Sunteți pe pagina 1din 25

Degradarea vegetației

naturale. Măsuri de protecție


Datorită fotosintezei, care este o proprietate a plantelor verzi,
se asimilează dioxidul de Carbon din aerul atmosferic și se
elimină oxigenul, plantele, atfel, contribuind la menținerea
echilibrului de gaze.
Plantele – organisme primare producătoare de substanțe
organice – se postează la începutul lanțurilor trofice din
natură.
Formațiune vegetală Formațiune vegetală
de pădure hidrofilă

Formațiune
vegetală de
stepă
Plantele sînt un factor important în procesul de formare a
solurilor, iar acumulările mari de resturi vegetale în trecutul
geologic al Pămîntului au format depozite de cărbune și de
alte resurse minerale cu valoare energetică.

Depozite de lemn Depozite de cărbune


Valorificarea resurselor vegetale

• Surse de produse
alimentare;
• Prepararea
medicamentelor;
• Combustibil biologic;
• Material de
construcție;
• Materie primă pentru
unele ramuri
industriale.
• Vegetația este un component
indispensabil în arhitectura urbană
îndeplinind rol ecologic și estetic.
Materialul vegetal are o semnificație
mare în genetica artificială și stă la
baza obținerii unor soiuri de culturi
agricole înalt productive.
Căile de degradare a vegetației
• Vegetația poate fi supusă degradării fizice ca urmare a unor activități
umane (incendii, pășunatul excesiv, defrișarea arborilor) sau a
impactului noxelor din aer (aerul poluat poluat poate provoca ploi acide).
• Arderea vegetației a fost practicată de
oameni în diverse scopuri: începînd cu
cele mai simple necesități (obținerea căldurii
și luminii, gătitul hranei, alungarea animalelor
sălbatice) și continuînd cu incendierea vegetației
în scopul obținerii unor noi terenuri agricole.
România, Buzău,
Aprilie 2015
Rusia, August 2010

Grecia, Creta, Vara 2013 Spania, Orhense, August 2015


Pășunatul excesiv – a afectat savanele și stepele naturale,
aceste acțiuni conducînd la dispariția multor specii de plante, la
reducerea arealelor pentru pășunat și la degradarea solurilor.
Înainte: După:
Defrișarea pădurilor – a început încă din perioadele preagricole, soldîndu-
se cu reducerea întinderilor împădurite de la 5 mld. pînă la circa 4 mld. ha.

Pădurile Savana
temperate lemnoasă
subecuatorială
Pădurile de
conifere
Efectele despăduririi:
• Reducerea suselor de hrană și de plante medicinale;
• Distrugerea florei și faunei;
• Diminuarea rezervelor de oxigen;
• Schimbarea climatului și intensificarea dezastrelor climatice (inundații în bazinele rîurilor
despădurite);
• Accelerarea proceselor de degradare a solurilor etc.
Degradarea vegetației
are loc și prin poluarea
acesteia cu precipitații
acide sau tratării
pădurilor cu pesticide,
mai ales cînd nu sunt
respectate cerințele
tehnologice.
Prin resurse vegetale se înțeleg toate formațiunile
vegetale care pot fi utilizate pentru anumite necesități
vitale ale omului, iar pădurile constituie una dintre
principalele bogății naturale, avînd importanță
strategică pentru fiecare stat.
Starea vegetației în
Republica Moldova Diversitatea floristică conform tipului
de ecosistem:
Forestiere (850 specii)
Flora R.M. (5568 specii

Plante superioare
De luncă (650 specii)
(2044 specii)
de plante)

Plante inferioare De stepă (600 specii)


(3524 specii)
Petrofite/De stîncă (250 specii)

Acvatice și palustre (160 specii)


Către anul 2010,
terenurile acoperite de De stejar cu fag
păduri ocupau 365,9 mii
ha, sau 10,8% din De stejar pufos
teritoriul țării. Acest indice
de împădurire este foarte De gorun
neînsemnat în comparație
cu țările europene din De salcîm
vecinătate, precum:
România (28%); Bulgaria Zăvoaie de plop cu salcie
(35%).
Principalele tipuri de
păduri fiind:
De gorun

De stejar cu fag

Zăvoaie de plop cu salcie

De salcîm
Importanța pădurilor pentru R.M. (echilibru ecologic)

Eroziunea
solului

Seceta Alunecări de teren


Impactul antropic asupra vegetației și măsuri de protecție
1. Defrișările masive de pădure din secolele 17-18, cînd lemnul era trimis
spre Marea Neagră pentru repararea navelor maritime militare, pentru
construcția și reparația podurilor, a fortărețelor.
2. Dezvoltarea agriculturii extensive din jum. a doua a sec. 20,
cînd s-au redus considerabil suprafețele ocupate de pajiști;
3. Desecarea bălților cu scopul de a extinde terenurile
agricoe, ce duce la poluarea apelor și dispariția multor
specii de plante acvatice.
Legislația ecologică
(1999-2000)

Cartea Roșie din 1978;


26 specii

Cartea Roșie din 2001 – 2002.


126 specii
Specii de plante din Republica Moldova incluse în Cartea
Roșie a Europei
Cornaciul natant
Papucul- doamnei
Iarba de mare

Brîndușa
Dedițelul mare Drobișor
Cartea Roșie a Republicii Moldova nu doar
caraterizează starea ecologică a plantelor dar și
propune acțiuni în vederea conservării acestora.

Specii vulnerabile

Specii periclitate

Specii critic periclitate

S-ar putea să vă placă și