Cercul pedagogic al învățătorilor

Tehnici eficiente de predare a limbii române în

învățământul primar
 Se ştie că la ora actuală se citeşte din ce în ce mai
puţin. Condiţiile care au determinat îndepărtarea tinerilor
de lectură sunt cunoscute tuturor. Trăim într-un secol al
vitezei, deci accesul la internet şi la informaţii este la
îndemâna oricui.
În asemenea situaţii, profesorul de literatură
română nu poate face abstracţie de schimbările majore.
Acesta trebuie să se adapteze la noile situaţii şi să joace
un rol în fiecare oră. Va fi pentru elevii săi un regizor care
va încerca să-i atragă spre lumea lecturii.
 Nu mai trebuie de mult demonstrat faptul că eficienţa
pedagogică, atât desfăşurarea, cât şi rezultatele procesului de
învăţământ, depind mai ales de metodele alese de cadrul didactic.
După cum o arată etimologia termenului, metodele de
învăţământ reprezintă căile, modalităţile, procedeele, tehnicile şi
mijloacele adecvate pentru desfăşurarea procesului instructiv-
educativ: mai mult decât atât “căile folosite în şcoală de către
profesori pentru a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura,
lumea, lucrurile, ştiinţa”, ele sunt mijloace prin care se formează
şi se dezvoltă priceperile şi desprinderile elevilor, dar şi
capacitatea acestora de a utiliza roadele cunoaşterii în aşa fel încât
să-şi formeze şi să-şi dezvolte personalitatea.
 Cultivarea interesului pentru lectură, pentru lucrul cu
cartea, rămâne unul dintre principiile fundamentale ale
muncii noastre. Datoria noastră este să-i orientăm pe elevi
spre cunoaşterea importanţei cărţii, spre folosirea acestor
surse de învăţare. Acest lucru se poate realiza şi prin
utilizarea unor metode şi mijloace didactice moderne,
atractive pentru elevi. Voi enumera câteva metode moderne
de predare : metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat,
Pălăriile gânditoare, Explozia solară, Turul galeriei, metoda
Frisco, Brainstormingul, Studiul de caz, metoda cadranelor, a
cubului, Tehnica 6-3-5 etc. Ţin să exemplific aplicarea unor
astfel de metode.
 BRAINSTORMING

Brainstorming-ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei

elevilor, dar şi de formare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism
etc.). Se realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie
enunţată de profesor sau un elev, după principiul ”cantitatea generează calitatea”.
Un moment de brainstorming se poate crea în orice etapă a lecţiei şi poate să se
desfăşoare de la 5 minute până la întreaga oră (50 minute). Pentru desfăşurarea optimă
a unui brainstorming, se impune respectarea unor reguli, enunţate de liderul grupului
(profesorul, elevul) chiar de la începutul activităţii:
 solicitarea de exprimare a ideilor rapid în fraze, propoziţii sau cuvinte scurte şi concrete
fără cenzură
 sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile, orice manifestare de acest gen
care inhibă imaginaţia participanţilor
 sunt încurajate asociaţiile neobişnuite de idei, combinările şi ameliorările soluţiilor
propuse de ceilalţi
 imaginaţia trebuie să fie liberă, exprimându-se orice idee îi vin elevului în minte, care
este acceptată fără cenzură
 toţi elevii trebuie să comunice o idee
 Metoda se parcurge prin derularea următoarelor etape:

Alegerea temei/problemei şi prezentarea ei

 - liderul (profesorul sau un elev) va comunica tema pusă în discuţie şi va
prezenta/reaminti regulile
 -subiectul brainstorming-ului se poate formula prin diferite noţiuni sau
concepte, prin întrebări (Ce ştiţi despre...?, Ce aţi face dacă aţi fi...?, Ce aţi
propune...?, Cum s-ar putea realiza...?, Cum explicaţi...?, Ce întrebări aţi
pune...? etc.), prin prezentarea unor imagini, a unui film (metoda poate să
preceadă dezbaterea lor).

