colar uşor 3% F-26% E 10% 10-15%

Colar rigid 75% F-E 60-75% 25-50%

Orteza Philadelphia 50-75% F-E 30-35% 60-65%


Orteza Miami J 55-75% F-E 50-65% 0-25%

Orteza Malibu 40-50% F~E 0% 40%

Orteza S0M1 75% F-E 15-35% 40-66%

Orteza Yale 85% F-E 50-60% 75%

Orteza Halo 88-96% F-E 90-92% 97-99%

Orteza tip Minerva 80-85% 85% 0%


ORTEZELE CERVICALE

Ortezele cervico-cefalice :

- majoritatea includ un suport pentru occiput si barbie

- au rolul de a imobiliza mai eficient coloana cervicala

- indicatiile se refera la toate situatiile de suferinta ale regiunii


cervicale in care coloana este slabita.
ORTEZELE CERVICO-CEFALICE

Colarul Philadelphia :

- orteza semirigida
-bivalva, ranforsata anterior si posterior cu benzi plastice
- poate avea o extensie rigida mai ales daca suferinta cervicala
intereseaza segmentul C6-T2.

Indicatiile se refera la:


- status dupa interventie chirurgicala la nivel cervical anterior

- dupa fractura de vertebra C2 de tip I Denis

- dupa discectomie anterioara, instabilitate cervicala

- in cazul suspiciunii de traumatism cervical la pacientii


inconstienti

- fractura tasare de corp vertebral


ORTEZELE CERVICOCEFALICE

Colarul Miami J :

- asigura o limitare mai buna a miscarii


de inclinare laterala fata de colarul Philadelphia

Colarul Malibu :

- orteza semirigida, ajustabila.

Colarul Jobst:

- conceput pentru transportul


persoanelor inconstiente cu posibile leziuni
cervicale.
ORTEZELE CERVICOTORACALE

Ortezele cervicotoracale asigură o restricţie mai mare de


mobilitate, mai ales pe regiunea inferioară a coloanei
cervicale. Ele au aceleaşi indicaţii ca ortezele
cervicocefalice la care se adaugă şi fracturi vertebrale cu
instabilitate minimă.

Orteza tip SOMI (Sterno-occipital mandibular immobilizer) :

- orteza rigida alcatuita din 3 parti; prezinta o


extensie toracala anterioara in prelungirea procesului
xifoid, niste chingi de plastic ce trec peste umeri si se
incruciseaza anterior

- este deosebit de eficienta in controlul flexiei in


articulatiile C1-C2 si C2-C3.

- este indicata dupa interventiile chirurgicale


vertebrale, imobilizarea si instabilitatea atlanto-axiala din
PR, imobilizarea in fractura de arc posterior C2
ORTEZELE CERVICOTORACALE

Orteza YALE este orteza Philadelphia cu extensie toracica, utilizata in:


- imobilizare dupa fractura corp vertebral C1

- imobilizare dupa fractura cervicala tip Denis 3 operata

- imobilizare pentru fractura Denis I

- in caz de fractura Hagman (spondilolistezis C2)

- in fractura de tip Jefferson (fractura cominutiva cu deplasare C1)

- dupa fracturi cervicale stabilizate chirurgical.


 ORTEZELE
CERVICOTORACALE
 Orteza de tip MINERVA:

 Orteza rigida

 Utilizata de obicei in fracturile stabile si


in leziunile severe a tesuturilor moi

 Limiteaza toate axele de miscare

 Prezinta extensie toracica pentru a oferi


un control sporit la nivel cervical
ORTEZELE CERVICOTORACALE

Orteza de tip Halo este utilizata in:

- fracturile instabile cervicale si toracale pana la T3

- luxatiile cervicale severe

- fracturile la nivel C2 de tip Denis I,II

- fracturile la nivel C1 cu ruptura ligamentelor transverse

- instabilitate atlanto-axiala in PR

- dupa traumatisme vertebrale cervicale cu interesare maduvei.


 Orteza rigida

 Utilizata de obicei in fracturile


instabile

 Limiteaza toate axele de miscare

 Prezinta extensie toracica pentru a


oferi un control sporit la nivel
cervical

 Se fixeaza cu ajutorul suruburilor


la nivelul craniului
ORTEZELE CERVICOTORACALE

Contraindicatiile ortezelor de tip halo se refera la:

- traumatism cranian concomitent cu cel vertebral

- leziuni tegumentare infectate la nivelul scalpului

- instabilitate cervicala cu ruptura ligamentara severa

- instabilitate cervicala cu implicarea articulatiilo fatetare.

Aceasta orteza restrictioneaza mobilitatea cervicala pentru miscarea de


flexie-extensie cu 90-95%, miscarea de inclinare laterala cu 92-96%, iar
rotatia cu 98-99%.
ORTEZELE TORACO-LOMBARE

-Sunt indicate pentru suferinte ce intereseaza mai ales segmentul T6-L2.

