Sunteți pe pagina 1din 123

Facultatea de Stomatologie Catedra de Tehnologia Protezelor şi

U.M.F. “Carol Davila”,Bucureşti Materiale Dentare

CURS 1

Prof. Dr. I. Pătraşcu


TEHNOLOGIA
P.DENTARE FIXE.

PROTEZA DENTARA = restaurare mecano-protetică.


Restaureaza partial-total unitati dento-parodontale
(dd,segment de arcada).
CLASIFICAREA PROTEZELOR

1) Dentare
2) Chirurgicale
3) Ap. ortodontice
CLASIFICAREA PROTEZELOR
DENTARE
I. FIXE
 UNIDENTARE – restaurează morfologia şi funcţiile unui
element dentar
 PLURIDENTARE – restaurează morfologia şi funcţiile 1-4
dinţi lipsă - edenrtaţie
II. PARŢIALE (mobilizabile) restaurează
morfologia şi funcţiile arcadelor parţial
edentate;
III. TOTALE (mobile) restaurează morfologia şi
funcţiile arcadelor total edentate;
I. PROTEZE DENTARE FIXE
II. PROTEZE DENTARE MOBILIZABILE
III. PROTEZE DENTARE MOBILE
CLASIFICAREA EDENTAŢIEI

1. Ed.parţială:
1. Redusă - absenta 1-4 dinţi;
2. Întinsă- până la 1-2 dinte prezent pe
arcadă.
2. Ed.totală : absenta tuturor dd. de pe o
arcadă.
LEZIUNILE CORONARE

1. cu lipsa de substanta (caria, abraziunea,


fracturile+displazia dentara=leziunea
preexista eruptiei(de obicei in zona de
colet);
2. fara lipsa de substanta (anomalii de
forma, volum culoare si pozitie).
CAUZELE LEZIUNILOR DENTARE

1.Caria dentara :
Simpla
Complicata
Ele pot fi tratate conservativ prin
restaurări directe sau prin proteze
unidentare - superioare.
2. Abraziunea:
fiziologica (cu varsta)
patologica.
3. Fracturile dentare

restaurări indirecte
ANOMALIILE DENTARE

Anomaliile dentare:
 de forma ( IL sup.- forma conică);
 de volum (forma nanica IL sup.;
 de pozitie (caninul superior – vestibulo,
palatopozitie);
 de culoare (> frecvente- igienei bucale<,
medicamentelor (tetraciclinelor).
TEHNOLOGIA P.F.D.
.Restaurări Protetice Indirecte
.Coroane-Punti Dentare
Fixarea;infrastructura dentara
• fricţiune + cimentare = cimenturi FOZ
• fricţiune +adeziune = cimenturi ;CIS,
PCZ,CR
• volum <
• restaureaza lez. coronare(odontale)
• materiale;aliaje,RAS,RDC,MC
CÂMPUL PROTETIC

Def: Totalitatea elementelor morfologice ce vin


în contact cu proteza unidentară

Bontul dentar + ţesuturile parodontale;


Dinţii vecini – puncte de contact;
Dinţii antagonişti – contact ocluzal;
Relaţia de ocluzie
PROTEZELE UNIDENTARE
FIXE

Caracteristici generale:
 Restaurează morfo-funcţional un
element dentar
 Proteze de mare precizie

 Volum < / comparativ; protezele


pluridentare.( parţiale, totale)
1. Clasificare
VOL. ŢES. DENTARE
RESTAURATE

a) incrustatiile – restaureaza V< Tesut dentar

Caracteristici :
 proteze de mare precizie ;
 restaurari- morfologie coronara;
 element de agregare - punti mica amplitudine.
1. DUPA VOLUMUL ŢESUTURILOR
DENTARE RESTAURATE

b) coroanele de acoperire (coroane de invelis )


– refac un volum mai mare de tesuturi dentare distruse.

Se clasifica în :
 coroane totale ;
 coroane ecuatoriale;
 coroane partiale ( ce acopera numai o parte din fetele
laterale) – 3/4; 4/5;7/8;
1. DUPA VOLUMUL ŢESUTURILOR
DENTARE RESTAURATE
b) coroanele de acoperire (coroane de invelis )
Caracteristici :
 pot acoperi parţial sau total dintele pregatit in forma de bont
dentar ;
Indicaţii:
 ca element de agregare in puntile dentare ;
 ca element de corectare a anomaliilor de forma, culoare sau
volum ;
 coroanele ecuatoriale - indicate pe dintii cu afectiuni
parodontale. Bontul este pregatit cu prag la 1-1,5 mm de
insertia gingivala (prag circular)- sunt indicate numai aliaje
nobile.
1. DUPA VOLUMUL ŢESUTURILOR
DENTARE RESTAURATE

