METODE ȘI TEHNICI DE

CERCETARE

CURS 1

INTRODUCERE
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ
 CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ
Cuprins:
- Motive pentru realizarea de cercetări științifice;
- Cum pot fi utilizate cercetările pentru a obține dovezi
care să susțină deciziile manageriale;

- Aplicațiile cercetării științifice;

- Caracteristicile și cerințele procesului de cercetare

științifică;

- Tipuri de cercetare din perspectiva aplicațiilor,

obiectivelor și modurilor de anchetă;
- Paradigme de cercetare științifică.
 CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ
Întrebări de cercetare (marketing):
- Care este cea mai bună strategie pentru promovarea vânzării unui
anumit produs?
- De câți vânzători am nevoie?
- Care este efectul unei anumite campanii publicitare asupra vânzării
acestui produs?
- Cât de mulțumiți sunt consumatorii cu acest produs?
- Cât de mult sunt consumatorii pregătiți să cheltuiască pe acest
produs?
- Ce îmi place sau nu îmi place consumatorii în legătură cu acest
produs?
- Ce tip de ambalaj preferă consumatorii pentru acest produs?
- Ce formare trebuie să vândă vânzătorii pentru a promova vânzarea
acestui produs?
- Care sunt atributele unui bun agent de vânzări?
 CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ
Întrebări de cercetare (manager în firmă de servicii):

- Câți oameni vin la firma mea?

- Care sunt caracteristicile socio-economice-demografice ale clienților
mei?
- Câte cazuri poate lucra pe zi în mod eficient un angajat?
- De ce unii oameni folosesc serviciul meu în timp ce alții nu o fac?

- Cât de eficient este serviciul meu?

- Care sunt cele mai frecvente nevoi ale clienților care vin la această
firmă?
- Care sunt punctele tari și punctele slabe ale serviciului oferit de
firma mea?
- Cât de mulțumiți sunt clienții cu serviciul oferit de firma mea?
- Cum pot îmbunătăți acest serviciu pentru clienții mei?
 CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ – DEFINIȚIE
Cercetarea - cercetarea științifică:

- În limbajul comun, cercetarea se referă la o căutare a cunoștințelor;

un efort sistematizat de a câștiga noi cunoștințe;

- O căutare științifică și sistematică a informațiilor pertinente pe un

anumit subiect;

- Arta investigației științifice;

- O investigație sau o anchetă atentă, în special prin căutarea unor noi

fapte în orice ramură a cunoașterii;

- O anchetă structurată care folosește metodologia științifică

acceptată pentru a rezolva problemele și a crea noi cunoștințe
general aplicabile;

- O investigare sistematică, controlată, empirică și critică a

presupuselor relații dintre diverse fenomene.

- Un proces de colectare, analiză și interpretare a informațiilor

pentru a răspunde la întrebări.
 CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ – DEFINIȚIE
Un demers de cercetare științifică:

- Se desfășoară în cadrul unui set de filozofii / paradigme;

- Utilizează procedurile, metodele și tehnicile care au fost testate pentru

valabilitatea și fiabilitatea lor;

- Este conceput să fie obiectiv și imparțial;

- Trebuie, pe cât posibil, să fie controlată, riguroasă, sistematică, validă

și verificabilă, empirică și critică.
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ – CARACTERISTICI
Caracteristicile unui demers de cercetare științifică:
Controlat:
În viața reală există mulți factori care afectează un rezultat.

În studierea relațiilor cauză-efect este important să se poată conecta

efectul (efectele) cu cauza(ele) și viceversa.

Conceptul de control: în explorarea cauzalității a două variabile, se

proiectează procesul de cercetare astfel încât să se minimizeze
efectele altor factori care afectează relația dintre ele.

- Este relativ ușor de realizat în științele exacte, deoarece majoritatea

cercetărilor se desfășoară în laborator. În științele sociale și
economice?

- De cele mai multe ori nu se pot controla factorii externi, însă se

poate cuantifica impactul acestora.
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ – CARACTERISTICI
Caracteristicile unui demers de cercetare științifică:

Riguros:
- Trebuie să urmărească în mod exact procedurile, metodele
acceptate pentru ca răspunsurile la întrebări sa fie relevante,
adecvate și justificate.

