Cursul 2.

Bilantul energiilor
Bilantul energiilor este o aplicatie a principiului conservarii energiei

E E  E E
i a r e

 E suma energiilor ce intra in sistem

i

 E suma energiilor aflate in sistem

a

 E suma energiilor ramase in sistem

r

 E suma energiilor iesite din sistem

e

E  E  E  E
r a i e  Acumulare
Consideratii privind intocmirea
bilantului de energie
Se intocmeste pentru o unitate de timp
-Durata sarjei pentru preocese discontinue
-O unitate de timp (1h, 1s) pentru procese continue
Se intocmeste pe toata instalatia, pentru o operatie
unitara, pentru un utilaj

In regim stationar, ca si in cazul bilantului de materiale,

acumularea de energie este nula iar bilantul energiei
devine:
E  E
i e
Energie potentiala (de pozitie)- rezulta din pozitia corpurilor in raport cu o
referinta Ep =m∙g ∙ z

Energia cinetica (energia de miscare)

Energia interna E u=m ∙u

Lucrul exterior (energia de presiune) Epv =m ∙p ∙v

Energia mecanica ( de exemplu, introdusa in sistem de catre o pompa), Em

Caldura, introdusa/extrasa din sistem, Eq

 Bilantul termic
Bilantul termic este o simplificare a bilantului general de
energii si caracterizeaza majoritatea aplicatiilor din
procesele industriale. In acest bilant se considera doar
energia termica.
O forma simpla de bilant termic pentru masa m ce trece din starea 1 in starea 2:

m  h1  Q  m  h2
Unde h1 si h2 sunt entalpiile corespunzatoare starii 1 si 2 iar Q este caldura
necesara trecerii din starea 1 in starea 2
Introducerea entalpiei
Entalpia, h este o functie de stare termodinamica si poate fi
considerata o masura a continutului caloric al unitatii de masa
ce ocupa volumul v,
Unitatea de masura: J/kg h  u  pv
Sau pentru un mol (J/mol) H  u  pV
Bilantul termic devine

m  h1  Q  m  h2
m  h2  h1   Q
m  h  Q
Expresia bilantului termic in operatii
uniatre q iesite din sistem

m1,h1, m3h3 REGIM

STATIONAR
m2h2 m4h4

q intrate in sistem din

diverse surse

Q reprezinta aportul net

 (m  h) i  Q   (mh)e (intrat-iesit) de caldura din
exterior

m1h1  m2 h2  qint rat  m3h3  m4 h4  qiesit

 Intocmirea bilantului termic
Se stabileste conturul pentru care se va scrie bilantul termic
Se realizeaza bilantul de materiale
Se calculeaza continutul caloric (entalpia) fluxurile de materiale
ce intra si ies din contur

Se exprima energia termica intrata in sitem :

-Prin debitele de material Ei = him
-Energia furnizata de o sursa de caldura, qi

Se exprima energia termica iesita din sistem prin

-Prin curentii de material Ee =heme
-Prin pierderi de caldura catre exterior, qe
 Calculul entalpiilor
Entalpia este o marime de stare, ea depinde de starea la care a
ajuns sistemul indiferent de calea pe care a ajuns la respectiva
stare. De multe ori, entalpii materialelor sunt considerate in
raport cu temperatura standard 0C si starea fizica la aceasta
temperatura.
Entalpie in raport cu o referinta

h   hsens.   hlat.
Se asociaza
schimbarilor
de faza

Produce variatie a temperaturii

Calculul entalpiei sensibile cand
referinta este 0C
t
hsens   cdt  c  (t  0)
0

hsens  c  t referinta t r  0 C daca c este constant

pe intervalul de temperatu ra 

c reprezinta o constanta de material :

-Caldura specifica, cs J/kgK (raportata la unitatea de masa) sau J/kg C
-Caldura molara, C, J/molK

-Cp caldura molara masurata la p=ct, utilizata in calculul entalpiei gazelor

(vezi cursul de chimie fizica)

Calculul entalpiei sensibile fata de o
alta referinta
t2 t1
t2 t1
h sens  h 2  h1   cdt   cdt  c 0 t 2  c 0 t1
0 0
t2 t1 t2

h sens  h 2  h1   cdt   cdt   cdt  c t t 2  t1 

t2
1
0 0 t1
Calculul caldurilor specifice si
molare
Calculul căldurilor specifice:
pentru solide
J
Regula lui Kopp:
c   ai  ci
i kg  K
J
Pentru lichide c  a  bT
kg  K

J
Pentru gaze C p  a  bT  cT 2

mol  K
Entalpie latenta de vaporizare hv J/kg
Hv J/mol

Valorile depind de temperatura si presiune

-se masoara experimental
-relatii de aproximare (vezi lucrari practice)

Entalpii de solidificare: hs

Se determina experimental
Forma particulara a bilantului termic
G2, cs2, t3=20C

Racire a
G1, cs1, G1, cs1,
curentului G1
t1=60°C t1=35°C

G2, cs2, t3=30C

Curentul G1 se raceste cedand caldura curentului G2 care se incalzeste

Considerand referinta 0C, iar caldurile specifice constante:
G1  h1, 60C  G2  h2, 20  G1  h1,35C  G2  h2,30
G1cs1  60  G2 cs2  20  G1  cs1  35  G2  cs2  30
G1  cs1  60  35  G2  cs2  30  20
Caldura cedata de G1= caldura primita de G2