b) coroanele de substituţie – restaureaza= morfologia


coroanelor dentare
P.componete; 2 dispozitive:
 radicular (pivot)
 coronar.
Fixarea; pe preparatia intracanalara- cimentare.
 Restaureaza- volum de tesuturi mare, total ;
 Element de agregare;
 corectarea anomaliilor; de pozitie, forma,
culoare, abraziuni, etc.
2. DUPĂ ASPECTUL ESTETIC

 proteze unidentare estetice: refac > estetica


dintelui afectat.
Ex: cor. acrilice, cor. ceramice (integral ceramice,
metalo-ceramice ), cor. metal-compozite .
 proteze unidentare inestetice: - din aliaje metalice
proteze unidentare mixte: metalo-polimerice,
metalo-ceramice.
www.ctp-md.ro
3. DUPĂ INDICAŢIILE CLINICE
• pentru protectia coroanelor cu hiperestezie (care
contraindica aplicarea de crosete);
• pentru protectia coroanelor expuse la fracturi;
• pentru corectarea morfologiei coroanelor
abrazate si reechilibrarea ocluzala (cea mai dificila
indicatie de realizat in domeniul proteticii) ;
• pentru imobilizarea dintilor parodontotici (cu
mobilitate) - se utilizeaza proteze tip
incrustatii(INLAY) si ONLAY(coroane) ;
• pentru pregatiri proprotetice – coroanele sunt
prevazute cu lacasuri pentru pinteni ocluzali,
praguri si convexitati pentru agregarea protezelor
scheletate(in practica se utilizeaza si aplicarea de
sisteme speciale pentru agregarea protezelor
scheletate);
• pentru corectarea anomaliilor de culoare, forma,
numar (coroanele de acoperire, coroanele de
substitutie).
Indicaţii PDF: EA:

• Incrustatiile - “incrustatie in
incrustatie” = agregarea labila a
puntilor.
• coroanele de acoperire- punti
hemiarcada, punti totale (1-3 elemente);
• coroane de substituţie.
4. DUPĂ TEHNOLOGIE
 tehnica turnarii (cea mai utilizata)- INLAY,
coroanele de acoperire (metalice), componentele
metalice pentru coroanle mixte si de substitutie ;
 polimerizare/termopolimerizare – coroanele
acrilice ;barofotopolimerizare – coroanele metalo-
compozite ;
 sinterizarea (arderea, ceramizarea) – coroanele
ceramice si metalo-ceramice.
CURS Nr.2

-INCRUSTAŢIILE-
 Proteze unidentare < dimensiune
 Restaurarea morfologiei coronare
 E.A. - puntile cu 1-2 elemente ;

Materiale:
– Au (aur moale 916º%)
– Pd-Ag -PALIDOR, PALLIAG.
– Masele ceramice – ceramice, mixte;
– Masele compozite.
INDICAŢIILE INCRUSTAŢIILOR

 restaurarea morfologiei coronare;


 element de agregare;
 element de imobilizare dd. mobili;
 element preprotetic - sprijinul protezei scheletate;
 element de agregare- puntile speciale (punti mobile sau
punti agregate “incrustatie in incrustatie”);
 element de echilibrare ocluzala > indicata;
INCRUSTAŢIILE

Indicatiile clinice= limitate


 Dificultatilor- prepararea clinica;
Dificultatilor-dotare tehnica;
Materiale foarte scumpe;aliaje
nobile, mase ceramice.
CLASIFICAREA INCRUSTAŢIILOR
1. după topografia leziunilor carioase
INLAY ONLAY PINLAY
1. Cavitati clasa I situate pe fata ocluzala a dintilor laterali
(PM, M) ;
2. Cavitati clasa II pe fetele proximale si ocluzale (dintii
laterali) ;
3. Cavitati clasa III pe fetele proximale ale dintilor frontali ;
4. Cavitati clasa IV pe fetele proximale ale dintilor frontali,
(la nivelul unghiurilor incizale ) ;
5. Cavitati clasa V situate in 1/3 cervicala (de regula pe fata
vestibulara).
ETAPELE CLINICO-TEHNICE
INCRUSTAŢIILE METALICE

I. Prepararea dd.(cavităţilor) - Black:


Peretii; paraleli, perpendiculari pe peretele
parapulpar;
Peretii verticali; < divergenti;
Adancimea;1,5- 2 mm, metalice =RM>
obturatiilor;
Axul de insertie; in axul de transmitere
F.O.
Bizotarea;35-40º
I.Prepararea cavitatilor :
INLAY-Cl-I-a=FO(PM,M)

 Clasa I- casete:
 Forma ~
dreptunghiulara
 Peretii ;<
divergenti spre
ocluzal;
 Contur retentiv
I.Prepararea dintilor:
INLAY-Cl-II-a

 Clasa II- caseta


Dubla:
1. M,D
2. FO.

