Rinologie – curs8

Anatomia, fiziologia nasului

şi a sinusurilor paranazale
 OASELE FETEI

Maxilarul- lateral prin procesul

zigomatic cu osul zigomatic,
- cranial se continuă
cu osul nazal procesul frontal se
uneşte cu osul frontal.
Osul zigomatic - se continuă cu
osul frontal printr-un proces
omonim, iar spre dorsal se
continuă cu arcul zigomatic
PIRAMIDA NAZALA

oase nazale
cartilajele
triunghiulare
cartilajele alare
columela nasi
FOSELE NAZALE
vestibulul nazal
limen nasi
apertura piriformis
septul nazal
Coane
cornetele nazale
meatele nazale
orificiile de deschidere
ale sinusurilor
paranazale
ductului nazo-lacrimal.
SINUSURILE PARANAZALE

 Sinusurile paranazale
-cavităţi aerate
- comunică cu fosele nazale
 - se drenează cu predominanţă în
meatul mijlociu
SINUSUL MAXILAR

 medial cu fosele nazale

 cranial cu orbita
 posterior cu fosa pterigomaxilară,care
conţine A. Maxilară ramuri din N.
Trigemen şi ale sistemului nervos
vegetativ.
 inferior cu rădăcinile dentare ale
premolarului şi primului
CELULELE ETMOIDALE

 situate cranio-medial de sinusul maxilar

 descriu un labirint format din celule
pneumatice, despărţite prin pereţi osoşi
subţiri
 se întind între cornetul mijlociu şi orbită,
iar posterior până la sinusul sfenoidal.
CELULELE ETMOIDALE

 Delimitarea de orbită - lamina

orbitalis(lamina papiraceae)
 Celulele etmoidale posterioare - raport
posterior cu N.optic
 Cranial celulele etmoidale vin în raport cu
lama ciuruită a etmoidului ce
realizează delimitarea de fosa cerebrală
anterioară.
SINUSUL FRONTAL

 situat în osul frontal

 peretele inferior- orbita.
 dorsal - fosa cerebrală
SINUSUL SFENOIDAL

 cavităţi pneumatice de formă cubică

situate în corpul osului sfenoid
 Cavitatea sinusului sfenoidal variază de
la un pacient la altul,
 dimensiuni 2-2,5cm. în profunzime şi 2
cm., lăţime.
SINUSUL SFENOIDAL
Sinusul sfenoidal are 5 pereţi, după cum urmează:
 1. Peretele anterior (nazal)- direcţie puţin oblică şi înapoi
3 regiuni: - segmentul etmoidal
- segmentul nazal,recesului sfenoetmoidal
- segmentul septal
 2. Peretele posterior, corespunzător etajului posterior al
bazei craniului
 3. Peretele superior,- etajelor anterior şi mijlociu al bazei
craniului.
3 zone: zona olfactivă
zona optică
zona hipofizară- cu şaua turcească
limitată înapoi de marginea anterioară a lamei patrulatere.
SINUSUL SFENOIDAL
 4. Peretele inferior,- bolta coanelor având
5-10mm grosime
 5. Peretele extern, subţire şi uneori
dehiscent, - cuprinde:
 sinusul cavernos
 artera carotidă internă
 nervii fantei sfenoidale VI, III, IV
 nervul oftalmic
 canalul şi nervul optic şi artera oftalmică.
 septul intersinusal care este o structură
osoasă subţire
VASCULARIZAŢIA
 Vascularizaţia nasului
- a.facială, ramură din a.carotidă externă
- a.oftalmică, ramură din a.carotidă internă
 Vascularizaţia foselor nazale- a.carotide externe
- a.sfenopalatine, ramură din a maxilară
- aa. etmoidale anterioare şi posterioare-din
a oftalmică- ACI
Circulaţia venoasă nazală