Generarea ideilor
 -toţi elevii îşi vor comunica ideile, după regulile enunţate, fără nici o cenzură
 - toate ideile vor fi scrise pe tablă sau flipchart în ordinea emisă de participanţi
 - etapa se încheie când toţi participanţii şi-au exprimat cel puţin o idee
 Evaluarea calităţii ideilor
 - reluarea ideilor pe rând şi gruparea lor pe diferite criterii
 - analiza critică, argumentarea, contraargumentarea ideilor
emise anterior, la nivelul întregii clase sau al unor grupuri
mai mici

Selectarea celor mai importante idei

 - se discută liber soluţiile originale şi fezabile

Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale

 CIORCHINELE

 Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea

critică, conexiunile dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor
clasificări şi corelări de cunoştinţe, utilizând informaţii dintr-o sursă
analizată. Este o metodă grafică antrenantă ce poate fi utilizată pentru
reţinerea informaţiei dintr-un text, dar şi pentru observarea şi
comentarea unei imagini sau film. Se poate folosi în activităţile de
învăţare, de fixare a cunoştinţelor şi la evaluarea sumativă a uneia sau a
mai multor unităţi de învăţare. Într-un cerc, în mijlocul unei
foi/planşe/tablă se scrie un cuvânt, o sintagmă care să reprezinte
subiectul. Pe măsură ce vin ideile, se formează „ramuri” care se trec în
cercuri mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii. Aceste
„subiecte-ramură” pot avea, la rândul, „subiecte-mlădiţe”. Un subiect
poate avea numeroase ramuri, iar o ramură numeroase mlădiţe.
 Etapele de realizare ale metodei:

 stabilirea modalităţii de lucru: individual, pe grupe de 4-5-6 elevi sau cu

întreaga clasă
 se scrie un cuvânt/temă/sintagmă ce urmează a fi cercetată în mijlocul foii,
planşei sau tablei
 se poate utiliza metoda brainstorming-ului timp de 5 minute
 se citeşte textul/documentul, se observă imaginea într-un timp propus (15 – 20
minute)
 se notează individual ideile, sintagmele, cunoştinţele care le vin în minte
elevilor în legătură cu tema propusă în jurul cuvântului central, trăgându-se
linii între acesta şi informaţiile notate
 schimbul de idei – împreună cu colegul de bancă, apoi în grup, elevul discută şi
completează ciorchinele individual
 se realizează un produs al grupei sau al clasei, un „afiş” pe coală mare, fiecare
grupă foloseşte altă culoare de scris stabilită la început şi se fixează timpul de
lucru (10 minute)
 produsele finale se afişează şi se realizează „turul galeriei”
 raportorul grupei prezintă produsul şi răspunde întrebărilor
 se face autoevaluarea şi evaluarea pentru fiecare produs în parte, după criterii
dinainte stabilite şi cunoscute de elevi.
 SINELG
(Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii)

Este o metodă prin care cel care învaţă, citeşte şi codifică un text pentru a-l
înţelege în mod activ şi pragmatic.

Etapele metodei sunt:

 Elevii citesc textul (fişe de lucru, textele din manual etc.) individual, în perechi sau în grup de 3-4
 Elevii marchează pe marginea textului următoarele simboluri:

 V pentru cunoştinţe confirmate/cunoscute

 - pentru cunoştinţe infirmate/contrazise de text
 + pentru cunoştinţe noi, neîntâlnite până acum
 ? pentru cunoştinţe incerte, confuze

 după încheierea lecturii, elevii trec informaţiile într-un tabel
 rezultatele obţinute se discută pe grupuri şi se comunică
profesorului, care le centralizează într-un tabel similar la tablă sau pe
o planşă ce va rămâne apoi afişată în clasă
 cunoştinţele incerte se vor discuta în clasă, sau pot fi o temă pentru
acasă, de stimulare a cercetării

Metoda este eficientă în etapa de realizare a sensului, de

învăţare şi înţelegere a cunoştinţelor. Se poate utiliza cu
success la orice tip de lecţie, fiind extrem de eficientă în
lecţiile de recapitulare, fixare şi consolidare, când se
redimensionează conţinuturile şi se pot introduce informaţii
noi, mai atractive, mai spectaculoase.
 ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

Este o metodă grafică prin care elevul îşi inventariază

cunoştinţele despre o temă/un subiect, şi îşi îmbogăţeşte
cunoştinţele. Metoda poate fi aplicată în toate momentele lecţiei şi la
toate tipurile de lecţie. Se pleacă de la premisa că elevii “ştiu ceva”
despre tema/subiectul lecţiei, fie din anii anteriori, fie din alte surse de
informare (lecturi personale, televiziune, internet etc.). Elevii pot lucra
individual, în perechi sau grupaţi câte 4-6.