- Gradul de rigoare variază semnificativ între științele fizice și cele

sociale și economice. De ce?

Sistematic:
- Procedurile adoptate pentru efectuarea unei investigații urmează
anumite secvențe logice bine stabilite. Etapele demersului de cercetare
nu pot fi urmate la întâmplare, ci trebuie să urmeze proceduri bine
stabilite.
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ – CARACTERISTICI
Caracteristicile unui demers de cercetare științifică:

Valabil și verificabil:
- Acest concept presupune că oricare ar fi concluziile la care se ajunge
pe baza constatărilor în procesul de cercetare, acestea sunt corecte și
pot fi verificate ulterior atât de acelaşi cercetător, cât și de alți
cercetători.

Empiric:
- Aceasta înseamnă că orice concluzie a cercetării se bazează pe
dovezi și informații colectate din experiențe sau observații din viața
reală.

Critic:
- Evaluarea critică a procedurilor utilizate și a metodelor utilizate este
esențială pentru orice cercetare științifică. Procesul de investigație
trebuie să fie foarte bine justificat, documentat și lipsit de orice
dezavantaje; metodele, procedurile și instrumentele utilizate trebuie să
poată rezista controlului critic al oricărui expert.
 PARADIGME DE CERCETARE

Două paradigme principale:

- Paradigma înrădăcinată în științele fizice: paradigmă sistematică,
științifică sau pozitivistă; se foloseşte preponderent în discipline
precum psihologie, epidemiologie, educație, economie, sănătate
publică și marketing;

- Paradigma opusă: paradigmă calitativă, etnografică, ecologică sau

naturalistă; se foloseşte preponderent în discipline precum
antropologie, istorie și sociologie;

- Ceea ce determină alegerea paradigmei de cercetare: scopul

cercetării, care apoi determină metodele şi instrumentele folosite.
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

Demersurile de cercetare științifică se diferențiază în funcție

de:

1. Aplicarea concluziilor cercetării;

2. Obiectivele cercetării;

3. Tipul de abordare utilizat în efectuarea cercetării.

 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

1. În funcție de aplicarea concluziilor cercetării

A. Cercetarea fundamentală (pură):

- Implică dezvoltarea și testarea teoriilor și ipotezelor care sunt o
provocare intelectuală pentru cercetător, dar care pot să nu aibă
aplicații practice;
- Testează adesea ipoteze foarte abstracte și specializate;
- Se referă la dezvoltarea, examinarea, verificarea și perfecționarea
metodelor, procedurilor, tehnicilor și instrumentelor de cercetare
care formează corpul metodologiei de cercetare;
- Exemple: dezvoltarea unei noi tehnici de eșantionare; elaborarea
unei metodologii pentru evaluarea validității unei proceduri;
dezvoltarea unui instrument care să măsoare nivelul de stres al
studenților etc.
- Rezultatele cercetării fundamentale se adăugă la corpul existent de
cunoștințe al metodologiei de cercetare.
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

1. În funcție de aplicarea concluziilor cercetării

B. Cercetarea aplicată:

- Majoritatea cercetărilor din domeniul științelor sociale sunt aplicate;

- Tehnicile, procedurile și metodele de cercetare sunt aplicate pentru

colectarea de informații despre diferite aspecte ale unei situații,
probleme sau fenomen;

- Informațiile colectate pot fi utilizate în alte moduri: pentru formularea

politicilor, luarea deciziilor, îmbunătățirea înțelegerii fenomenelor etc.
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

2. În funcție de obiectivele cercetării

A. Cercetarea descriptivă:

- Încearcă să descrie sistematic o situație, problemă, fenomen;

- De exemplu, poate încerca să descrie: condițiile de viață ale unei

comunități, atitudinile față de o problemă, tipurile de servicii furnizate
de o organizație, structura administrativă a unei organizații, nevoile
unei comunități, ce înseamnă să treci printr-un divorț, modul în care
un copil simte că trăiește într-o casă cu violență domestică sau
atitudinea angajaților despre management;

- Scopul principal al acestor studii este de a descrie ceea ce este

predominant și important în ceea ce privește problema studiată.
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

2. În funcție de obiectivele cercetării

B. Cercetarea corelativă:
- Principalul scop este de a descoperi sau de a stabili existența unei
relații / asocieri / interdependențe între două sau mai multe aspecte /
variabile ale unei situații.