• Cavitatea Verticala=elimina procesul carios.


• Cavitatea Orizontala=retentiva- litera delta.
I.Prepararea dintilor:
INLAY-Cl-III-a

 Clasa I(FP) = caseta


triunghi.(F.P.)-
unghiuri >exprimate
 Protezate- INLAY
ceramic;
I.Prepararea dintilor:

 Clasa V = forma
reniforma.
INLAY- MOD

 Casete=MOD
 EA – puntile mici.
 Elemente fixare- dd.
parodontotici.
CARACTERISTICILE INCRUSTAŢIILOR
(intra- şi extratisulare)

INDICATE:
 Dd. Voluminosi-forma cilindrica =PM,M;
 Cavitati bucale- indice carie < ;
 Cavitati bucale- igiena bucala>;
 Materiale: aliaje nobile (Aur 916º%), mase
ceramice, RDC.
ETAPELE CLINICO-TEHNICE:
INCRUSTAŢIILE METALICE

II.AMPRENTAREA:
inregistrarea elementelor campului
protetic:
preparatia dentara,
dintii vecini,
dintii antagonisti,
relatia de ocluzie.
II.METODE
AMPRENTARE:

1.M.MONOFAZICA;
• Mat.elastomericefluide-portamprenta
individuala.(RAS,RDC,).
•Lingurile indiv.- stopere ocluzale; solutie>, mat. de
amprentare - grosimea ; 2-3 mm.
•Contractiile, distorsionarile- nesemnificative.
AMPRENTAREA:
1.Metoda Monofazica

OBSERVATII ;

•Siliconii aditie + polieterii - materialele cu coeficientul


de contractie <; precizie maxima.
•Ex: polieteri – IMPREGUM,PERMADYNE; incrustatii
cl. a-II-a, MOD; amprenta finala foarte fidela.
•Polieterii;>precizie-indicati in tehn.INLAY,ONLAY.
II.METODE-AMPRENTARE

!2.M.BIFAZICA- elastomeri de sinteza- dublu


amestec(WASHTEHNICH)

• Portamprente standard metalice.


•Siliconi aditie,polietheri
II.AMPRENTAREA:
METODA BIFAZICA

WASH-TEHNICH;
• 1. amprentare primara; elastomer chitos;ELITE,
SILAPLAST, PANASIL;
• 2. priza; 3-5 minute.
• 3. indepartre amprenta primara.
• 4. pregatire pt. amprent. finala; santuri degajare -
siliconului fluid;
-spalare, igienizare, uscare perfecta.
• 5.amprenta finala- silicon fluid (seringa+pistol
aplicator)
II.AMPRENTAREA:
METODA BIFAZICA - TEHNICĂ
 AMPRENTA OPTO-ELECRONICA-CEREC II
II. ALTE METODE;

1.Amprenta cu inel de cupru- Stents.


2.Mat.siliconic- amprenta arcada.
 Supraamprenta cu gips - depasita.
2.AMPRENTA RIGID-
ELASTICA

• amprenta de hemiarcada –cu STENTS – amprenta


primara.
• Amprenta finala - material siliconic fluid.
• Inregistreaza- un segment de arcada: preparatia, dd.
vecini dd. antagonisti, relatia de ocluzie.
• Amprenta- comoda, rapida, imprecisa=RC,PIM.
• Restauararea finita- inaltari ocluzie.
III.MODELUL DE LUCRU

• reproducerea pozitiva
a elementelor campului
protetic dupa amprente
de mare precizie.
III.MAT.PT. MODEL
- PROPRIETĂŢI -

NEWMAN&WILLIAM;

• Plasticitate -aplicare int.amprentei;


•Fidelitate - exactitate > detaliile campului protetic ;
•Stabilitatea dimensionala : gipsurile dure, extradure
dilatare < :0,1% dure , 0,05 – extradure ;
•Rezistenta mecanica- rupere, abraziune ;
•Rezistenta la socul termic.
III.MATERIALE MODEL

• Gipsurile dure: MOLDANO – socluri


• Superdure: MOLDAROCK, FUJIROCK, VELMIX-KERR -
turnarea arcadelor ;
• Rasinile compozite: EPOXI DIE, BLUE STAR ;
• materiale superioare
• tehnologia incrustatiilor > ;
• tehnologie modellucru - cu si fara pinuri metalice
(ZEISER, PINDEX, ACCU-TRAC) ;
III.MATERIALE MODEL

• Materiale metalice: electrodepunere amprente; f.


indicate pt. Incrustatii; fidelitate,stabilitate >, executie
laborioasa,f. rar utilizate.
• Cimentul silicofosfat ;
• Rasinile acrilice simple;
• Materiale metalice=amalgame (Cu, Ag)/ val. istorica
III.MODELUL CU BONTURI MOBILIZABILE

