• Sinuzita acuta este o inflamatie recenta( cu

durata pina la 4 saptamini) mucoasei care

tapeteaza peretii ososi ai sinusurilor
paranazale.
 Rinită VS Sinusită

Rinita – mucoasa cavității nazale

+
Sinusita – mucoasa sinusurilor
paranazale
Rinită Sinusită
 Rinită VS Sinusită
Rinită Sinusită
Congestie nazală ++++ ++++
Strănut +++ +
Prurit +++ -
Rinoree
seroasă ++++ +
Mucoplurulentă + ++++

Rinoree posterioară + sau ++ ++++

Cefalee + +++
Senzație de presiune + +++ sau ++++
Dereglări de olfacție + sau ++ +++ sau ++++
Tuse + +++
Igiena zilnică a gîtului + +++
Febră - sau + ++
Rino-sinuzitele (clasificarea după J.D.Osguthorpe și Hedley)
Clasificarea Durata Istoric/Examen ORL Aspecte specifice

Acute Până la 4 Prezența mai mult de Febra sau durerea facială.

Săptămâni 2 semne majore sau
rinoree purulentă la
examenul nazal

Acute 4 sau mai multe

recidivante episoade pe an cu
fiecare episod de
cel puțin 7 zile;
absența
complicațiilor

Subacute Între 4-12 spt Remisiune completă după

tratament medical corect

Cronice 12 spt și mai mult Durerea facială sau

presiunea nu constituie un
semn sugestiv în absența
altor semne nazale 5
Clasificarea clinică al sinuzitelor
acute şi cronice,
sinuzite cronice reîncălzite,
sinuzite alergice,
sinuzite metabolice.

clasificarea anatomică al sinuzitelor:

1)-sinuzita maxilară,
2)- etmoidita,
3)-sfenoidita,
4)- frontita.

6
În dependenţă de răspîndirea procesului patologic se deosebesc:
Polisinuzită. În acest caz sunt afectate mai multe
sinusuri.

Hemisinuzita. Înseamnă prezenţa procesului

inflamator în sinusurile paranazale numai din dreapta sau din
stînga.

Pansinuzita. Prezintă o afecţiune cu cuprinderea

într-un proces patologic a tuturor sinusurilor.

7
Rinosinuzitele acute
Au un debut relativ brusc și apar după infecții virale ale căilor respiratorii
superioare.
Fiziopatologia acestor suferințe se rezumă la blocajul ostiumurilor naturale.
Secrețiile se acumulează într-o ”cavitate închisă”, germenii saprofiți devin
patogeni, apare transformarea purulentă a conținutului endosinusal.
Flora rinosinuzitelor acute

Frecvent întâlniți Frecvență redusă

Str. Pneumoniae Str. B-hemoliticus
Haemophilus influenzae St. Auriu
Moraxela catarallis Klebsiella
Virusuri: Anaerobi:
- Rinovirusuri Fuzobacterii
- Coronavirusuri Peptostreptococi
- Influenzae Bacteroides

8
 Etiologia şi patogenia sinuzitelor.
Cauzile sinuzitelor sunt diverse şi multiple.
Cele mai importante sunt:
a)- prezenţa proceselor patologice în nas - rinite,
b)- deviaţie de sept,
c)- rinolitiaza,
d)- tumori nazale,
e) -polipi nazali etc.
Aceste sinuzite poartă denumirea de sinuzite secundare, rinogene.
A doua cauză poate fi numită patologică maxilo-facială şi
dentară. Aceste sinuzite poartă numele de sinuzite secundare-
odontogene.

9
 Fiziopatologia sinuzitelor acute
Inflamațiile
Infecțiile
Alergia Edem al mucoasei nazo-
Poluarea sinuzale
Tutunul

Obstrucție nazală Exsudat/Transsudat

Încetinerea mișcării și
Hipoxie
clearanceului muco-ciliar

10
 Semne și simptome sugestive pentru diagnosticul de
rinosinuzită
Majore Minore
Durere, senzație de plenitudine sau Cefalee
presiune facială
Febră
Obstrucție nazală
Halitoză
Rinoree anterioară sau posterioară sau
rinoree purulentă. Oboseală

Hiposmie/anosmie Dureri dentare

Tuse
Febra (doar pentru rinosinuzitele
acute) Otalgie sau senzație de presiune
auriculară.