Exemple:
- Care este impactul a unei campanii publicitare asupra vânzării unui
produs?
- Care este relația dintre stresul în viață și incidența atacului de cord?
- Care este relația dintre fertilitate și mortalitate?
- Ce este relația dintre tehnologie și șomaj?
- Care este efectul unui serviciu de sănătate asupra controlul unei boli
sau al mediului de origine asupra performanței educaționale?
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

2. În funcție de obiectivele cercetării

C. Cercetarea explicativă:

- Urmărește să clarifice de ce și cum există o relație între două

aspecte ale unei situații sau fenomen;

- Încearcă să explice, de exemplu, de ce viața stresantă duce la

atacuri de cord; de ce sau cum mediul familial afectează nivelul de
performanță al copiilor etc.
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

2. În funcție de obiectivele cercetării

D. Cercetarea exploratorie:
- Scopul este fie de a explora o zonă puțin cunoscută sau de a
investiga posibilitățile de efectuare a unui studiu de cercetare
anume;
- Se utilizează când un cercetător dorește să exploreze domenii
despre care cunoaște puțin sau deloc;
- Se efectuează un studiu la scară mică (pilot) pentru a decide dacă
merită efectuată o investigație mai detaliată;
- Pe baza evaluării din studiul exploratoriu, poate să se ia decizia
desfășurării unui studiu complet;
- Studiile exploratorii se folosesc, de asemenea, pentru a dezvolta,
perfecționa și / sau testa instrumente de măsurare.
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

3. În funcție de tipul de abordare utilizat în efectuarea cercetării

A. Cercetarea structurată (cantitativă):

- Tot ceea ce formează procesul de cercetare - obiective, design,

eșantion - sunt predeterminate;

- Abordarea structurată este mai mult adecvată pentru a determina

amploarea unei probleme sau fenomen.

B. Cercetarea nestructurată (calitativă):

- Permite flexibilitatea în toate aceste aspecte ale procesului;

- Abordarea este folosită predominant pentru a explora natura sa, cu

alte cuvinte, variația / diversitatea unui fenomen, problemă,
problemă sau atitudine față de o problemă.
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
3. În funcție de tipul de abordare utilizat în efectuarea cercetării

A. Cercetarea structurată (cantitativă):

- Se cuantifică variația unui fenomen, situații, probleme;
- Colectarea informațiilor se realizează utilizând variabile predominant
cantitative (scalare, de interval - raport);
- Analiza este orientată spre determinarea amplorii variației;
- Exemple de aspecte cantitative ale unui studiu de cercetare sunt:
Câți oameni au o problemă specială? Cat de mulţi oamenii au o
anumită atitudine?
- Utilizarea statisticii nu face obligatoriu parte integrantă dintr-un
studiu cantitativ;
- Principala funcție a statisticii: de a testa confirmarea concluziilor la
care s-a ajuns pe baza analizei datelor;
- Statistica ajută la cuantificarea mărimii unei asociații sau relații, la
izolarea efectului diferitelor variabile.
 TIPURI DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

3. În funcție de tipul de abordare utilizat în efectuarea cercetării

- B. Cercetarea nestructurată (calitativă):

- Scopul studiului este în primul rând descrierea unei situații,
fenomen, probleme sau eveniment;
- Informațiile sunt colectate prin utilizarea variabilelor măsurate pe
scări nominale sau ordinale (scale calitative de măsurare);
- Analiza este efectuată pentru a stabili variația situației, a
fenomenului sau a problemei fără a o cuantifica;
- Exemple: descrierea unui situații observate, enumerarea
evenimentelor istorice, o relatare a opiniilor diferite ale oamenilor
referitoare la o problemă, descrierea condițiilor de viață ale unei
comunități.