Sunteți pe pagina 1din 18

REDACTAREA UNUI

ARTICOL ŞTIINŢIFIC
METODOLOGIA CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE
-LP-
TIPURI DE ARTICOLE

• Articole ştiinţifice originale


• Articole de tip review (+ invited review)
• Raport de caz
• Editoriale (opinii cu privire la numarul curent)
• Review al unei cărţi
• Scrisori către editor (un review post-publicare)
Ce este un articol ştiinţific?

• O primă publicare a rezultatului unei cercetări


ştiinţifice originale

• Apare intr-o formă in care experimentele pot fi


reproduse şi de alţi cercetători

• Apare intr-un jurnal sau altă sursă de documentare


disponibilă comunităţii ştiinţifice, academice
Structura unui articol original

• Titlul;
• Autorii, adresa de corespondenţă;
• Rezumatul;
• Introducerea;
• Material şi metode;
• Rezultate;
• Discuţii;
• Concluzii;
TITLUL
 Acesta trebuie să reprezinte expresia concisă şi sintetică a
conţinutului articolului.
 Trebuie să fie reflectarea exactă a conţinutului articolului, să aibă rol
de atracţie şi selecţie pentru cititor.
Lungimea titlului variază, dar se considertă că un titlu scurt, format
din 10-15 cuvinte este cel mai potrivit, deoarece permite o
lecturare rapidă de către cititor.
In titlu nu se folosesc abrevieri
 Din titlu trebuie sa poată fi extrase cuvinte cheie care să ajute in
special in cazul căutării pe computer.
 Particularităţile studiului, cum ar fi o specie anume sau o regiune
anume, trebuie menţionate in titlul articolului
EXEMPLE

• Implications of tubulo-interstitial epithelial and


mesenchymal relation in chronic kidney disease

• Microscopic aspects of pulpal changes in patients


with cronic marginal periodontitis

• Microscopic aspects in liver steatosis


AUTORII

• In funcţie de complexitatea studiului realizat,numărul


autorilor poate fi mai mare sau mai mic. Este recomandat
totuşi ca numărul autorilor să nu fie excesiv de mare.

• Numai cei care au avut o contribuţie intelectuală la acea


lucrare
• Primul autor va fi menţionat cel care a realizat esenţialul
lucrării sau cel care a coordonat lucrarea ştiinţifică

• Esenţial pentru procesul de cuantificare a activităţii


publicistice: primul autor + autorul corespondent
REZUMATUL

• Reprezintă sumarul articolului


• Trebuie să cuprindă în circa 200-250 de cuvinte elementele
esenţiale ale articolului : importanţa studiului, materialul şi
metodele folosite, rezultatele obţinute şi concluziile.
• Fiind o trecere in revistă a unei lucrări deja realizate, trebuie
scris folosind timpul trecut
• Poate fi organizat în formatul IMRaD
• Nu include figuri, tabele sau referinţe bibliografice
INTRODUCEREA

• Introducerea urmăreşte două aspecte:


– evidenţierea importanţei studiului în contexul
actual şi trecerea sumar, în revistă, a datelor
ştiinţifice deja cunoscute de la care porneşte
studiul.
– lansarea scopului studiului şi a obiectivelor de
studiu, care să trezescă interesul cititorului.

Toate informaţiile din introducere trebuie să se


bazeze pe referinţe bibliografice, care sa fie cele mai
recente şi cele mai accesibile.
MATERIAL ŞI METODE
Materialul şi metodele utilizate in studiu trebuie să fie foarte clar şi precis expuse
pentru a permite reproducerea lucrării de către alti cercetători

Prezentarea materialului şi metodelor trebuie facută într-o ordine logică, cel mai
adesea în ordine cronologică

Trebuie să permită identificarea:

echipamentelor, substanţelor folosite şi sursa lor

aprobările comitetelor de etică ( materialul folosit in cercetarea ştiinţifică


medicală este de obicei uman sau obţinut de la animale de experienţă, de
aceea trebuie să se supună legislaţiei şi normelor de etică )

• metodelor statistice

• Metodele folosite pentru studiu trebuie menţionate cât mai detaliat. Dacă
sunt metode comune, foarte cunoscute, acestea sunt doar amintite.