 v.facială
 v.retromandibulară
 v. jugulară internă.
Circulaţia limfatică

 a feţei şi a nasului drenează în

limfonodulii submandibulari
 a foselor nazale drenează în nodulii
retrofaringieni şi cervicali profunzi.
Inervaţia
 senzitivă tegumentară, facială, se realizează
prin ramurile terminale ale n.trigemen- prin
găurile supraobitală, infraorbitală şi
mentonieră.
 Excepţie- regiunea unghiului mandibular şi a
părţii inferioare a pavilionului auricular, inervate
de n. auricular mare.
 motorie a musculaturii feţei se realizează
separat pentru musculatura mimicii şi cea
masticatorie;
musculatura mimicii - n.facial,
musculatura masticaţie- n.mandibular-
n.trigemen.
UNITATEA OSTIO-MEATALĂ

 procesul uncinat,
 hiatusul semilunar
 recesul frontalului
 bula etmoidală
 infundibulul etmoidalului
 ostiumul de deschidere al sinusului
maxilar.
UNITATEA OSTIO-MEATALĂ

 Procesul uncinat - structură osoasă situată

la nivelul peretelui lateral al foselor nazale
 Între marginea posterioară a procesului
uncinat şi prima celulă etmoidală- Bulla
etmoidalis se evidenţiază un alt element al
complexului osteomeatal-Hiatusul
semilunar
 Cavitatea dintre procesul uncinat, bula
etmoidală şi lamina papiracea a etmoidului
este descrisă ca infundibulul etmoidal
Evaluarea imagistică a foselor
nazale
Examinarea endoscopică nazală
ELEMENTE DE PATOLOGIE
 Deviaţiile septului nazal:

- în plan vertical;
- în plan
sagital.
S

- creste sau S

- spine septale;
ELEMENTE DE PATOLOGIE

 Concha bullosa:

cm cb

Concha bullosa unică stângă.

ELEMENTE DE PATOLOGIE

Concha bullosa dublă dreaptă.

cb

cb

ci
s
Structura mucoasei respiratorii
 Epiteliul
 celule ciliate şi neciliate, fuziforme
 celule imunocompetente tip T-helper,
CD4-pozitive; mastocite, macrofage şi
celule dendritice purtătoare de MHC-
II.
 Lamina proprie
membrana bazală
sinusoide
glande producătoare de secreţii
seroase
Ca celule imunocompetente
apar:Limfocite T CD-4 pozitive, CD-8
pozitive citotoxice, celule supresoare,
limfocite T CD4 şi CD 8 negative,
limfocite B adulte, plasmocite,
mastocite şi macrofage.
 MORFOLOGIA MUCOASEI NAZALE

 Partea antrală a foselor nazale şi a piramidei nazale-

epiteliu pavimentos cheratinizat pluristratificat-

 partea anterioară a fosei nazale - limita între epiteliul

pavimentos cheratinizat şi cel necheratinizat, precum şi
între epiteliul cilindric neciliat şi epiteliul respirator cu
celule ciliate

 epiteliul cilindric ciliat

 mucoasă olfactivă, fiind numită zona olfactivă- zona

superioară a septului şi în apropierea lamei ciuruite
Inervaţia mucoasei nazale respiratorii

 Inervaţia senzitivă - N. Trigemen

 inervaţiei vegetative - ganglionul
pterigopalatin
 fibrele parasimpatice realizează
vasodilataţie şi cresc secreţia glandelor
nazale
 Fibrele simpatice- scad secreţia
gladulară.
Structura mucoasei olfactorie

 căptuşeşte regiunea olfactorie- partea

antero-cranială a septului

 Mucoasa olfactorie acoperă o arie de

câţiva cmp, pe care se află între 10-20
milioane de celule senzoriale bipolare
Structura mucoasei olfactorie

 Axonii- Fila olfactoria, ce se întinde endocranian

prin lama ciuruită a etmoidului, formând
n.olfactiv- Fibrele ajung la bulbul olfactiv-primul
centru olfactiv, care este legat de cortexul olfactiv
prin tractul olfactiv
 Cortexul olfactiv- al doilea centru olfactiv - rolul în
percepţia mirosurilor şi asocierea acestora cu alte
impresii senzoriale.
 legături către centrele olfactive terţiare- hipocampul,
regiunea insulară anterioară, formaţiunea
reticulară- funcţii polisenzoriale asociative.
FIZIOLOGIA ŞI IMUNOLOGIA
NAZALĂ