-Cele mai cunoscute sunt:

-Orteza de hiperextensie CASH

-Orteza de hiperextensie JEWETT

-Orteza Korsain

-Orteza Taylor

-Orteza Knight-Taylor.
ORTEZELE TORACO-LOMBARE

-Orteza de hiperextensie CASH:

- este o orteza gandita strict pentru controlul flexiei

-Asigura o restrictionare importanta a miscarii de flexie-extensie in


segmentul T6-L1

-Nu limiteaza deloc inflexiunea laterala si rotatiile


la nivel lombar superior

-Utilizate in special in tratamentul conservator al


fracturilor zidului anterior al corpurilor vertebrale
toraco-lombare, practurile de stress(osteoporoza)

-Folosirea ei este contraindicata in fracturile de


tip Denis III si in fracturile compresive vertebrale
din osteoporoza.
ORTEZELE TORACO-LOMBARE

-Orteza de hiperextensie JEWETT:

- foloseste sistemul cu 3 puncte de presiune reprezentate de 2


suporturi anterior si unul posterior

-Ca si orteza CASH, limiteaza flexia in segmentul T6-L1 fara sa


limiteze semnificativ celelalte directii de mobilizare ale coloanei
vertebrale.

-Este contraindicata in fracturile vertebrale tip Denis III, fracturile


vertebrale compresive situate deasupra nivelului T6 si in fracturile
compresive din osteoporoza

-Datorita faptului ca rotatia nu este controlata, ortezele de


hiperextensie nu sunt folosite in instabilitatea vertebrala.
ORTEZELE TORACO-LOMBARE

-Orteza TAYLOR:

- imobilizeaza si sustine coloana pacientilor cu boala Pott

-Asigura control predominent pentru axul de miscare flexie-extensie si


pentru miscarea de lateralitate

-Este indicat in fracturile stabile prin osteoporoza care au determinat


cifoza
ORTEZELE TORACO-LOMBARE

-Orteza KNIGHT-TAYLOR:

- este o combinatie intre orteza lombo-sacrata KNIGHT si orteza


TAYLOR

-Asigura controlul miscarilor de flexie-extensie si


lateralitate

-Indicatiile sunt durerile severe musculo-ligamentare,


fracturile toraco-lombare sau stabilizate chirurgical,
tratamentul scoliozelor si cifozelor
ORTEZELE TORACO-LOMBARE
-Corsetul MILWAUKEE:

- are o piesa cervicala cu suport la nivel occipital

- eficienta mare in corectia curbelor scoliotice (20% corectie intr-un an


de purtare neintrerupta)

Toate corsetele pentru cifoscolioze sunt dificil de suportat, trebuie


purtate 23 de ore pe zi, fiind scoase pentru programul de exercitii si
igiena.
 Corsetul BOSTON:

 Descris de Hall si Miller in 1974


 Corset semirigid
 Pentru tratamentul scoliozelor lombare si toracolombare cu
apexul sub nivelul T8
 Confectionat din polipropilena
ORTEZELE LOMBO-SACRATE

-Sunt orteze pentru controlul miscarii de flexie-extensie si lateralitate


(centura-spatar, centura Knight) si orteze pentru controlul extensiei si
lateralitatii (centura William, corsetul standard, corsetul lombo-sacrat).

-Orteza tip “centura-spatar”/centura Knight:

-Orteza rigida care realizeaza control pe flexie-extensie si lateralitate

-Este indicata pentru pacientii cu durere lombara inferioara, pentru


controlul durerii si mentinerea memoriei miscarilor nerecomandate,
postlaminectomie sau dupa alte tipuri de operatii pentru herniile de
disc lombare.
ORTEZELE LOMBO-SACRATE

-Are un design cu benzi laterale de intarire in plus

-Permite un bun control pentru miscarea de lateralitate

-Este indicat in durerea lombara joasa de cauza muscuilo-ligamentara,


vertebrala sau discogena.
ORTEZELE LOMBO-SACRATE

-Orteza William:

-Orteza dinamica simpla, conceputa pentru controlul extensiei si


inflexiunii laterale

-Este indicata in spondiloze si spondilolistezis

-Contraindicata la cei cu fracturi compresive


ORTEZELE LOMBO-SACRATE

-Centura sacro-iliaca

-Se intinde de la creasta iliaca la marele trohanter, iar anterior pana la


nivelul simfizei pubiene

-Realizeaza cresterea presiunii intraabdominale


si feedback kinestezic pentru corectie posturala

-Se indica in instabilitatea sacro-iliaca si


post-partum.
 Consideratii generale

 Ortezele membrului superior sunt dispozitive externe menite sa


restaureze si/sau amelioreze atat functional cat si structural
caracteristicire musculoscheletale si neurologice ale unui segment
 Mobilitate
 Statice: nu permit mobilitatea segmentului respectiv, sunt folosite
ca suport rigid in fracturi, tendinopatiilor si in leziunile nervoase
 Dinamice (ortezele functionale): permit mobilizarea segmentului
respectiv, fiind folosite in special in asistarea miscarilor.
 Durata de utilizare
 Temporare
 Semipermanente
 Permanente

 Zona de actiune
 Ortezele de umar (SO shoulder orthesis)
 Ortezele de cot (EO elbow orthesis)
 Ortezele de antebrat/mana (FW forearm-wrist orthesis)
 Ortezele de mana (HO hand orthesis / WHO wrist hand orthesis)
 Cresterea amplitudinii miscarilor (ROM)
 Imobilizarea unei extremitati pentru a promova vindecarea
leziunilor tisulare locale
 Prevenirea si corectarea contracturilor prin aplicarea unei
contratractiuni
 Asistarea functiei segmentului respectiv
 Preventia si corectarea diformitatilor
 Restrictionarea miscarilor in cadrul unei articulatii
 Controlul durerii
 Controlul instabilitatilor articulare
 Faciliteaza ingrijirea prin ambulatoriu a bolnavului
 ortopedice:
 trauma
 accidentele sportive
 accidentele de munca
 artrozele
 neurologice
 accident vascular cerebral
 traumatisme cranio-cerebrale
 scleroza multipla
 leziunile spinale complete/incomplete
 leziuni nervoase periferice (paralizia plexului brahial)
Hamul in “8” / hamul clavicular
 Permite restrictionarea miscarilor in fracturile de
clavicula promovand vindecarea leziunilor
tesuturilor moi si remodelarea osoasa