Dacă se folosesc metode noi, apărute în ultimii ani, acestea trebuie prezentate cît mai
detaliat, chiar cu referinţe bibliografice.
REZULTATE

Acest subcapitol reprezintă partea cea mai importantă a articolului


Rezultatele pot să fie "pozitive" sau "negative". Rezultatele pozitive confirmă
ipotezele sau obiectivele pe care le-am avut în vedere în capitolul
"introducere“ si confirmă rezultatele altor cercetări similare, iar cele
negative nu le confirmă.
Un rezultat negativ nu reprezintă un eşec al studiului, ci poate fi o
informaţie utilă într-o acţiune diagnostică, prognostică, sau poate evita
un tratament ineficient..
Acest capitol trebuie să conţină numai rezultatele obtinute,nu trebuie să
conţină interpretari sau referinţe bibliografice.
În expunerea rezultatelor trebuie urmată o ordine logică: se expun rezultatele
normale, asteptate, înaintea rezultatelor anormale, rezultatele pozitive
înaintea rezultatelor negative, rezultatele imediate înaintea rezultatelor
tardive.
Se vor utiliza figuri, grafice, tabele. Acestea trebuie legate de text şi trebuie să
aibă legende sau note explicative în subsolul tabelelor.
Discuţiile

Scopul principal al discuţiilor - apreciază calitatea şi validitatea


rezultatelor, compară rezultatele obţinute cu cele ale altor
cercetători sau cu alte date din literatura de specialitate.

Nu există un plan tip , dar in general autorii analizează rezultatele


personale în ordinea în care au fost trecute la capitolul rezultate.

Discuţiile trebuie să evolueze de la specific la general (opus


introducerii), răspunzând la intrebarile adresate in introducere

Se va discuta in final despre limitările studiului actual şi despre


eventuale abordări viitoare care să completeze acest studiu
CONCLUZIILE
• Concluziile vor exprima sintetic rezultatele
obţinute in studiu.
• Unele reviste nu acceptă concluzii, deoarece
acestea repetă o idee sau idei care au fost deja
expuse la discuţii.
• Unele reviste recomandă ca in loc de concluzii,
discuţiile să se termine cu nişte ipoteze care să
atragă atenţia asupra unor date necunoscute
sau incertitudini care să fie rezolvate de alte
lucrări ştiinţifice în viitor.
Referinţele
• Au rolul de a justifica lucrurile şi faptele enunţate, făcând
trimitere la date cunoscute din literatura de specialitate.
• Referinţa este inserată în text imediat după enunţarea
faptului, în mijlocul frazei sau la finalul ei.
• O referinţă poate fi citată de mai multe ori într-un articol.
• Nu trebuie să apară referinţe în capitolele ,, Rezumat’’
,,Rezultate" şi în ,,Concluzii ".
• Referinţele sunt citate în ,,Introducere’’, în capitolul ,,Discuţii ‘’
şi în capitolul ,,Material şi metodă’’.
• Citarea în text şi formatul referinţelor variază în funcţie de
revistă – există insă două sisteme de referinţe:
Sisteme de referinţe

• sistemul "autor-dată“ , în care în paranteză se trece numele


autorului şi anul când a fost publicat articolul respectiv , în
final la bibliografie trecându-se autorii în ordine alfabetică -
sistemul Harvard

• sistemul numeric secvenţial , in care in paranteză se trece


numărul citării respective în text, în ordine crescătoare, în
final la bibliografie trecându-se citările cu cifrele respective de
ordine, şi nu trecerea în ordine alfabetică a autorilor, ca în
sistemul Harvard- variantă cunoscută sub numele de sistemul
Vancouver
Exemplu – sistem Vancouver
Over the past half century, the incidence of gastric cancer
declined, currently being ranked as the fourth most
common cancer worldwide with 930 000 cases being
diagnosed in 2002 [1 ]. It is more common in men and in
developing countries [ 1, 2].
References
1. Parkin DM, Bray F, Ferlay J, Pisani P, Global cancer
statistics, 2002, CA Cancer J Clin, 2005, 55(2): 74-108.
2. ***, Are the number of cancer cases increasing or
decreasing in the world? WHO Online Q&A, WHO, 1 April
2008, retrieved 2012-02-23.
Mulţumirile
• Se menţionează persoanele care au participat
la lucrare dar care nu apar ca autori
• Se menţionează eventualele surse de
finanţare ale lucrării
Adresa de corespondenţă

• Se va menţiona în final, dupa referinţe, adresa


unuia dintre autori, care va răspunde la
eventualele întrebări pe parcursul evaluării
articolului cât şi după publicarea acestuia.