TEHNICA:

• Igienizarea amprentei ;
• Dezinfectia: HIV+ alti agenti virali, microbieni- solutii
hipoclorit 2% ,spalare,timp de imersie 10-15 minute ;
• Prepararea gipsului- pt. INLAY – gipsuri extradure.
• Prepararea gipsului; manual, > indicat- electromecanic-
eliminare buler aer, dozarea imprecisa, structuri
nonrezistente.
III.TEHNICA DE OBŢINERE A
MODELULUI CU BONTURI MOBILIZABILE

• Turnarea gipsului superdur- SUPERSTONE ,


aplicare cu vibrare mecanica (masa vibratorie) umplerea
amprentei , marginal o depaseste cu 3-4 mm ;
• Aplicare tije metalice cu teaca ;
• Priza gipsului-20-30 minute ;
•Izolare - apa 5 minute ;
III.TEHNICA DE OBŢINERE A
MODELULUI CU BONTURI MOBILIZABILE

• Turnarea soclului ( 2);


gips dur, vibrare mecanica -
masa vibratorie, manual;
Ex: la MOLDAROCK – soclul din MOLDANO.
•Gipsul soclu; se aplica pe placuta, inaltimea 2-3 cm,
•Aplicare amprenta turnata- pe gipsul soclului
•Priza finala -24 ore ;
III.TEHNICA DE OBŢINERE A
MODELULUI CU BONTURI MOBILIZABILE

• Demulare amprenta - model arcada bonturi fixe.


• Mobilizarea bonturilor-la 24 de ore, dupa dilatari;
• sectionare cu fierastraul proximo-proximal in zona
preparatiei pana in gipsul soclului.
• In soclul ambelelor modele se practica mici orificii
cu spatula.
• se exercita presiuni pe tija metalica - se
mobilizeaza bontul.
• Tijele din teaca metalica - usor de mobilizat.
III.TEHNICA DE OBŢINERE A
MODELULUI CU BONTURI MOBILIZABILE

• Obs.tehnice :
•tija metalica fara teaca – izolata cu lac, ceara.
• modelul cu bonturi mobilizabile; utilizat> tehn.
incrustatiilor, onlay-urilor.
•Bontul mobilizabil; model unitar,
dimensiunea > mica.
III.AVANTAJELE
MODEL (B. M.)

• macheta- modelaj proximo-proximal, zonele


de inchidere marginala ;
• zona de contact proximal este modelata
foarte exact.
• se evita gravarea arbitrara a bontului .
!!Se contraindica modelul de hemiarcada cu
bont fix.
III.Modelul de hemiarcada
cu cheie distala de ocluzie

• poate fi obtinut :
• cu bont fix,monobloc(
curent) ;
• cu bont mobilizabil
inlay-uri,incorect
adaptate marginal,
ocluzal care sunt turnate
din,materiale
contraindicate.
III.Modelul de hemiarcada
(cu pinuri metalice)

a) secţionat + pinuri
(modern)
b) procedeul clasic –
obţinerea bontului
III.Modelul de arcada
( PINDEX-DOWEL)
III.Modelul de arcada
PINDEX-DOWEL
III.Modelul de arcada
PINDEX-DOWEL
III.MODELUL DE LUCRU-
ALTE TEHNICI

• Rasini compozite: EPOXIE DIE


•au coeficientul de contractie mic,
•sunt rezistente marginal,
•sunt superioare gipsurilor extradure- sunt
casante.
•materiale scumpe, utilizari restrinse
•se pot obtine piese de mare precizie .
III.MODELUL DE
LUCRU ALTE TEHNICI

• Tehnicile ZEISER I, II; aplicabile cu gipsurile


extradure si rasini compozite.
•Arcada se toarna din rasina sau gips superdur.
• Soclul- reprezentat de o placuta din material
plastic in care vor fi plasate tijele;
•Are o forma arcuata - nu reproduce bolta sau
planseul;
• este un model usor manevrabil.
III.MODELUL DE LUCRU
ALTE TEHNICI

• Model fara pinuri metalice – ACCU-TRACK


; segmentul de model se pozitioneaza cu
ajutorul unor zimti speciali.
•Tehnica AERO-DENTAL(ZACK)– model cu
segment sectionat fara pin metalic.
•SISTEMUL TRAY;
• ergonomice, montate pe diferite suporturi
din materiale plastice.
• Tehnic nu sunt mai exacte ca modelele cu
pinuri cu teaca sau fara teaca.
• striurile- mobilizari succesive se distrug.
MACHETA(IV)

• reproducerea in volum si forma a


viitoarei incrustatii sau coroane.
MACHETA

Materiale :

• Ceara : mat.clasic
• RAS : materiale rigide, nedeformabile,contractie >;
• prelucrate marginal prin aplicarea de ceara,
procedeu mixt.
• RDC foto. : PALAVIT GLC (Kulzer)-
• indicatie >
PROPIETATI MAT.
MACHETE