Etapele metodei:
 se cere elevilor să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema anunţată
 se realizează următorul tabel fie pe tablă, fie pe o planşă, dar şi în
caiete
 în funcţie de organizare (individual, perechi sau grupe), se cere elevilor
să comunice colegului, altei perechi altei grupe ceea ce au scris
 se notează în coloana din stânga informaţiile cu care toată lumea este de
acord
 se solicită elevilor formularea întrebărilor despre ceea ce vor să ştie sau
nu sunt siguri de informaţia deţinută; profesorul îi încurajează şi îi
ajută pe elevi să formuleze întrebări; întrebările sunt notate în coloana
din mijloc
 elevii vor lectura un text de pe fişele de lucru, sau din manuale şi
culegeri de texte, vor urmări un film documentar/artistic
 după lectură sau vizionare, se revine asupra întrebărilor formulate, se
reiau întrebările, şi în dreptul celor care şi-au găsit răspunsul se va
completa coloana “Am învăţat”
 se cere elevilor să identifice acele informaţii, în legătură cu care nu au
pus întrebări, acestea vor fi trecute tot în ultima coloană
 întrebările rămase fără răspuns vor fi discutate cu elevii şi se indică
sursele posibile pentru aflarea răspunsurilor
 întrebările fără răspuns sau altele apărute pe parcurs pot fi temă
pentru acasă, pentru realizarea unui eseu, a unui proiect mai amplu.
TURUL GALERIEI

Este tehnica de invăţare prin cooperare care stimulează ”gândirea critică şi învăţarea
eficientă”, (Dulamă2002) încurajand copiii să-si spună opiniile cu privire la solutiile
propuse de colegii lor.

Descrierea metodei:

1. Se formează grupe de 3- 4 copii

2. Copiii organizaţi în grupuri rezolvă sarcina de lucru care permite mai multe perspective
de abordare sau mai multe soluţii
3. Produsele activitaţii grupelor de copii - desene, colaje, postere
4. Se expun pe pereţii clasei, care se transformă într- o galerie
5. La semnalul dat prin diferite procedee de educatoare gupurile de copii (in calitate de
vizitatori sau critici) trec pe la fiecare exponat pentru a vedea soluţiile sau ideile propuse
de colegi şi îşi înscriu pe poster (intr- un loc mai interior de preferinţă pe margine)
comentariile critice, întrebările ,ajutaţi de educatoare sau prin simbol
6. După ce se încheie turul galeriei, gupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile,
observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminându -şi produsul dupa criticile acestora.
 CVINTETUL

Este o altă metodă atractivă şi plăcută de elevi. Termenul semnifică o poezie cu cinci
versuri. Regulile de scriere a acestei poezii sunt simple:

1. primul vers constă dintr-un singur cuvânt care descrie subiectul (de obicei un
substantiv);
2. al doilea vers e format din două cuvinte care descriu subiectul (două adjective);
3. versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe, eventual la
gerunziu);
4. al patrulea vers e format din patru cuvinte care exprimă sentimente faţă de subiect;
5. ultimul vers est format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.
Cvintetele pot servi ca:
- instrument de sintetizare a unor informaţii complexe
- mijloc de evaluare a înţelegerii copilului
- mijloc de exersare a creativităţii
Cvintetele sunt un instrument rapid si eficient de reflecţie, sinteză şi rezumare a
conceptelor şi informaţiilor.
 Activitatea profesorului trebuie să fie bazată însă pe
activităţile tradiţionale, dar să se asocieze şi cu metode şi
mijloace moderne, de care nu trebuie abuzat. Şi asta pentru
că mijloacele moderne aduc un plus de atractivitate, dar
valoarea lor formativă nu este elucidată pe deplin, urmând
ca timpul să-şi spună cuvântul.