Shoulder sling
Restrictionarea muscarilor umarului in luxatiile
scapulo-humerale
 Prevazuta cu bretele la nivelul regiunii deltoidiene
si nivelul toracelui pentru a mentine capul humeral
la nivelul glenei
ORTEZELE DE UMAR
Shoulder sling
 Hemi-arm sling
 Flexia cotului >90°, asigura elevatia membrului
superior, promoveaza remisia edemului local
 Fracturi si luxatii scapulohumerale
 imobilizare postoperatorie
 Imobilizarea umarului hemiplegic, cu scaderea
durerii si a subluxatiei

 Orteza de antebrat cu contragreutate


 Utilizata in special pentru pacientii tetraplegici
sau paralizie severa a membrului superior
 Suporta greutatea bratului si antebratului
 Poate fi atasata la un scaun cu rotile
 Permite efectuarea diferitelor activitati la nivelul
mesei
 Orteza de abductie
 Mentine abductia in articulatia
glenohumerala

 Chirurgia umarului (acromioplastii, leziunile


coafei rotatorii etc.)

 Paralizia plexului brahial (prevenirea


deformitatii in adductie si rotatie interna)

 Tratamentul conservator al fracturilor


extremitatii proximale de humerus
 Cunoscute sub denumirea de :”Arm sling”
 Folosite pentru:
 fracturile scapulei si humerusului

 leziunile la nivelul articulatiei acromioclaviculare


si scapulohumerale
 leziunile coafei rotatorilor

 tendinita bicipitala

 hemipareza cu subluxatie gleno-humerala

 Imobilizare postoperatorie
Arm sling – pentru sustinerea umarului
hemiplegic

Orteza functionala Sarmiento


-utilizata in fracturile de diafiza humerala
 Ortezele de brat functionale

 utilizate la pacientii cu hipotrofii musculare la nivelul umarului si


bratului (leziuni nervoase perifierice sau leziuni medulare inalte
cu tetraplegie)

 Alcatuite din o bolta la nivelul umarului de care este suspendat


bratul cu ajutorul unor bretele sau cablu Bowden
 INDICATII
 Imobilizare dupa afectiuni traumatice, infectioase,
artrozice la nivelul cotului
 Fracturile olecranului sau fracturi izolate ale
epicondililor humerali
 Leziuni ligamentare
 Instabilitate articulara
 Mentinerea pozitiei de repaus a cotului (flexie de 90
° in semipronatie a antebratului)
 Orteza de cot posterioara – imobilizarea cotului dupa interventii
chirurgicale la acest nivel sau leziuni inflamatorii locale
 Atele de cot seriate – pentru prevenirea si corectia contracturilor
musculare prin promovarea intinderii tesuturilor moi si
mobilizarea pasiva
 Atele gonflabile
 Mentinerea sau amplificarea extensiei la nivelul cotului
 Pentru imobilizarea temporara a fracturilor si preventia
contracturilor
 Formeaza un manson gonflabil
 Ortezele de cot dinamice
 Restrictionarea miscarilor la nivelul cotului in diferite grade de
flexie/extensie
 Orteza de cot Turnbuckle pentru tratamentul contracturilor in
flexie/extensie a cotului
Orteze de cot posterioare
Atele de cot seriate
- corectia contracturilor musculare prin ajustarea
progresiva(seriata) a gradului de flexie/extensie (incrementare
progresiva cu 10°)

Orteza de cot cu goniometru –


permite ajustarea progresiva a
flexiei/extensiei
Orteze gonflabile
Orteze de cot dinamice
Orteze de cot dinamice

Orteza de cot Turnbuckle pentru tratamentul contracturilor in flexie/extensie a


cotului
Orteze de cot dinamice

Orteza de cot pentru controlul dinamic al pronatiei/supinatiei


 Ortezele de antebrat/mana
 volara -limiteaza sensibilitatea tactila a mainii in timpul
activitatii
-trebuie sa permita flexia la nivel metacarpofalangian (sa
nu depaseasca creasta palmara distala
 dorsala -modificare minora a sensibilitatii tactile a mainii in
timpul activitatii
 circulara
 semicirculara
 Ideal articulatia mainii trebuie pozitionata la 15-30 ° dorsiflexie, cu
exceptia sindromului de tunel carpian, cand atriculatia radio-
carpiana trebuie mentinuta in pozitie neutra pentru a minimiza
compresia la nivelul nervului median
 Rolul ortezelor de antebrat/mana
 Imobilizarea articulatiei radiocarpiene (entorse,
fracturile extremitatii distale ale oaselor antebratului,
imobilizare postoperatorie, artroze, epicondilita)
 Controlul durerii si diminuarea simptomatologiei
inflamatorii
 Mentinera pozitiei corecte a manii si preventia
deformitatilor
 Relaxarea extensorilor degetelor
 Sunt baza pentru imobilizare dinamica
 Orteza radiocarpiana in extensie dorsala (Wrist
cock-up splint)
 Long opponens thumb spica splint
 Spica Policelui (Thumb Spica Splint)
 Sindromul de tunel carpian
 Compresia nervului median
 Cresterea presiunii la nivelul tunelului
carpian datorita unei fracturi cu deplasare a
epifizei distale de radius, luxatia perilunara
a carpului, tenosinovita flexorilor comuni ai
degetelor
 Pareza de nerv radial
 Hipoestezie si slabiciune musculara in
teritoriu de inervatie aferent
 Afetarea extensorilor manii (“mana cazuta”)
 Tenosinovita extensorilor mainii
 Inflamatia tecii tendoanelor externsorilor
mainii
 Postraumatica (traumatisme repetate)
 Artrita reumatoida