G1 cs1 60  35  G2  cs2  30  20

Exemplu 1
2000 kg/h solutie diluata de zahar (10%) se raceste de la 60°C la 35°C
utilizand apa de racire care intra in schimbatorul de calsura cu 20 C si
iese cu 30C. Sa se calculeze necesarul de apa de racire.
Se cunosc: caldura specifica medie a solutiei de zahar pe intervalul de
temperatura considerat 3210 J/kgK
Caldura specifica a apei 4185 J/kgK
 Rezolvare:
Notatii:
G1= 2000 kg/h debitul de solutie, Cs=3210 J/kgK, cs, apa=4185 J/kgK, Gapa= debit
de apa
tf temperatura finala a solutiei, ti temperatura initiala a solutiei

Ecuatia de bilant termic:

G1  cs  (t i  t f )  Gapa  cs,apa  (t iesire,apa  t int rare,apa )

Caldura cedata de Caldura primita de apa de racire
solutie
2000  3210  60  35  Gapa  4185  30  20

Analiza dimensionala kg

J
h kg  K
 
 K  Gapa 
J
kgK
K
G   kgh
apa

2000  3210  25
Gapa   3835 kg / h
4185 10
Exemplu 2
Se congeleza 10000 bucati de paine, cantarind fiecare 0,75 kg.
Temperatura initiala este 18 C iar cea finala de stocare este -18 C.
Calculati energia necesara pentru congelare si debitul mediu de
caldura ce se preia daca durata de congelare este 6h:
cs1= 2,93 kJ/kg C caldura specifica a painii neconcelate
Cs2 =1,42kJ/kg C, caldura specifica a painii congelate
Temperatura de congelare, -2C
Entalpia latenta de congelare -115 kJ/kg
 rezolvare
Bilantul termic: Q  m  h

h total  h racire  h congelare  h racire a painii congelate

  
h  c s1 t congelare  t initial  h congelare  c s2 t final  t congelare 
h  2,93   2  18   115  1,42   18  ( 2)   196 kJ/kg
Q  m  h  10000*0.75*(-196)  1,47  106 kJ

Q 1,47  106 kJ
  68 kW
 6  3600 s
semnul "-" indica faptul ca se preia o caldura de la paine catre mediu
Capitolul 2. Curgerea fluidelor
Fluidele sunt medii omogene caracterizate prin mobilitate mare, rezistenta
la rupere practic nula, deformare usoare
Tipuri de fluide:
- lichide
- gaze
- gaze permanente (necondensabile)- temperatura peste
temperatura critica
- vapori ( vapori de apa = abur) , temperatura sub temperatura critica

Mecanica fluidelor –studiaza fenomenele in medii lichide si gazoase

Statica fluidelor- se refera la starea de repaos a fluidelor
Dinamica fluidelor – studiaza miscarea fluidelor
Statica fluidelor
Fluid in stare de repaos: inexistenta depasarilor elementelor de fluid
unele fata de altele ( nu se iau in considerare miscarile moleculare)
-Nu exista eforturi de forfecare

- Exista doar tensiuni de compresiune

Presiunea este definita ca o forta ce actioneza normal pe suprafata

Definitia presiunii ca forta ce dF

actioneaza normal pe o suprafata
elementara
p n
dA
 Proprietatile presiunii

1. Presiunea este o marime scalara.

Consecinţă: Intr-un fluid in repaus, presiunea care

acţionează intr-un punct material este aceeaşi
in toate direcţiile.
 Proprietati ale presiunii

2. Presiunea este normala pe suprafata limitativa si orientata

spre suprafata.
Fortele ce actioneaza aupra suprafetelor datorita presiunii:

Conducte Schimbator Baraj

de caldura

Observatii:

1. Presiunea este normala la suprafata deoarece intr-un fluid in repaus

actioneaza numai tensiuni de compresiune.
2. Prin definitie, tensiunile de compresiune sunt normale si orientate spre
exteriorul suprafetei in timp ce presiunea este orientata spre interior.
Presiunea hidrostatica
Efectele ciocnirilor moleculelor din interiorul fluidului se
anuleza static.

Ciocnirile moleculelor cu o suprafata aflata in interiorul

lichidului sau cu peretii recipentului dau nastere la forte
care, combinate cu fortele masice (greutate, forta
centrifuga) dau o rezultanta F.

Aceasta rezultanta actioneza asupra ariei A producand o

presiune
Echilibrul fortelor pentru lichide in repaos-
ecuatiile Euler (suplimentar)

 p 
pdydz   p  dx dydz  0
 x 
 p 
pdxdz   p  dy dxdz  0
 y 
 p 
pdxdy   p  dz dxdy  gdxdydz  0
 z 

G=dxdydzg
Expresia echilibrului de forte intr-un fluid incompresibil
(suplimentar)
 p 
pdydz   p  dx dydz  0
 x 
 p 
pdxdz   p  dy dxdz  0
 y 
 p 
pdxdy   p  dz dxdy  gdxdydz  0
p  z 
0
x
p Ecuatiile Euler pentru un fluid in camp gravitational
0
y
p
 g  0
z
Variatia presiunii intr-un vas
Conform echilibrului de forte intr-un element de volum, presiunea nu
variaza decat pe directia verticala ( Ecuatiile Euler)

p
 g  0
z
p0 z0

 dp    g  dz
p z

Legea fundamentala a staticii fluidelori:

p  p  p 0  gh
p  p0   g( z0  z )  p0   gH
p = Presiunea hidrostatica sau
piezometrica – presiunea coloanei de lichid
de deasupra punctului unde se masoara
presiunea.