11
 Diagnostic

• Diagnosticul sinuzitei se bazeaza pe o evaluare

amanuntita a istoricului bolii si pe examenul fizic. Este
foarte importanta diferentierea intre o simpla infectie
de cai respiratorii superioare si infectia sinusala.
• Infectia sinusala este de obicei de cauza bacteriana si
necesita terapie antibiotica. Exista si situatii cand
agentul etiologic al sinuzitei este un virus (terapia
antibiotica fiind in acest caz inutila). Infectiile de cai
respiratorii superioare si raceala sunt de cauza virala.
Diagnosticarea adecvata a acestor entitati este foarte
importanta pentru orientarea tipului de tratament.
Supratratarea infectiilor virale poate fi un lucru
periculos.
 Diagnostic
• Tomografia computerizata
In majoritatea cazurilor, diagnosticul sinuzitei acute
nu necesita investigatii complexe. In cazurile
nesigure, se poate efectua scanare tomografica, ce
evidentiaza cu exactitate arhitectura sinusurilor
paranazale, meaturilor nazale si a structurilor
invecinate. Diagnosticul de infectie sinusala este
pozitiv in cazul in care scanarea tomografica
evidentiaza una din urmatoarele:
- nivel de lichid in unul sau mai multe sinusuri
- opacifierea totala a unuia sau mai multor sinusuri
- ingrosarea conturului normal al sinusurilor.
Ingrosarea conturului sinusal poate aparea si la
persoane care nu acuza simptome de sinuzita. In
concluzie, pentru stabilirea diagnosticului de
sinuzita, este necesara corelarea rezultatelor
scanarii tomografice cu examenul fizic si
simtomatologia pacientului.
 Diagnostic

• Radiografia
Diagnosticul sinuzitei acute era stabilit in
trecut prin efectuarea unei radiografii
sinusale, intrucat simptomele sinuzitei
acute sunt similare cu cele ale unei infectii
de cai respiratorii superioare. De fapt,
infectia virala predispune la aparitia
sinuzitei. Cu toate acestea, radiografiile
sinusale nu sunt specifice si depind in mare
parte de o buna tehnica de executare.
Potrivit unui studiu, in 55% din cazuri,
sinuzita nu este vizibila pe radiografia
sinusala. Diagnosticul de sinuzita poate fi
probabil in cazul in care simptomatologia
persista peste 7-10 zile.
 Diagnostic

• Ultrasonografia
Ecografia este alta dintre metodele de diagnostic non-
invaziv. Aceasta metoda este rapida, sigura si mai putin
costisitoare comparativ cu scanarea tomografica. Cu
toate acestea, ultrasonografia nu ofera aceeasi
acuratete ca in cazul tomografiei. Ultrasonografia nu a
fost acceptata in totalitate pentru diagnosticul infectiei
sinusale, de catre asociatiile medicale, mai ales in
randul medicilor specialisti otorinolaringologi (O.R.L).
Scanarea tomografica ofera o imagine mult detaliata a
structurilor anatomice, putand fi de ajutor pentru
planificarea unei posibile interventii chirurgicale.
 Sinuzita maxilara acuta
• Este o inflamatie acuta banala, difuza, a
mucoasei sinusului maxilar.
• In general sinuzita maxilara acuta este
secundara unei rinite acute.
Simptomatologie:
• durere spontana pulsatila la nivelul obrazului,
care iradiaza la nivel suborbitar, arcada dentara,
• obstructie nazala unilaterala,
• rinoree mucoasa, mucopurulenta care devine
purulenta,
• cefalee,
• fotofobie,
• hiposmie,
• febra.
• Tratamentul general include:
Antibiotic, de preferat dupa antibiograma, timp de 7-10 zile
Antiinflamator
Antalgic
Antialergic
Vitaminoterapie
• Tratamentul local presupune dezobstructia ostiumului
sinusului maxilar si consta in mese nazale zilnice cu
substante vasoconstrictoare, aerosoli cu hidrocortizon,
vasoconstrictoare.
In sinuzita maxilara care nu dreneaza, cu dureri atroce sau
daca rinoreea purulenta se mentine dupa citeva zile de
tratament, se poate practica punctia sinusului maxilar cu
instilarea intrasinusala de solutii antibiotice.
 Sinuzita etmoidala acuta