 Fractura Pouteau Colles


 Fractura epifizei distale de radius cu angulare
dorsala a fragmentului distal

 Inflamatia cronica a sinovialei la nivelul
articulatiei radiocarpiene
 Episoade periodice de exacerbare/remisie
 Sindromul algodistrofic
 Frecvent urmeaza unui traumatism la nivelul
articulatiei radiocarpiene
 Hipertrofia capsulei articulare la nivelul
articulatiei mainii, durere locala, piele
luciaosa/friabila, edem/eritem local
 Se poate extinde pana la nivelul umarului
 Sinovita radiocarpiana
 Inflamatia sinovialei articulatiei radiocarpiene
 Hidrartroza locala
 Entorse grave
Orteze radiocarpiene
statice
Orteze radiocarpiene
statice
Orteza dinamica
-folosita in paralizia de nerv radial
-permite miscari pasive de extensie la
nivelul articulatiilor maini
-mentine lungimea m.extensori –
previne deformarile prin
contractura
 Gradul de extensie la nivelul articulatiei
radiocarpiene este variabil (0°-30°) in functie de
patologie
 Pareza de nerv radial– 30°
 Sindromul tunelului carpian- 0°
 Tenosinovita extensorilor degetelor- 20° -30°
 Fractura Colles– pana la 30°, in functie de toleranta
pacientului
 Sindrom algodistrofic– in functie de toleranta
 Artrita reumatoida–nivelul de confort - 30°
 Sinovita radiocarpiana - 0° -15°
 Orteza acopera 2/3 distale ale fetei radiale a
antebratului, pana la nivelul articulatiei interfelangiene
a policelui

 Mana trebuie mentinuta in extensie de 15-30°


dorsiflexie asigurand mobilitatea degetelor II-V

 Policele mentinut in abductie pentru a permite


prehensiunea.
 Permite miscarile policelui (ROM) la pacientii cu
arsuri la nivelul mainii si antebratului

 Restrictioneaza miscarile articulatiei radiocarpiene in


afectiunile artrozice locale

 Previne contracturile in flexie prin retractie tendinoasa

 Stabilizarea policelui in opozitie cu posibilitatea


prehensiunii (leziuni nervoase periferice, tetraplegie)

 Postoperator (transfer/reconstructie tendinoasa,


artroplasie)

 Tendinopatia DeQuervain
 Imobilizeaza policele, asigurand in acelasi timp
miscarea degetelor II-V

 Imobilizeaza articulatia radiocarpiana

 In functie de necesitati poate bloca si articulatia


interfalangiana a policelui

 volara/dorsala
 Tenosinovita De Quervain’s (inflamatia
tecii tendonului abductor policis longus si extensor
policis brevis)
 Articulatia radiocarpiana in 15° de extensie
 Articulatia carpometacarpiana raza I in abductie
de 40° -45°
 Articulatia metacarpofalangiana raza I la 5° -10°
flexie
 Artrita reumatoida
 Articulatia radiocarpiana in 20° -30 de extensie
 Articulatia carpometacarpiana raza I in abductie
de 45°
 Articulatia metacarpofalangiana raza I la 5° de
flexie
 Gamekeeper’s thumb (leziunea ligamentului colateral
ulnar al articulatiei metacarpofalangiene a policelui)
 Atela scurta
 Articulatia carpometacarpiana raza I in abductie de 25° -
30°
 Articulatia metacarpofalangiana raza I in pozitie neutra
 Imobilizarea in tenosinovita flexorilor/extensorilor
mainii
 Postoperator (osteosinteza, reconstructie musculara /
nervoasa)
 Permite miscarile pasive la pacientii cu leziuni
neuromusculare, arsuri sau contracturi spastice prin
leziune de neuron motor central
 Imobilizeaza in “pozitie functionala” articulatia
radiocarpiana, degetele si policele
 Previne diformitatile
 Pozitia functionala a mainii
 Articulatia radiocarpiana in extensie de 20° -30° sau
pozitie neutra daca apare exacerbarea simptomelor
reumatice

