Sunteți pe pagina 1din 17

METODOLOGIA CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE
STUDII TRANSVERSALE ÎN MEDICINĂ
EXEMPLE – STUDII TRANSVERSALE

 Studiul prevalenţei astmului alergic la


copil, în regiunea Oltenia
 Studiul incidenţei hepatitei C la populaţia
României în 2015
 Studiul incidenţei cancerului de col uterin în
România în 2014
Metaanaliza
Calitativă
Realizează o trecere în revistă a rezultatelor privind aceeaşi ipoteză de
cercetare obţinute de diferite echipe de cercetare

Sunt relevate rezultatele echipelor, asemănările şi deosebirile, utilitatea


pentru clinică a rezultatelor

Exemplu: Metaanaliza studiilor de eficacitate a tratamentului cu ribavirină


şi peginterferon alfa la pacienţii cu HIV şi suprainfecţie cu virusul
hepatitei C

Cantitativă
Realizează o analiză statistică a unui număr mare de date provenind
din mai multe surse, cu scopul de a integra rezultatele

Se apreciază studiile mai importante găsite în literatură, pe o temă


dată, din punctul de vedere al respectării condiţiilor de
credibilitate
COMPARAŢIE
TRIALURILE CLINICE
Sunt studii medicale destinate testării
siguranţei sau eficienţei unor noi medicamente,
dispozitive sau tratamente .
Trialul clinic este un studiu de cohortă, în
care cercetătorul manipulează factorul studiat
şi observă un efect eventual al acestui factor.
Loturile sunt constituite dupa criteriul
expunerii la un factor de risc si sunt urmărite în
timp.
INAINTE DE A SE INCEPE UN TRIAL CLINIC SE FACE
TESTARE IN VITRO ŞI TESTARE PE ANIMALE DE
EXPERIENŢĂ.
DESFĂŞURARE
• Se alege o cohortă de indivizi care respectă condiţiile de
includere în studiu (au boala al cărei tratament este
urmărit)
• Se repartizează aleator în două sau mai multe loturi,
aleatorizarea fiind indispensabilă
• Se aplică tratamentele diferenţiat la loturile stabilite
-un lot este tratat cu principiul activ, adică cu
medicamentul care se testează
-celălalt lot este tratat cu tratamentul clasic sau cu
placebo
• Se cercetează în ce măsură efectul este diferit la loturi,
ceea ce sugerează o legătură cauzală între tratament şi
efect
TRIALURI CLINICE
TRIALUL TERAPEUTIC
• Constituirea cohortei de studiu şi a loturilor
• Realizarea unor monitorizări de bază
• Randomizarea
• Administrarea terapiei
• Supravegherea pacienţilor
• Evaluarea şi compararea evenimentelor în
grupele luate în studiu
• Analiza rezultatelor
NIVELURILE DE ORB

• Dacă pacienţii nu ştiu în ce grup de cercetare


sunt incluşi – Simplu orb
• Dacă supraveghetorii si cei care administrează
tratamentul, nu ştiu în ce grup se află fiecare
pacient – Dublu orb
• În plus, dacă cei care decid eficacitatea,
estimează rezultatele fără să ştie în ce grup
sunt pacienţii – Triplu orb
CONSTITUIREA COHORTEI – CRITERII
DE EXCLUDERE
Criteriile eliminării unor eventuali subiecţi ce ar putea să interfereze
negativ cu calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor
• Alcoolici,
• Bolnavi psihic,
• Subiecţi susceptibili de noncomplianţă
• Susceptibili de a migra şi a fi pierduţi din urmărire
• Dorinţa subiectului de a nu participa
• Alte condiţii impuse de etica cercetării medicale
• Subiecţi care prin caracteristicile clinice pot distorsiona rezultatul
RANDOMIZAREA
• Tragere la sorţi simplă – se decide câţi
pacienţi are fiecare lot şi din cohorta
constituită, se extrag aleator un număr de
pacienţi egal cu numărul din primul lot, şi aşa
mai departe
• Randomizare stratificată – se extrag aleator
prin tragere la sorţi simplă, fiecare categorie
decisă de experimentator. Categorii: femei –
bărbaţi, sau pe grupe de vârstă, etc
• Randomizarea tratamentului - loturile odată
constituite , se decide aleator, care vor urma
un anumit tip de tratament
TRIALUL TERAPEUTIC – TESTAREA
MEDICAMENTELOR
• Experimentarea in vitro
• Experimentarea pe animale
• Studiul de fază I – precizarea siguranţei şi toleranţei
• Studiul de fază II – eficacitatea optimală a
medicamentului
• Studiul de fază III – teste comparative de eficacitate
• Studiul de fază IV – după comercializare, noi
indicaţii, efecte nedorite
Trialul clinic are 4 faze:
Faza 1:

- include subiecti sanatosi, rareori persoane care au boala, si tinta este obtinerea de informatii referitoare la
modul de interactiune a noului medicament cu organismul (vaccinul anti HPV)

- in aceasta faza sunt descrise unele efecte adverse asociate cu cresteri de doze ale medicamentului

- informatiile culese din faza 1 ajuta la structurarea fazei 2.

- de obicei faza 1 include un numar mic de subiecti (pana la cateva zeci), dar depinde de medicament.

• Faza 2:

- se continua evaluarea sigurantei si se incepe aprecierea modului de functionare a noului medicament

- cercetatorii colecteaza informatii aditionale, efecte adverse pe termen scurt si stabilesc dozajele cele mai
potrivite.

- faza 2 necesita grupuri de control (fata de care se compara cele carora li s-a administrat medicamentul).

• Faza 3: aici ajung doar medicamentele care au demonstrat eficienta in fazele 1 si 2.

- perioada de desfasurare este mai lunga si are ca tinta evaluarea riscuri/beneficii ale medicamentului testat

- cercetatorii continua sa adune informatii despre riscurile, beneficiile si modalitatile de administrare ale
noului medicament raportat la conditiile din viata reala (se desfasoara la scara larga)

• Faza 4: se desfasoara dupa ce medicamentul a fost aprobat de autoritati.


Exemple de trialuri clinice
Minimizarea riscurilor utilizării placebo
• informarea corectă, posibilitatea retragerii în orice moment a consimţământului de
participare la studiu de pacient fără a oferi nici o explicaţie;

• posibilitatea retragerii în orice moment a pacientului din studiu atunci când


investigatorul consideră că aceasta este în interesul pacientului;

• selectionarea adecvată a participanţilor la studiu (criterii de includere şi excludere)

• împărţirea pe grupe terapeutice astfel încât un număr cât mai mare de pacienţi să
primească tratament activ, cu o mai redusă posibilitate de a primi placebo;

• măsuri de protecţie pe perioada desfăşurării studiului precum: stabilirea unei


persoane de contact din anturajul imediat al bolnavului (supraveghetor),
permiterea unor medicamente concomitente adecvate pentru simptomatologia
tranzitorie, limitarea duratei tratamentului cu placebo la strictul necesar,
monitorizarea atentă cu identificarea rapidă a semnelor de agravare a bolii, un
prag intervenţional scăzut cu initţerea rapidă a medicaţiei active;

• posibilitatea intrării intr-un studiu-extensie de tip “open label”, cu durata


acceptabilă, in cazul unei recăderi a bolii in timpul tratamentului dublu-orb
controlat cu placebo.
Consimţământul informat

Important : participarea liberă şi autonomă a subiecţilor la un trial


clinic, bazată pe un consimţământ informat.

- o informare completă nu îl poate însă absolvi pe cercetător de


responsabilitate.

- un consimţământ informat trebuie să se bazeze pe patru direcţii


principale de explicaţii:

- scopul experimentului

- beneficiul pentru bolnav şi societate

- riscurile pe care le implică

- alternativele oferite subiectului