• sa prezinte o faza plastica la temperatura


mediului ;
• dupa priza sa fie prelucrabile : ceara prin
sculptare ; rasinile prin frezare ;
• sa nu irite chimic : sa nu reactioneze cu tesuturile
parodontale ;
• sa arda fara reziduuri si fara fisurarea tiparului.
METODE DE OBŢINERE A
MACHETELOR

a) directa : modelata de clinician;


b) indirecta : modelata de tehnician in laborator;
c) mixta.
METODA INDIRECTĂ

• conditionarea bontului ;
• izolarea preparatiei- lacuri speciale
(LUSTROL, DIE SPACER) ; c.i. umezirea
bontului in apa- contractii> ceara ;
• aplicarea material pt. msacheta;ceara,
picurare - umplere cavitate –< exces ;
METODA INDIRECTĂ

• se depune ceara pentru priza primara ;


• detensionarea machetei; macheta pe
model intre 6-12 ore.
• modelajul final se realizeaza cu lama
spatulei ;
• Finisarea;buleta imbibata in solvent
(acetona, toluen); se indeparteaza urmele
grasoase+ netezire suprafete modelate).
MACHETA DIN RĂŞINĂ ACRILICĂ

 se va aplica in stadiul vascos strat cu


strat pana la umplerea cavitatii ;
 se depune pentru priza (R.A.S) sau se
fotopolimerizeaza (rasina compozita) ;
 prelucrare, finisare si individualizarea
contactelor ocluzale.
MOBILIZARE-MACHETA

• cu tije speciale, de regula metalice cu


lungimea 30mm, grosimea 1-1,5 mm
pentru incrustatiile simple.
Tija in forma de U cu bratele inegale pentru
incrustatiile duble.
Tija in forma de U cu bratele egale pentru
incrustatiile triple.
ROLUL TIJELOR

• mobilizarea machetelor ;
• rol de transport a machetelor;
• canal principal de curgere a metalului in
tipar ;
• scheletul pe care se aplica machetele
accesorii.
TOPOGRAFIE
TIJE

• M. ceara - portiunea > groasa a machetei.


• M. rasina acrilica - in faza plastica a
rasinii.

Tije prefabricate- se fixeaza cu rasini


autopolimerizabile.
RDC=mat. ideale machete;
incrustatii, cor. partiale, pinlay-u
Facultatea de Stomatologie Catedra de Tehnologia Protezelor şi
U.M.F. “Carol Davila”,Bucureşti Materiale Dentare

CURS 3

Prof. Dr. I. Pătraşcu


TIPARUL

• Materiale refractare; specifice aliajelor pt.


turnarea incrustatiilor.
TIPARUL – ETAPE DE
OBŢINERE

a)pregatirea machetei pentru ambalare;


b)ambalarea;
c)evacuarea machetei din ambalaj (materialul
refractar);
TIPARUL – ETAPE DE OBŢINERE
a) Pregătirea machetei

Mobilizare Macheta :
• Tije metalice , mat. plastic
• Aplicare ;vertical
• unghiul = 90º / suprafata
ocluzala
• L.= 30 mm
•  = 1,7-2mm = macheta canal
principal - aliaj in tipar
TIPARUL
ETAPE DE OBŢINERE
a) Pregătirea machetei

• Macheta canal principal - Macheta


rezervorului de metal fluid;
- 2,5-3 mm de suprafata oclz. =3,5-4 mm.
-“sfera de contractie”, “bila de contractie”
• Istmul = 2,5-3 mm.
-punti (corp de punte) istmul= canalul
secundar.
• Macheta canalului-evacuarea gazelor =1
mm, ceara trefilata , fir de nylon.
TIPARUL – ETAPE DE OBŢINERE
a) Pregătirea machetei

Detensionarea ;
 din momentul in care macheta este
finisata
 racire pe model timp de 5-12 ore
 CI- introducerea in apa rece contractii -
defecte de turnare -subdimensionarea
piesei protetice.
TIPARUL –
Pregătirea machetei

Degresarea;
• macheta pe capacul conformatorului;
• solventi organici- alcool, acetona (Kerr-Isolit,
Waxit).
• se evita insitenta, trecerile prin flacara-deformari
- indepartarea contaminarilor machetei fara
microspatii in masa de ambalat
- defecte de turnare sferice.
TIPARUL
ETAPE DE OBŢINERE
b) Ambalarea
Conformator cilindric (metalic, material plastic) si
capac.
 sectionat vertical
 din carton, plastic - dilatarea totala
 Capacul- prezinta santuri concentrice
din 5 in 5 mm,
Cilindrul- se captuseste cu azbest,
hartie creponata, rolul de:
  absorbtie apa ;
  faciliteaza; dilatarea higroscopica, termica, priza
= D T masa ambalat.
  indepartare ambalaj din conformator.
TIPARUL – ETAPE DE OBŢINERE
b) Ambalarea