 Policele in abductie palmara

 Articulatiile metacarpofalangiene in flexie


de 15° -20°
 Articulatiile interfalangiene in usoara flexie
 INDICATII:
 Artrita reumatoida
 Evita microtraumatismele
 Utilizare pe timpul noptii
 In timpul exarcerbarii simptomelor
 Sindrom de strivire
 Permite repausul leziunilor tisulare
 Promoveaza remisia edemului/durerii
 Utilizare pe timpul noptii
 INDICATII:
 Arsuri
 Arsuri ale suprafetei volare sau dorsale antebrahiopalmare
 Preventia contracturilor prin retractie cicatriceala
 Promoveaza vindecarea tisulara
 Pansamente facile
 Utilizare permanente
 INDICATII:
 Spasticitate in leziunile de neuron motor cental
 Previne contracturile prin retractie
 Alungirea tendoanelor flexorilor degetelor
 Promovarea recuperarii functionale prin
indepartarea periodica a imobilizarii
 STATICE
 Preventia si corectia contracturilor
 Imobilizare de repaus
 DINAMICE
 Sunt utilizate pentru a asigura suport static
concomitent cu aplicarea unei forte dinamice
corectoare asupra degetelor asistand functia
musculara
 Utilizeaza benzi elastice, carlige, inele pentru
aplicarea fortei dinamice
ORTEZELE DE MANA
statice
• Orteza interfalangiana proximala (PIP orthesis)
• -imobilizeaza articulatia interfalangiana proximala
• Deformitatile intalnite in artrita reumatoida
• - Deformarea Boutonniere (hiperflexie – art.interfalangiana proximala si
extensia art.interfalangiene distale)
ORTEZELE DE MANA
statice
• Orteza interfalangiana proximala (PIP orthesis)
Deformarea “in gat de lebada” ((hiperextensie – art.interfalangiana
proximala si flexia art.interfalangiene distale)
ORTEZELE DE MANA
statice
• Orteza interfalangiana distala (DIP orthesis)
• Deformarea Mallet (Mallet finger)
• leziunea la nivelul insertiei tendonului extensor la falangei distale a
degetului
• flexia la nivelul art. Interfalangiene distale
ORTEZELE DE MANA
statice
• Orteza Metacarpofalangiana (MP orthesis)

• previne deformarile la nivelul articulatiei metacarpofalangiene


• arsuri, sclerodermie,leziuni nervoase
ORTEZELE DE MANA
statice
• Orteza statica pentru police
• suport static pentru police (carpofalangian, metacarpofalangian,
interfalangian)
• leziuni traumatice, artritice la nivelul policelui
• hipotrofie musculara regiunea tenara (ex.sdr.tunel carpian)
• postoperator (osteosinteza, reconstructie musculo-tendinoasa)
ORTEZELE DE MANA
dinamice

• Orteza dinamica interfalangiana a policelui


• Asista extensia la nivelul art. interfalangiene a policelui

• Rol substitutiv in hipotrofia m.extensor policis longus (leziuni


neurologice, posttraumatic, postimobilizare)

• Postoperator (reconstructie/transfer musculo-tendinos)


ORTEZELE DE MANA
dinamice
• Orteza dinamica de extensie interfalangiana a degetelor
• Asista extensia la nivelul art. interfalangiene(proximale/distale) a
degetelor, promovand flexia activa a degetelor
• Deformarea Boutonniere, pareza de nerv radial, spasticitate in
leziunile de neuron motor cental
ORTEZELE DE MANA
dinamice
• Orteza dinamica de flexie interfalangiana a degetelor
• asista flexia la nivelul art. interfalangiene(proximale) a degetelor
• substituie actiunea m.flexor digitorum superficialis
• deformarea in “gat de lebada”
• posttraumatic: leziunea placii volare interfalangiene proximale
ORTEZELE DE MANA
dinamice
• Orteza dinamica de flexie metacarpofalangiana
• asista flexia la nivelul art. metacarpofalangiene a degetelor

• Pareza de nerv ulnar (“gheara cubitala”)


• diminuarea diametrului transversal al mainii (hipotrofie
reg.hipotenara)
• hiperextensia metacarofalangienelor IV,V
ORTEZELE DE MANA
dinamice
• Orteza dinamica antebrahiopalmara de extensie/prehensiune
• Utilizata la pacientii cu tetraplegie la nivel C6
• La acest nivel de leziune medulara este pastrata posibillitarea extensiei
la nivelul articulatiei radiocarpiene (m. extensor carpi radialis longus si
brevis); flexia degetelor fiind abolita
• Rolul ostezei este de a transforma, printr-o serie de parghii si scripeti,
miscarea de extensie a mainii in miscarea de flexie a degetelor II si III
permitand astfel posibilitatea prehensiunii.
• Pacientul are posibilitatea de a apuca, mentine si elibera obiecte .
 Consideratii generale

 Ortezele membrului inferior sunt dispozitive externe menite


sa restaureze si/sau amelioreze atat functional –asistand sau
restrictionand miscarea, cat si structural, avand rol de suport
mecanic, caracteristicire musculoscheletale si neurologice ale
unui segment
 Mobilitate
 Statice: nu permit mobilitatea segmentului respectiv, sunt
folosite ca suport rigid in fracturi, tendinopatiilor si in leziunile
nervoase
 Dinamice (ortezele functionale): permit mobilizarea segmentului
respectiv, fiind folosite in special in asistarea miscarilor.

