ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

FUNCTIONAREA APARATULUI RESPIRATOR – RESPIRATIA

 DINTRE AFECTIUNILE RESPIRATORII: ASTMUL BRONSIC

 Prevalenta la 3-6% din populatie.

 Exemplu tipic de boala psihosomatica: boala fizica provocata de

anumite cauze psihologice. De fapt se spune ca nu exista boli
psihosomatice ci bolnavi psihosomatici.

 Este o hiperactivitate la diversi stimuli: praful de casa, acarieni,

polen, par, fulgi, mucegaiuri, fum, vapori, ceata, gaze toxice, aer
rece, mirosuri, parfumuri, eforturi fizice, tulburari neuropsihice,
tulburari endocrine, stress fizic sau psihic, infectii respiratorii.
 Forme etiopatogenice. Clasificare:

1. astm extrinsec – alergic, atopic, neinfectios

 apare inca din copilarie, la persoane alergice sau care provin
din familii in care exista alergie (rinita alergica,
urticarie,edem Quinque, eczema atopica)
 exista hipereozinofilie (cresterea in singele periferic a
leucocitelor eozinofilice/eozinofilelor peste 600 de celule pe
microL.) sanguina, eozinofile in sputa, cantitati  de IgE in ser
si teste pozitive la diferiti alergeni
2. astm intrinsec - endogen, nonalergic, neatopic,
infectios
 apare la varsta adulta si succede frecvent unui episod de
bronsita; nu exista istoric de alergie, nici eozinofilie iar testele
cutanate la alergeni sunt negative
Terapia astmului – interdependenta continua

PACIENT

FAMILIE MEDIC
 TERAPII ALTERNATIVE PENTRU ASTM

Fitoterapia
Apiterapia
Psihoterapia
Biofeedback
Haloterapia si speleoterapia
Aerosoli terapeutici
Acupunctura
Masajul toracic (de relaxare)
Masajul continutului toracic
Presopunctura
Exercitiile de respiratie
Efortul fizic regulat
 MASAJUL TORACIC DE RELAXARE
Manevre principale:
Netezirea
Frictiunile
Framantatul
Tapotamentul
Vibratiile

Manevre secundare:
 Ciupituri
 Presiuni
 Miscari de intindere a coloanei
 Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati
 Masajul spatelui in imagini

Netezirea: 6 alunecari laterale (stanga + dreapta) si

se reia miscarea de 6 ori (6 circuite sacru - umeri).

Mana pe sub mana forma lunga si scurta : 3 curse sold-umar cu degetele lipite,
3 curse cu degetele departate pentru a cuprinde o portiune de piele cat mai mare).
Masajul spatelui in imagini
Framantatul: 6 strangeri, pornind din zona
superioara a muschilor trapezi coborand pana la
solduri. Se fac cate 3 astfel de curse pe lateral
si 6 pe mijlocul spatelui.

Tapotamentul: Miscari pe mijlocul

spatelui, pe muschii paravertebrali, fara
a cobora mai jos de nivelul diafragmei.