Materiale speciale:
•refractare, termorezistente, cu
proprietati specifice:
•rezistenta la socul termic,
mecanic
•instabiliate volumetrica = pentru a
facilita fenomenul de contractie).
•grad de porozitate - evacuarea
gazelor
•aliajele nobile - mase de ambalat
specifice - dilatarea 1,25-1,3%
TIPARUL – ETAPE DE OBŢINERE
b) Ambalarea

Produse comerciale :
 CRISTOBALITE INLAY (Kerr) ;
 AUROPLUS (Bego) ;
 LUSTER CAST (Kerr).
• pe baza de sulfati.
Masele de ambalat; cele mai indicate pt.
nobile sunt pe baza de fosfati.
- nu exista riscul contaminarii aliajului.
TIPARUL
ETAPE DE OBŢINERE
Metode de ambalare
Intr-un singur material = metoda clasica=cea
mai indicata;
machetele se pensuleaza in strat subtire
de 1-3mm, inainte de aplicarea
conformatorului.
Se aplica conformatorul, masa de ambalat
se aplica in el prin vibrare.
In doi timpi
masa de ambalat se aplica prin pensulare
si spatial in grosime de 5-10mm - nucleu. -
priza.
In timpul 2 - macheta este fixata pe capac
– umplere conformatorului, cu vibrare
TIPARUL – ETAPE DE OBŢINERE
Metode de ambalare

Ambalarea in 2 materiale: abandonata.


Timpul I – ambalare cu masa de ambalat specifica,
priza ei si conditionarea nucleului (in apa) , se
introduce in conformator
Timpul II - materialul nr. 2 nespecific, cuart (nisip)
cu gips = 2/1.
 Metoda este contraindicata in tehnologia
incrustatiilor.
TIPARUL
ETAPE DE OBŢINERE
c) Tiparul

Se obtine prin evacuarea machetei din


ambalaj
 prin topire - cele din ceara ;
 prin ardere - cele din rasini acrilice simple
sau rasini compozite.
Etapele de preincalzire, incalzire =
conditionarea termica a ambalajului .
TIPARUL
ETAPE DE OBŢINERE
c) Tiparul
Preincalzirea
 in cuptorul de preincalzire
 tijele metalice se extrag din ambalaj; incalzire
in cuptorul de preincalzire, becul Bunsen,
aragaz
 ambalajul se aplica cu palnia in jos si se ridica
lent temperatura de la 0 la 200ºC, timp de 1 ora.
Fenomenele care au loc:
 se evapora o parte din apa ;
 se initiaza dilatarea termica ;
 se elimina partial macheta din ambalaj.
TIPARUL
ETAPE DE OBŢINERE
c) Tiparul
Încalzirea
are loc intre 200-750ºC, ridicandu-se lent
temperatura.
se elimina complet materialul de
macheta prin topire-ardere din interiorul
ambalajului.
se definitiveaza dilatarea termica, apa
se elimina complet,
se aduce tiparul la temperatura
apropiata de temperatura de topire a
aliajului.
Va rezulta o cavitate cu forma si volumul
identice cu ale machetei, tiparul.
ALEGEREA+TOPIREA
METALULUI
Cantitatea - functie de dimensiunea si
tipul protezei.
 simple: cls. I, III, finite 1,5g, necesar
3g;
 duble (MO, DO) , finite 2,5 g,
necesar 5 g;
 triple (MOD) , coroane partiale
(onlay) ,finite 3 g, necesar 6g.
Pentru turnare - in creuzete ceramice
sau grafitice.
Firma Haereus - turnarea in creuzete
grafitice.
SURSE DE TOPIRE ŞI
APARATE DE TURNARE

Flacara produsa de gazele naturale


amestecul de oxigen si hidrogen, acetilena,
propan, butan livrate in butelii speciale.
- oxigen cu gazul metan = flacara oxigaz =
temperatura de 2000ºC pentru topirera aliajelor
nobile conventionale cu aur crescut (950-1150ºC).
- oxigen cu hidrogen = flacara oxihidrica= ,
temperatura 3000ºC
- oxigen cu acetilena - 3000ºC - pentru aliajele
nenobile Co-Cr, Ni-Cr = aliaje inalt fuzibile.
SURSE DE TOPIRE ŞI
APARATE DE TURNARE

Amestecul oxigaz - putin indicata –


- pericol contaminarii aliajului topit cu un aflux
superior de carbon,
- determina modificarea proprietatilor mecanice
(turnatura friabila).
Dar daca flacara se foloseste cum trebuie (zona
reducătoare) si cu o protectie de borax pentru a
evita contaminarea aliajului, se pot evita aceste
lucruri.
SURSE DE TOPIRE ŞI
APARATE DE TURNARE