 Funcţia de respiraţie nazală

 Funcţia de încălzirea a aerului

 Funcţia de apărare a mucoasei nazale

 Rolul în fonaţie

 Rolul în olfacţie
Funcţia de respiraţie nazală

inspir - flux laminar- se transformă

într-un flux turbulent- intensificând
contactul cu mucoasa nazală-
încălzirea, purificarea şi umidifierea
aerului inspirat.
“Ciclul nazal” - fosele nazale se
îngustează şi se măresc alternativ.
reacţiile vasculare ale sinusoidelor,
din zona cornetelor inferioare- supuse
unui control autonom prin sistemul
nervos vegetativ - produc îngroşarea
alternantă a mucoasei nazale
Funcţia de încălzirea a aerului

 Aclimatizarea aerului inspirat- prin

încălzire şi umidificare, la nivelul foselor
nazale.
 Fluxul turbulent - contact este îmbunătăţit
între mucoasa nazală şi aerul inspirat
 Umidifierea este asigurată de secreţiile
celulelor fuziforme şi vaselor din lamina
proprie.
Funcţia de încălzirea a aerului
 Controlul termic este supus sistemului vascular
nazal, şi mai ales sinusoidelor
 partea anterioară a foselor nazale este o
temperatură mai scăzută faţă de cea posterioară;
 aerul inspirat este încălzit treptat, pe când în expir
se produce un condens al particulelor de aer,
acesta recăpătându-şi umiditatea
 25oC la nivelul rinofaringelui.
 Tulburările funcţiei de aclimatizare
fiziologic cu vârsta,
patologic- datorită unor inflamaţii
locale, sau datorită unor operaţii cu rezecţii extinse
de mucoasă nazală.
Funcţia de apărare a mucoasei nazale

 Mecanismele nespecifice de apărare

- Apărarea mecanică- aparatul
mucociliar -cilii epiteliului respirator interpuşi
între două straturi de mucus, unul bazal mai
puţin vâscos şi altul superficial cu vâscozitate
crescută
- Apărarea celulară- granulocitele
neutrofile, monocitele, macrofagele, precum şi
celulele “natural killers”- rol în apărarea
mucoasei împotriva infecţiilor virale.
 Funcţia de apărare a mucoasei
nazale
 Mecanismele specifice de apărare
- mucoasa nazală propriu-zisă şi ţesutul limfoepitelial
al inelului Waldeyer.
 Mecanismul umoral de apărare-IgA;celulele, IgM şi mai
rar IgG.
Ig. eliberate sunt preluate de celulele glandulare, iar după
ce le este asociată la acest nivel o componentă
secretorie, ele sunt din nou eliberate sub formă de aşa
numiţii anticorpi secretori.
 Mecanismul de apărare celulară-mastocitele,
macrofagele, leucocitele polimorfonucleare(neutrofile,
bazofile, eozinofile), limfocitele şi celulele dendritice
Langerhans
 Rolul în fonaţie

 multiple sisteme, anatomic individuale,

care se coordoneză funcţional pentru a
asigura un timbru vocal normal
 aceste structuri sunt:glota, SNC, fosele
nazale, sinusurile paranazale, şi părţi din
rinofaringe
 Rolul în articularea cuvintelor
 Rolul în olfacţie

 Din punct de vedere funcţional impresia

olfactivă este posibilă în inspir
 Etapele olfacţiei nu sunt încă pe deplin
elucidate.
 Deoarece, între olfacţie şi simţul gustativ există
o strânsă legătură, este important ca din punct
de vedere clinic, să se facă o diferenţiere între
tulburările celor două simţuri
 În majoritatea situaţilor, pacienţii pierd ambele
simţuri, însă în 2/3 din cazuri pierderea olfacţiei
este principala cauză.