Vibratiile: de 3 ori pe partea stanga si

de 3 ori pe partea dreapta.
Masajul spatelui in imagini – manevre secundare

Manevre secundare:
 Ciupituri
 Presiuni
 Miscari de intindere a coloanei
 Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati
 Masajul regiunii toracice
Pozitia decubit dorsal cu capul usor ridicat, rezemat pe un plan inclinat.
La femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea sanilor.
Netezirea:
 Cu ambele maini, se aluneca simultan de la baza toracelui, peste regiunea
sternala si apoi in lungul claviculelor pana peste umeri.
 Cu ambele maini, se aluneca simultan pornind din mijlocul toracelui, peste
coaste, in lateral, in sensul spatiilor intercostale.
Frictiunea:
 Cu degetele, se descriu spirale, pe lateral, de sus din regiunea claviculei,
pana in regiunea coastelor, iar apoi pe mijloc, peste muschii pectorali.
 Aceleasi manevre se fac cu podurile palmelor, simultan cu ambele maini.
Framantatul:
 Pe muschii pectorali se executa framantatul "in cuta", prinzand cu ambele
maini si storcand muschiul intre degetele mari si celelalte degete.
 Se continua ca mai sus, combinand insa framantatul cu frictiunea.
 Masajul regiunii toracice
Tapotamentul:
Este strict interzis tapotamentul in regiunea toracica a femeii !!!
La barbati se face un tapotament usor, ocolind regiunea mamara, actionand cu
varfurile si pulpele degetelor.
 La sfarsit se face o netezire usora de incheiere.
 Dupa terminarea masajului sunt indicate cateva respiratii ample,cu usoare
presiuni la baza toracelui in timpul expiratiei.
 Vibratia:
 Diafragma, muschi profund, este masat prin introducerea varfurilor degetelor
2-5 sub rebordul costal si se efectueaza manevre vibratorii, in special
frictiunea vibranta.
 Masajul continutului toracic
Acest masaj este recunoscut şi descris în tratatele de specialitate pentru
acţiunea şi efectele sale asupra aparatului cardio-circulator intratoracic şi
asupra aparatului respirator.
Acţionăm asupra plămânilor şi căilor respiratorii, prin intermediul masajului
aplicat pe întrega suprafaţă a toracelui. Vom proceda la un masaj al spatelui,
al părţilor laterale şi apoi al părţii anterioare a toracelui, folosind procedee
mai pătrunzătoare. Masajul se aplică în legătură cu mişcările de respiraţie.
Din poziţia culcat pe spate, rezemat, cel masat inspiră şi expiră activ, profund şi
ritmic, dar fără efort.
Executantul, stând în dreapta lui, pătrunde cu ambele mâini sub torace, cu
degetele îndreptate spre coloana vertebrală. Spre sfârşitul inspiraţiei ridică
toracele asociind manevra cu uşoare trepidaţii. In timpul expiraţiei, toracele
revine la poziţia iniţială, iar palmele alunecă încet spre partea anterioară şi
inferioară a coastelor, iar la sfârşitul expiraţiei, precum şi în pauza care
urmează, exercită uşoare presiuni, însoţite de vibraţii sau trepidaţii.
Masajul toracelui este folosit în general cu scop stimulator pentru îmbunătăţirea
schimburilor gazoase, pentru activarea circulaţiei funcţionale şi degajarea
căilor respiratorii. Este indicat deci în tratamentul insuficenţelor respiratorii
şi al urmărilor unor boli ale plămânilor şi pleurelor.
 REFLEXOTERAPIA si PRESOPUNCTURA in ASTM
Reflexologia: oricarui organ intern ii corespunde un punct de
reflexie pe suprafata corpului. Aceste zone de proiectie sunt
bine definite si se situeaza la nivelul picioarelor, mainilor,
coloanei vertebrale, limbii, urechilor.
In urma masajului reflexogen creste amplitudinea respiratiilor si
se fluidifica secretia bronsica, creste tonusul vaselor periferice
si viteza de circulatie a sangelui, toate acestea accelerand
eliminarea substantelor toxice.
PRESOPUNCTURA = presiunea care se exercita asupra punctului reflex.
Punctele pot fi masate cu degetul, cu unghia, cu bagheta de lemn sau
de sticla, cu stiloul, folosind capatul rotunjit al acestuia.
Rezultate optime se obtin folosind varful degetului sau unghia. Dupa
indicatie, un punct poate fi masat prin manevra de dispersie sau
tonifiere.
ACCES DE TUSE: Se masează timp de 5-10 minute punctul Mijlocul
pieptului (a patra coasta legata de stern), aflat pe stern, sau se face
masaj linear pe faţa palmară a degetului inelar până la încheietura
pumnului, până se potoleşte accesul de tuse.
Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii
Zonele reflexe vor fi stimulate in urmatoarea ordine in
cadrul fiecarei sedinte:

zona plamani-bronhii - 10 minute la fiecare picior –

urmareste descongestionarea si fluidificarea secretiei
bronsice;
zona laringe-trahee - 3-5 minute la fiecare picior;
zona paratiroidelor - 3-5 minute la fiecare picior - pentru
degajare de Ca;
zona suprarenalelor - 5 minute la fiecare picior - mai ales
in criza de astm, pentru a elibera cortizon si adrenalina
zona limfatica-corp superior - 3 minute la fiecare picior –
pentru a creste puterea de aparare a organismului la boli.
zona rinichi-uretere-vezica - 5 minute la fiecare picior - in
scopul eliminarii mai rapide din corp a produsilor toxici.
Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii
In suferintele acute, masajul
se poate face de 2-3
ori/zi, timp de 3-5 zile,
putandu-se continua cu 2
sedinte/zi, timp de inca 3-
5 zile, pana cand
simptomele au disparut
complet.

In bronsitele cronice se va
practica o singura sedinta
pe zi, timp de 20-30 de
zile.

Procentul de reusita este de

aproximativ 90% din cazuri
in bronsitele acute si peste
65% in bronsitele cronice.
Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii
Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii
 Mijloacele de reeducare a respiratiei. Beneficii
1. ameliorarea permeabilitatii bronsice prin inlaturarea obstacolelor in
circulatia aerului (controlul tusei pentru eliminarea secretiilor in exces
aplicand schimbarea pozitiei trunchiului care va favoriza drenajul
postural (scurgerea secretiilor prin trahee);

2. ventilatia dirijata (atat inspiratia cat si expiratia sa se faca pe nas, acest

lucru avand ca si consecinte purificarea si incalzirea aerului la nivelul
narilor. Se urmareste astfel, intarirea musculaturii inspiratorii, cresterea
volumului toracic.

Beneficiile exercitiilor de respiratie:

 Intaresc diafragma;
 Permite unei cantitati mai mari de aer sa ajunga in plamani;
 Ajuta la eliminarea mucusului greu de expectorat;
 Ajuta plamanii sa-si pastreze flexibilitatea.
 Exercitii de respiratie

Exercitii de respiratie simple:

1. Bolnavul este aseazat pe un scaun,isi relaxeaza umerii, inspira pe nas
si expira pe gura. Abdomenul se va misca in timp ce respira, semn ca
foloseste diafragma.
2. Inspira in timp ce numera pana la 2 si expira pana numera pana la 3.
Acest exercitiu il ajuta sa elimine tot aerul.

Beneficiile exercitiilor de respiratie:

 Intaresc diafragma;
 Permite unei cantitati mai mari de aer sa ajunga in plamani;
 Ajuta la eliminarea mucusului greu de expectorat;
 Ajuta plamanii sa-si pastreze flexibilitatea.
 Exercitii de respiratie

Mijloace, metode si exercitii de gimnastica respiratorie :

1. expiratie impusa, urmata de inspiratie cu antepulsia abdomenului (ridicarea
abdomenului) pe masura ce aerul patrunde, expiratia prin pronuntarea
literei S si coborarea abdomenului ( de 8 – 10 ori) . Amandoua mainile pe
abdomen, cu coatele pe saltea se va executa;

2. respiratia se va executa la nivelul toracelui, in momentul in care se

executa expiratia mainile se apropie usor in momentul inspiratiei se
vor departa (de 8 – 10 ori);

3. subiectul in pozitia sezand cu trunchiul aplecat

spre spate si spre stanga (pentru segmentul opical
drept sau stang);
 Exercitii de respiratie

4. subiectul este in decubit lateral stang, cu trunchiul in rotatie anterioara de

45 º inainte , sprijinit pe o perna pentru lobul superior dr. si in
decubit lateral drept (pentru lobul superior stang);
5. subiectul in decubit dorsal, cu genunchii usor flectati, pentru
segmentele anterioare, lobii superiori stang si drept ;

6. subiectul in decubit ventral, pentru segmentele superioare , lobii inferiori;

 Exercitii de respiratie
7. din decubit dorsal, cu mainile la nivelul claviculei, executa inspir si expir,
ridicand usor cutia toracica, astfel incat sternul sa ajunga sub barbie (in
expiratie toracele revine la pozitia normala);

8. din decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa:

- ducerea bratului stang spre soldul drept, concomitent cu ridicarea capului si
a umerilor – expiratie;
-ducerea bratului stang oblic sus,
cu rasucirea capului spre stanga –
inspiratie ( dupa cateva repetari,
la fel cu bratul drept).