Flacara contine mai multe zone :


· oxidanta (galbena)-trebuie evitata ;
· oxido-reducatoare (albastra) cea necesara;
· rece –ineficienta.
Pistol cu 2 stuturi - se ataseaza 2 furtunuri cu gaz
metan si oxigen, o camera de amestec, aprindere
la nivelul duzei- flacara necasara topirii aliajului.
Aliajul se topeste in palnia tiparului, procedeu
contraindicat, deoarece apar cele mai numeroase
defecte de turnare.
SURSE DE TOPIRE ŞI
APARATE DE TURNARE

Curentul electric:
• cea mai indicata solutie pentru topirea
aliajelor metalice.
• caldura este determinata de bobine de
inductie situate in jurul lacaselor in care
se plaseaza creuzetele.
SURSE DE TOPIRE ŞI
APARATE DE TURNARE

Intervalul de topire:
· - 950-1150ºC aliaje nobile pentru inlay ;
· - 1150-1250ºC aliaje nobile pentru ceramica ;
· - 1250-1350ºCaliaje nenobile tip Ni-Cr
(moderne) ;
· - 1350-1450ºC aliajele Co-Cr; aliaje inalt fuzibile
- 1600-1750ºC aliajele baza titan
SURSE DE TOPIRE ŞI
APARATE DE
TURNARE
Surse de topire electrice :
- in combinele moderne – Castomat, Ticast,
TIM500, Bego Nautilus (curenti de inalta
frecventa) cu declansarea automata a
centrifugarii.
Cel mai indicat procedeu – topirea cu CIF cu
mediu de protectie (cripton, argon, heliu)
in creuzet si centrifugare automata.
turnaturi foarte exacte.
APARATE DE TURNARE

I. simple : (rudimentare) fronda de mana;


rotaxul mecanic. Sunt prezente in
laboratoarele dotate modest
II. Centrifugi semiautomate (Rotojet – cu
actiune electrica; Schloder - cu actiune
mecanica).
III. Centrifugi automate (combine
electronice), cel mai indicat mijloc de turnare
pentru aliaje. Elementul principal al
introducerii aliajului in tipar il reprezinta forta
de catapultare.
Accesorii: (machetele rezervorului de aliaj
fluid, macheta istmului, macheta canalului de
evacuare a gazelor), importanţă secundară.
CENTRIFUGA
SEMIAUTOMATĂ
Topirea aliajului -flacara oxigaz, protectie
(borax), aliajul  creuzet.
Etapele functionarii :
· - Centrifuga este armata 3-5 rotiri ;
- Plasarea in lacasul metalic a tiparului
situat in imediata apropiere cu
creuzetul ;
- Topirea aliajului.
- Declansarea centrifugarii prin
actionarea unui brat vertical; se va
dezvolta a forta centrifuga prin care
aliajul este introdus in toate detaliile.
CENTRIFUGA AUTOMATĂ
· Topirea aliajului in creuzet, sub actiunea
curentilor de inalta frecventa, cu protectie
de gaz inert ce nu se combina cu aliajul, il
protejeza de actiunea oxigenului.
Aliajul se depune in creuzetul de ceramica ce
exista in vecinatatea tiparului fixat intr-un
lacas metalic ;
· Se declanseaza topirea metalului ;
La combine se programeaza intervalul de
topire : 950-1150ºC (aliaje nobile), limita
superioara este anuntata de o lumina, se
afiseaza pe ecran, si apoi se declanseaza
centrifugarea orizontala si astfel se
introduce aliajul in tipar.
In acest fel se obtin cele mai bune turnaturi.
COMBILABOR - HAEREUS
 Aliajul se topeste in creuzete grafitice
(Haerador) pentru aliaje nobile, topire cu
curenti de joasa frecventa degajati de o
bobina obtinuta din fir de platina.
Aliajul fluid este introdus in tipar prin
cadere si aspirare. Aparatul de turnat este
prevazut cu vacuum si determina o presiune
negativa in interiorul tiparului.
procedeul tehnic >, necontaminant pt.
aliajele nobile >.
Creuzetul grafitic este sectionat vertical si
in momentul rasturnarii camerei de turnat ,
creuzetul se deschide, aliajul curge in palnia
tiparului, de unde este aspirat. Deci nu se
introduc incluziuni grafitice.
DEZAMBALAREA
• 5 minute - racire
• se introduce brusc in
apa pentru “calire” -
reomogenizarea si
uniformizarea structurii
cristaline (suficient
pentru aliajele nobile)
Pentru aliajele nobile albe
(Ag-Pd) (maleabilizare),
timp de 2 ore la 750ºC
si racire lenta.
Dezambalarea propriu-zisa
se realizeaza prin
spargerea tiparului si
curatirea sumara cu
spatula.
DEZAMBALAREA
Sablarea turnaturii - jet de
particule
(cuart-oxid de siliciu,.
corindon, alumina) -aliaje
nenobile.
PMMA – particule
polimerice - aliaje nobile
• rezulta suprafete netede,
mate - ulterior prelucrate si
lustruite.
Cand utilizam surse si aparate
de turnare “antice” vor
rezulta defecte de turnare.
PRELUCRAREA FINALĂ-
INLAY