 Durata de utilizare
 Temporare
 Semipermanente
 Permanente
 Zona de actiune
 Ortezele piciorului (foot orthosis FO)

 Ortezele de glezna (ankle-foot orthosis AFO)

 Ortezele de genunchi-glezna (Knee Ankle Foot Orthosis KAFO)

 Ortezele de genunchi (Knee orthosis KO)

 Ortezele de sold-genunchi-glezna (hip knee ankle foot orthosis


HKAFO)
 Restrictionarea si/sau asistarea miscarilor unei articulatii
 Mentinerea/corectarea aliniamentului segmentului respectiv
 Transferul greutatii corporale la nivelul ortezei si reducerea astfel
a incarcarii axiale distale a segmentului protejat
 Protectie impotriva traumatismelor
 Imobilizarea unei extremitati pentru a promova vindecarea
leziunilor tisulare locale
 Preventia si corectarea diformitatilor
 Controlul durerii
 Controlul instabilitatilor articulare
 Faciliteaza ingrijirea prin ambulatoriu a bolnavului
 Utilizare conform indicatiilor specialistului, evitand imobilizarea
prelungita
 Ortezele nu trebuie sa restrictioneze miscarea la nivelul articulatiei
decat daca este necesar
 Articulatia care nu compromite stabilitatea membrului NU trebuie
imobilizata
 Ortezele trebuie sa fie functionale in toate fazele mersului
 Centrul de rotatie al ortezei trebuie sa coincida cu centrul de
rotatie a articulatiei protejate/asistate
 Ortezele trebuie sa fie confortabile, practice, corespunzatoare
estetic
 Ortezele de picior se adreseaza fortelor de presiune asupra
piciorului in timpul ortostatismului, avand efect si asupra
componentelor rotationale ale mersului (inversiune/eversiune)

 Clasificarea ortezelor de picior


 De acomodare - suport bun pentru arcada piciorului si
protejeaza de o presiune excesiva.
 De corectie - ajuta la obtinerea pozitiei neutre a piciorului
 Platfusul este o boala in care arcada longitudinala a piciorului,
care merge in lungimea talpii, nu s-a dezvoltat normal si este mai
coborata sau aplatizata. Unul sau ambele picioare pot fi afectate.
 Platfusul este o maladie mostenita genetic sau apare secundar
unei afectiuni ca artrita reumatoida, accidentul vascular cerebral
sau a diabetului.
 Controlul durerii poate fi obtinut prin controlul pronatiei excesive
a piciorului
 Pronatia piciorului poate fi definita ca rotatia interna in jurul
axului longitudinal a piciorului
 Miscarea de eversiune presupune pronatia si abductia la nivelul
articulatiei subtalare si dorsiflexia la nivelul gleznei
 Controlul pronatiei excesive se poate realiza prin controlul
pozitiei calcaneului astfel incat articulatia subtalara sa fie in
pozitie neutra
 Tratamentul la adulti consta in general in purtarea de incaltaminte
spatioasa si confortabila cu un suport bun pentru arcada
piciorului
 Medicul poate recomanda talonete, care sunt fragmente de
cauciuc, piele, metal sau plastic sau alt material sintetic modelat
dupa forma piciorului, branturi speciale pentru calcai (sub forma
de cupa)
 Acestea mentin piciorul intr-o pozitie neutra si il protejeaza de o
presiune excesiva.
Orteza tip UCBL (University of California Biomechanics Laboratory )

Talonete plantare
 Piciorul plat datorat laxitatii ligamentare poate fi tratat prin
utilizarea unui suport medial al arcadei longitudinale a piciorului,
realizand totodata si controlul durerii
 Calcaiul tip Thomas poate oferi astfel de suport mai ales in cazul
indivizilor supraponderali

 Calcaiul tip Thomas si Thomas inversat


 corectarea pronatiei prin utilizarea ortezei de picior in pes planus
 Scobire excesiva a boltei plantare a piciorului dand acestuia un
aspect cambrat

 Piciorul scobit poate fi provocat de o leziune neurologica (o


paralizie musculara, de exemplu), dar, de cele mai multe ori,
cauza lui ramane necunoscuta.

 La inceput, piciorul este suplu, iar deformatiile sale


pot fi usor corectate cu talpi ortopedice si prin reeducare.

 Mai tarziu, atunci cand piciorul este rigid si oasele


sunt deformate, tratamentul este chirurgical
 Caracteristic in pes cavus este dezvoltarea unei presiuni excesive
la nivelul calcaiului si la nivelul capului metatarsienelor cu
aparitia durerilor

 Aceasta situatie poste fi preventa prin folosirea talonetelor care


trebuie sa fie destul de inalte, la nivel medio-plantar, pentru a
asigura o distributie uniforma a presiunii
 .
 Controlul durerii la nivelul antepiciorului
poate fi relaliza prin distributia greutatii la un
nivel proximal fata de capetele metatarsienelor

 Talonetele trebuie introduse in pantof, imediat


proximal de capul metatarsienelor II-III-IV
 Bara metatarsiana – este un sustinator extern ce
se aplica la nivelul pantofului, in cazul in care
pacientul nu tolereaza aplicarea in interiorul
pantofului a talonetelor
 Are o grosime de aprox. 3 cm
 Trebuie fixata, la fel ca si talonetele interne,
imediat proximal fata de capul metatarsienelor
 Poate fi folosita si in cazul piciorului scobit,
asociat cu metatarsalgie
 Cauza frecventa a durerilor la nivel calcanean este fasceita
plantara

 Pacientii cu o pronatie excesiva la nivelul piciorului prezinta


amplificarea fortelor de stress care actioneaza la nivelul
arcului longitudinal medial al piciorului

 Fasceita plantara este deasemenea frecventa la pacientii care


poarta tocuri inalte
 Talonetele calcaneene introduse in pantof ofera ameliorarea
durerii

 Bara calcaneana, la fel ca si cea metatarsiana, este utilizata


cand pacientul nu tolereaza taloneta, sau exista tulburari
trofice in regiunea calcaneana

 Bara calcaneana trebuie fixata distal fata de zona dureroasa,


evitand astfel incarcarea completa a calcaneului in timpul
ortostatismului
 Au rolul de a oferi stabilitate
mediolaterala la nivelul gleznei