9. ducerea ambilor genunchi la piept,

cu ajutorul bratelor – expiratie ,
revenire – inspir;
 Exercitii de respiratie
10.din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate :
- expiratie activa , tragand abdomenul in sus;
-inspiratie concomitent cu coborarea
abdomenului si ridicarea toracelui si a capului;
11.pe genunchi, pe calcaie sezand :
- ducerea bratelor in sus – inspiratie
- aplecarea trunchiului inainte,
cu ducerea bratelor inapoi sus
- cu expiratie (de 10 ori)
12.din pozitia sezand pe scaun executa :
- aplecarea trunchiului inainte, cu bratele incrucisate pe abdomen – expiratie
-ridicarea trunchiului, cu ducerea bratelor lateral – inspiratie

13.cu mainile sprijinite pe genunchi – expiratie si ducerea bratului stang oblic sus
– inspiratie;
14.cu mainile sprijinte pe genunchi – expiratie , cu aplecarea trunchiului inainte:
- ridicarea trunchiului – inspiratie
- expiratie sacadata, se elimina aerul in 3 – 4 reprize , in ritm rapid .
 Exercitii fizice in astm

Se recomanda evitarea activitatilor care te "lasa fara suflare" pentru ca acestea pot
afecta si mai mult functionarea plamanilor.

Miscarile active insotesc, amplifica, faciliteaza miscarile libere de respiratie, ele

sunt efectuate la nivelul: cap, trunchi, membre inferioare si a
membrelor superioare. Unele miscari amplifica faza inspirului altele expirul.

1. Mersul - se incepe cu cateva minute si se poate mari timpul treptat;

2. Stretching - ajuta la pastrarea flexibilitati muschilor;

3. Antrenamentul cu greutati - se foloseste gantere mici pentru maini;

4. Tai Chi - se bazeaza pe tehnici de respiratie si miscari usoare care relaxeaza

corpul, ofera energie, relaxeaza mintea si imbunatateste postura si echilibrul.
Pacientul va inspira cand se retrage si va expira cand avanseaza ataca sau
loveste. Astfel se restabileste un ritm respirator normal.
5. Hidroterapia - exercitii efectuate in apa.
 Alte metode fizice de imbunatatire a respiratiei
Yoga

Un studiu dat publicitatii in 2009 a aratat ca bolnavii de astm care practica yoga
de cateva ori pe saptamana nu numai ca au remarcat ameliorari notabile ale
simptomelor, dar au simtit si o imbuntatatire a calitatii vietii. Stresul si anxietatea
sunt importanti factori de agravare a astmului bronsic, iar o astfel de terapie pentru
minte si corp nu poate fi decat benefica in combaterea celor doua.

Metoda Buteyko

Este o tehnica descoperita de catre Konstantin Pavlovici Buteyko, medic intr-un

spital din Moscova care in 1956 a facut pentru prima data legatura dintre
hiperventilatie ( respiratii mai frecvente pe minut) si cefalee( durere de cap), fapt
care l-a facut ca in urma studiilor efectuate sa puna bazele unei metode prin care
se amelioreaza semnificativ simptomele unor bolnavi cu astm bronsic dar si cu alte
afectiuni respiratorii care au la baza bronhoconstrictia.

Teoria lui Buteyko porneste de la premisa ca respiratia astmaticilor este de obicei

mai adanca si mai accelerata decat in mod normal, deci se hiperventileaza si astfel
se produce hipocapnie ( scade nivelul de dioxid de carbon din sange).
Finish Line

MULTUMESC !