- cu gume / polipant + pasta de lustruit verde (oxid de


crom).
- cu filturi si apoi cu pufuri (bumbac) - lustrul final.
Se controleaza ; - punctele de contact proximale,
- gradul de frictiune, punctele de contact ocluzale,
- relatiile de contact cuspid-fosa.
- cu hartii fine de articulatii , benzile metalice
Disfunctii ocluzale functionale - metoda cu
articulator semiadaptabil.
DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE
DCR= RCR
Def.: proteze unidentare
fixe=restaureaza morfologia coroanei.
Fixarea - frictiune, cimentare  pivot
intraradicular.
Parti componente :
 Segmentul radicular = dispozitiv
=pivot=stitf intraradicular;
 Segmentul coronar = bont artificial.
Forma- piramidala ~ coroana dd..
DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (DCR)

Indicaţii:
 Restaurarea dd. fracturati accidental;
 Reconstruirea dd. devitali;
 Dinti cu obturatii voluminoase;
 Modificari- ax insertie,dimensiuni bont coronar.
OBS.- Cor. acoperire; etestice, mixte.
- Nu cor. subtitutie
DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (DCR)

Preparaţia:
 Sectionarea t. patologice – t.sanatos ( dentina
alterata, smalt nesustinut) ;
 Cateterizare c. radicular - obturat - apex;
 Preparare canal- forma cilindro-conica - 2/3 din
radacina;
METODE OBTINERE

1.Metoda directa-
 macheta ceara- clasic
 RAS
 FRC+ RDC
 Al-ceramica restaurari estetice
2.Metoda indirecta :
 Amprentarea rigid elastica (clasic)
 Amprentarea siliconica (dublu amestec)
RCR & DCR

Metoda Indirecta  macheta.


• izolare bont -5 min. apa saponata ;
• alegerea tijei + modelarea ;
• macheta dispozitiv radicular - ceara forma con
in lojeta, fulare. Tija incalzita se introduce in
ceara, racire, indepartare cu usoare tractiuni=
macheta d. radicular.
• Modelarea bontului artificial
• Tija +machetele acesorii- ambalare.
• Turnare D.C.R.
DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (DCR)

Mat. Metalice;
• Aliaje nobile cls III : Palidor ;
• Nichel-crom SOFT;
• Aliaj baza cupru, Ag.= C.I.
Mat. Nemetalice;
• Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr).
DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (DCR)

3. Metoda mixta :
- tehnicianul modeleaza macheta + medicul o
adapteaza.
-machetele RAS,RDC- perfectare inchidere
marginala cu ceara.
DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (DCR)

Avantajele utilizarii R.C.R. :


• Rezistenta mecanica > dd. partial distrusi;
• Recuperare dd.devitali, , dinti vitali fracturati;
• Terapie protetica ; conservativa, estetica
• NU cor. de substitutie;
C.I. = dd. subdm. cervico-incizal = cor. substitutie.
Elementele de tehnologie = incrustatii.
COROANELE PARTIALE =
INLAY EXTRATISULARE

Indicate pe:
• frontali – incisivi, canini=3/4
• laterali- premolari, molari=4/5
Agregarea -
• santuri proximale ;
• santuri proximo-ocluzale, proximo-incizale ;
• trepte ;
• puturi parapulpare.
COROANELE PARTIALE =
INLAY EXTRATISULARE

Amprentarea:
• Metoda directa =macheta (vezi incrustatii ) -
clinician ;
• Metoda indirecta - vezi la incrustatii ;
• Model-macheta- ambalare-turnare
• Etapele urmatoare=incrustatii.
COROANELE PARTIALE =
INLAY EXTRATISULARE

Materiale:
• Aliajnobil>60%Au
916o% ;aur833o%+12%platina) ;
• Aliajele aur platinat – cor. Partiale + stifturi
• Aliaje nobile albe -Paliag, Palidor- exactitate
<.
COROANELE PARTIALE =
INLAY EXTRATISULARE

Indicatii:
 Dd. globulosi, cilindrici -nu forme triunghiulare ;
 Elemente agregare-punti 1-2 elemente ;
 Dd. indemni carie ;
 Pacienti cooperanti, posibilitati financiare.

S-ar putea să vă placă și