“UMANISMUL”

Elaborat: Palai Radu

Profesor: Morcov Ala
 Definiţii
 Umanism = ideologia Renaşterii, care pune în
centrul tuturor preocupărilor – OMUL.
 Ideologie = totalitatea ideilor specifice unei
perioade sau al unui grup de oameni.
 Apariţia Renaşterii

 Umanismul s-a manifestat, mai întâi în Peninsula Italică, apoi și în alte

regiuni ale Europei.i
 Cauzele:
 Dezvoltarea economică a orașelor italiene
 Sprijinirea artiștilor cu fonduri, de oamenii bogați, precum familia
Medici, la Florența
 Redescoperirea unor texte și a valorilor Antichității
 Obiectivele umaniştilor

Crearea unui om
cu o cultură OMUL COMPLET – savant, artist,
enciclopedică scriitor, muzician, cavaler

Reînvierea gândirii Cultura greco-romană - izvorul:

greco-romane inteligenței, științei, frumuseții

Idealul social și moral - VIRTUTEA,

Asigurarea fericirii presupune: inteligență, spirit
oamenilor întreprinzător, stăpânire de sine,
bărbăție
 Răspândirea umanismului

 Răspândirea ideilor umaniste a fost favorizată de:

 Inventarea tiparului (Gutenberg)
 Folosirea limbilor naționale în scrierea lucrărilor
 Înființarea unor biblioteci
 Transformările din învățământ (studierea critică a textelor autorilor
antici)
 Frecventarea universităților italiene de către tineri din Europa
Johannes Guttenberg
 Principalele direcţii ale umanismului

 reconsiderarea şi valorificarea tradiţiilor culturale ale Antichităţii;

 formarea şi dezvoltarea omului ca spirit universal ("uomo
universale");
 preţuirea erudiţiei, a demnităţii şi libertăţii umane;
 omul să fie dominat de raţiune;
 armonizarea fiinţei umane cu natura înconjurătoare;
 folosirea, ca limbă de cultură, latina şi slavona.
Umanismul italian

Dante
Alighieri a
scris Divina
Comedia,
călătorie
alegorică în
Infern,
PurgatoriuP
aradis
Francesco Petrarca a Giovanni Boccacio în Niccolò Machiavelli a
scris despre istoria Decameronul, a înfățișat dat sfaturi oamenilor
Romei în lucrarea realitățile societății din politici în lucrarea
Despre bărbați iluștri Florența Principele
Umanismul european

Erasmus de
Rotterdam (Țările
de Jos) a scris
lucrarea Elogiul
nebuniei criticând
moravurile
societății

William Shakespeare, preocupat de aspecte ale naturii umane, a

scris: Hamlet, Othelo, Romeo și Julieta, Regele Lear etc.
Francezul François Rabelais a scris Gargantua și Miguel de Cervantes (Spania) a satirizat
Pantagruel, prezentând condiția omului valorile cavalerești în Don Quijote de la
postmedieval Mancha
 Umanismul în spațiul românesc

Nicolae Olahus Grigore Ureche Miron Costin Constantin Cantacuzino

În spațiul românesc, ideile umaniste s-au manifestat în sec al XVII-lea prin:

* Introducerea tiparului, înființarea de biblioteci, tipărirea de cărți în limba română.
* Umaniștii români au scos în evidență latinitatea și continuitatea poporului român.
 În Ţările Române, curentul umanist se dezvoltă
începând cu secolul al XVII-Iea, când apar primii
cărturari cunoscători ai culturii clasice şi ai limbilor
greacă şi latină, ca: Udrişte Năsturel, Varlaam,
Simion Ştefan, Dosoftei, Nicolae Milescu. Cel
dintâi umanist care afirmă şi susţine cu argumente
originea romană a limbii şi a poporului român este
Nicolaus Olahus, în lucrarea "Hungaria" (1536),
scrisă în limba latină.
 Activitatea şi scrierile marilor cronicari Grigore Ureche, Miron
Costin, Ion Neculce apoi Dimitrie Cantemir, în Moldova,
Stolnicul Constantin Cantacuzino, în Ţara Românească, au
determinat apariţia unui umanism specific românesc, cum ar fi
elogiul adus Ţărilor Române pentru lupta împotriva
MIRON COSTIN
expansiunii
ION NECULCE
otomane sau argumentarea originii romane a poporului şi a
latinităţii limbii române. Ei au pus bazele istoriografiei naţionale,
contribuind la tipărirea primelor cărţi de cult religios în limba
slavonă.

GRIGORE URECHE DIMITRIE CANTEMIR

 Principalii reprezentanţi din Ţara Românească:
o Neagoe Basarab („Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său,
Teodosie”);
o Constantin Cantacuzino – a redactat o „Istorie a Ţării Româneşti” şi
a alcătuit, în anul 1700, prima hartă acestui stat;

Neagoe Basarab
 Laturile Umanismului:

 Umanismul civic care avea rolul de a forma

cetăţeni utili, curajoşi, inteligenţi, oameni de
acţiune care să îşi pună viaţa în serviciul patriei
şi al comunităţii;

 Umanismul critic şi erudit care s-a manifestat

prin redeşteptarea interesului pentru cultura
antică, pentru cercetarea manuscriselor, a
operelor antichităţii, ceea ce a dat un impuls
activităţii culturale din toate domeniile, prin
credinţa în superioritatea gândirii şi raţiunii. Cel
mai important reprezentant este Erasmus din
Rotterdam – „prinţul umaniştilor”, „lumina lumii”;
în cărţile sale critică abuzurile Bisericii,
moravurile timpului său, nedreptatea, sărăcia
poporului.
 Umanismul francez
• Renasterea franceza se expilca, dupa Michelet, prin intalnirea brusca a
civilizatiei franceze cu Renasterea italina. ,,A fost nevoie de acest miracol violent,
contra naturii si verosimilului, pentru a smulge spiritul uman din vechiul fagas
scolastic... si a-l lansa pe aripi noi in sfera inalta a ratiunii”.

•Initierea Frantei in umanism s-a facut prin carti si invatati veniti din Italia.
Influenta italina s-a manifestat in toate domeniile, in industrie, comert, asta
militara, imbracaminte, moda, mobilier, viata sociala, in arta, literatura si stiinta.
Cel mai vestit dintre umanistii francezi a fost Guillaume Bude(1468-
1540). Secretar si consilier al lui Francisc I, Bude, dupa ce a invatat
greaca cu Ioan Lascaris si cu Aleandro, a publicat un tratat despre
monedele antice(De Asse) si doua volume de Adnotari la Pandecte,
prin care a intemeiat numismatica si critica stiintifica a textelor
juridice.

Guillaume Bude
 Umanismul in Germania

 Umanismul n-a intalnit in Germania conditii atat de prielnice ca in

Italia. Cultura generala se reducea la o patura sociala foarte subtire.
Idealul antic nu putea gasi rasunet decat in orasele cu o burghezie
infloritoare, ca Ausburg, Nurnberg si orasele din valea Rinului: Mainz,
Trier, Colonia. Restul populatiei traia inca in conditii feudale.
Umanismul german a luat, de la inceput, o forma pedagogica,
incercand sa transforme invatamantul traditional in sensul intereselor
burgheziei, care simtea nevoia unei educatii mai simple, mai rationale
si mai practice.
 Realizat de:

 Elev în clasa a XI-a “R”, Palai Radu

Liceul Teoretic “Ion Creangă”, comuna Coşniţa
Profesor: Morcov Ala

Bibliografie:
 www.wikipedia.ro