 Controleaza eficient mobilitarea gleznei

 Sunt confectionate din metal si/sau plastic


 Indicatii
 Picior echin
 Controlul spasticitatii in echin (pareza
n.sciatic popliteu extern)
 Traumatisme (entorse, fracturi)
 Instabilitatile gleznei
 Ortezele din material plastic
 Elemente structurale
 Bandeleta proximala la nivelul
gambei
 Banda longitudinala posterioara
gambiera
 Sustinator pentru picior

 Rigiditatea depinde de:


 Grosime
 Compozitia materialul plastic
 Forma /design
 Clasificarea ortezelor de glezna
 1. Atela posterioara de glezna
 Cea mai utilizata
 Nu fixeaza regiunea maleolara
 Compenseaza flexia plantara in piciorul echin
din pareza de nerv sciatic popliteu extern (drop-
foot)
 Asigura repaus functional in traumatismule
minore ale gleznei

2. Ortezele in spirala
-permite mai multa flexibilitate
- permite rotatia in plan transversal,
restrictionand partial miscarea de flexie
plantara/dorsala a piciorului cat si miscarea
de eversiune/inversiune
 3. Ortezele de glezna circulare/fixe
 Imobilizeaza regiunea maleolara
 Blocheaza atat flexia dorsala/planatara a
piciorului cat si miscarea de
eversiune/inversiune
 Permite ortostatimul cu sprijin partial pe
membrul inferior

 4. Ortezele metalice
 Compuse din bandeleta transaversala la
nivelul portiunii proximale a gambei, 2 atela
metalice lateral/medial si sistem de fixare la
pantof
- utilizate la pacientii cu sechele neurologie,
post-poliomielita
 5. Orteze de glezna Articulate/non-
articulate
 Permit reglerea (prin intermediul unor
balamale) amplitudinii miscarilor de flexie
plantara/dorsala la nivelul gleznei in limitele
necesare
 Ofera stabilitate medio-laterala la nivelul
gleznei
 Fracturile maleolei peroniere, fracturile la
nivelul oaselor piciorului, leziunea tendonului
Achilean, piciorul diabetic (piciorul Charcot)
 utilizarea cea mai frecventă în traumatisme

 frecvenţa mare a traumatismelor genunchiului

 diversitatea leziunilor şi a gravităţii

 imobilizarea ± intervenţia chirugicală + recuperarea

 utilizarea din ce în ce mai frecventă a ortezelor pentru


imobilizarea completă sau selectivă
► AAOS împarte ortezele genunchiului, după utilizarea lor, în 4
categorii:
1. orteze funcţionale – destinate asigurării stabilităţii unui
genunchi instabil;
2. orteze de recuperare – utilizate pentru controlul mobilităţii şi
protecţia genunchiului în cursul recuperării;
3. orteze patelo-femurale – utilizate în sindromul dureros anterior
al genunchiului;
4. orteze profilactice – pentru prevenirea sau reducerea severităţii
traumatismelor;
5. orteze de imobilizare.
ORTEZELE FUNCTIONALE

 utilizate pentru reîntoarcere pe teren după un traumatism

 concepute pentru a reduce instabilitatea determinată de ruptura


LIA

 reduc riscul unor traume suplimentare

 indicate mai ales la sportivi care schimă


rapid direcţia de deplasare
ORTEZELE FUNCTIONALE

Beneficiile ortezelor funcţionale nu sunt unanim recunoscute


● subiectiv – îmbunătăţirea stabilităţii, diminuarea durerii, o mai
mare încredere
● experimental pe genunchi de cadavru sau modele ar determina o
limitare a rotaţiei şi translaţiei tibiale
● unele studii clinice atestă eficacitatea ortezelor
ORTEZELE FUNCTIONALE

alte studii consideră că utilizarea protezelor funcţionale determină:


● o creştere a cheltuielei de energie
● o ischemie musculară regională cu formarea de acid lactic
● apariţia mai rapidă a oboselii musculare
● minime efecte proprioceptive
● o creştere a riscului de traume suplimentare prin falsa senzaţire
de încredere
ORTEZELE DE RECUPERARE

 ortezele de recuperare asigură protecţia şi mobilizarea progresivă


după tratamentul chirugical sau cel conservator al leziunilor
ligamentare
 sunt utilizate după repararea chirurgicală a LIA, pentru a reduce
solicitările grefei în cursul recuperării sau/şi la relauarea
activităţii sportive
ORTEZELE DE RECUPERARE
 utilizate în tratamentul conservator la leziunilor ligamentelor
colaterale
 pentru cicatrizarea leziunii lig. colaterale sunt necesare 3 condiţii:
♦ păstrarea contactului dintre capete
♦ asigurarea unei bune imobilizări
♦ o bună vascularizaţie
 orteza poate menţine conactul dintre capetele ligamentare şi
asigura o bună
 mobilizare împiedecând mişcările de valg – var şi rotaţia tibiei
 existenţa unor chingi ce se fixează cu velcro măresc eficacitatea
ortezei
 in plus se poate controla gradul de flexie - extensie
ORTEZE FUNCTIONALE SI DE RECUPERARE

sunt disponibile sub forma comenzii indivuduale sau sub forma


dimensiunilor
multiple, adaptabile;
► sunt alcătuite din 2 balamale cu
articulaţie policentrică, fie fixate
pe o “teacă” din material textil
(triplu strat, elastic) sau din
neoprene, fie prevăzute cu un
sistem de chingi care se fixează în
jurul coapsei şi gambei;
ORTEZE FUNCTIONALE SI DE RECUPERARE

 pentru buna adaptabilitate şi eficacitate este indicat să se aleagă


orteza cea mai lungă adaptabilă la cazul dat;

 este posibuilă limitarea flexiei şi/sau a extensiei în grade variate;


părţile metalice trebuie acoperite pentru a reduce traumatismele ce
ar putea fi produse celorlalţi jucători;

 ortezele făcute din materialele cele mai durabile trebuie alese


pentru sporturile de contact.
ORTEZE FUNCTIONALE SI DE RECUPERARE
ORTEZE PATELO-FEMURALE

► Durerea pe faţa anterioară a genunchiului este frecventă la


persoanele active de orice vârstă;

► sindromul dureros anterior al genunchiului este


determinat de o tulburare a articulaţiei
patelo-femurale

► ortezele patelo-femurale îşi propun


să micşoreze sau îndepărteze
senzaţia dureroasă şi să menţină
alinierea rotulei
ORTEZE PATELO-FEMURALE

 există un consens, că tratamentul sindromului dureros anterior al


genunchiului trebuie să fie iniţial conservator

 tratamentul constă în kinetoterapie,


fizioterapie, AINS,

 nu este încă clar care este rolul ortezei


● unele studii susţin apariţia unei îmbunătăţiri
semnificative prin utilizarea ortezei

 majoritatea pacienţilor consideră că există


o ameliorare subiectivă împortantă, cu o scădere
semnificativă a durerii şi cu îmbunătăţirea încapacităţii
funcţionale, prin purtarea ortezei
ORTEZE PATELO-FEMURALE

 ortezele patelo-femurale sunt confecţionate dintr-un material


elastic textil sau sintetic (neoprene) care include
chingi sau contraforturi care ajută la stabilizarea
rotulei;
 chingile sunt plasate deobicei suprarotulian; ele
pot fi plasate inferior în cazul unei tendinite
infrapatelare;
 contrafortul este plasat lateral, adugarea
unui contrafort medial previne subluxaţia medială
a rotulei
 orteza va fi utilizată în cadrul unui program
de recuperare.
ORTEZELE PROFILACTICE

► ortezele profilactice îşi propun:


● să protejeze lig. colat. medial în cursul stressului în valgus
● să susţină LIA în cursul mişcărilor de rotaţie.

► sunt cele mai controversate


● sunt studii care susţin că ele reduc în mod semnificativ incidenţa
leziunilor lig. colat. medial
ORTEZELE PROFILACTICE

► sunt cele mai controversate


● alte studii notează, dimpotrivă, un efect protector redus şi chiar
posibilitatea de a genera forţe care măresc gravitatea leziunilor
asociate de partea medială a genunchiului
Burger RR.în “The Hughston Clinic Sports Med Book.”
Baltimore,Williams&Wilkins,1995,551-558; Am.Academy of Pediatrics Committee
on Sports Med. “Knee brace use bz athlets”Pediatrics 1990,85,228.
► au fost experimentate în cadrul “Ligii Nationale Americane de
Football”
► părerile jucătorilor şi antrenorilor sunt şi ele împărţite:
ORTEZELE PROFILACTICE

► părerile jucătorilor şi antrenorilor sunt şi ele împărţite:

● jucătorii care au nevoie de abilitate consideră că purtarea


ortezelor le limitează viteza şi agilitatea şi evită utilizarea lor de
rutină;

● jucătorii de linie defensivă, care au un risc mai mare de a face


leziuni ale lig. colateral medial, le consideră utile şi folosesc
ortezele mai frecvent.
ORTEZELE PROFILACTICE
ca fabricaţie sunt asemănătoare cu ortezele funcţionale;
► au numai una (cea medială) sau două balamale cu articulaţie
policentrică
►trebuie aleasă orteza cea mai
lungă şi trebuie bine adaptată
► de preferat aplicarea pe piele
după îndepărtarea părului

► e importantă buna plasare articulaţiei faţă de condilul femural


►Nu este indicată utilizarea ei permanentă
ORTEZELE DE IMOBILIZARE

sunt utilizate pentru imobilizarea temporară a genunchiului cu


scopul:
● de a linişti fenomenele inflamatorii determinate de:
♦ intervenţii chirurgicale
♦ traumatisme
♦ pusee acute ale artritelor autoimune
(poliartrită reumatoidă) sau ale gonartrozelor
♦ artritele septice (infecţioase sau bacilare).
ORTEZELE DE IMOBILIZARE

 sunt prevăzute cu balamalene,


laterale şi posterioară, amovibile,
şi cu chingi care se fixează
anterior

 pot asigura suprimarea completă


a mişcărilor sau lăsa un anumit
grad de libertate
ORTEZA DE ABDUCTIE A SOLDULUI

-utilizata frecvent postoperator, pentru


pozitionarea optima a capului femural
la nivelul acetabului
ORTEZA DINAMICA DE SOLD DE
MERS

 utilizata la pacientii cu spina bifida,


leziuni medulare cu paraplegie
 asista mersul prin transformarea
miscarii de flexie a coapsei pe bazin a
unui membru in miscare de extensie a
coapsei controlaterale
 toletanta dificila in cazul pacientilor
cu obezitate, scolioza, spasticitate
reziduala, varsnici