Sinuzita etmoidala acuta este inflamatia

acuta a mucoasei celulelor etmoidale
Sinuzita etmoidala acuta poate apare la
toate virstele
Simptomatologia sinuzitei etmoidale acute:
durere intense, pulsatila la nivelul radacinii
nasului si unghiului intern al ochiului,
obstructie nazala
unilaterala,rinoree mucopurulenta sau
purulenta,tulburari de miros( hiposmie,
anosmie), cefalee, oboseala la efort
intelectual.
 Sinuzita frontala acuta

• Sinuzita frontala acuta reprezinta inflamatia

acuta a micoasei sinusului frontal.
Simptomatologie: durere intensa la nivelul
regiunii frontoetmoidoorbitare,cefalee,obstructie
nazala , rinoree purulenta, tulburari de miros
(hiposmie, anosmie).
Tratament este comun cu cel al sinuzitei
maxilare si etmoidale acute: antibiotic cu spectru
larg timp de 10-14 zile, antiinflamatorii,
antialgice, vasoconstrictoare local dar si
general(pseudoefedrina).
 Sinuzita sfenoidala
Reprezinta inflamatia acuta a micoasei sinusului sfenoid
• Simptomatologie
- cefalee profunda cu durere la nivelul
regiunii superioare si posterioare
cefalice, de-a lungul regiunii frontale si la
nivelul regiunii posterioare oculare
- febra
- durerea se agraveaza in pozitia culcat
sau prin aplecarea in fata
- diplopie (vedere dubla) sau dificultati
de vedere in cazul in care apare presiune
asupra substantei cerebrale
- hipersecretie nazala sau secretie nazala
posterioara.
• Tratament:Antiinflamator, antialgic,
vasoconstrictoar local dar si
general(pseudoefedrina)
Pentru sinuzita sfenoidala, care are evolutie
grava, se indica asociere de antibiotice
injectabile cu activitate antistafilococica. In
absenta ameliorarii cu tratament antibiotic se
indica interventie chirurgicala, pentru
evacuarea puroiului.
 Complicațiile rinosinuzitelor
• Incidența a scăzut cu utilizarea de antibiotice
• Trei categorii principale
-Orbital (60-75%)
-Intracranial (15-20%)
-Osos (5-10%)
• Radiografie:
-Tomografia computerizata (CT) cel mai bine pentru orbită
-Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) cel mai bine
pentru intracranium
 Complicatiile orbiculare
• Complicație cel mai frecvent implicat:
-Distanta dintre etmoid sinusurilor
-Periorbita / sept orbitale este o singura
bariera țesuturilor moi
-Valvele venele oftalmice superioare si
inferioare
• Copiii mai sensibile
-<7 ani - izolat orbital (subperiostală abces)
-> 7 ani - complicatii orbitale și intracraniene
 Complicatiile orbiculare
Microbiologic
La copii La adolescenti
 Complicatiile orbiculare
• Criterii Chandler
A.periorbital(preseptal)
B.orbital cellulitis
C.subperiosteal abscess
D.orbital abscess
E.tromboza sinusului cavernos
A.periorbital(preseptal)cellu
litis
Simptomatologia:
• Edem și eritem pleoapelor
• Circulație extraoculara intacta
• Viziune normală
CT relevă îngroșarea difuză a capacului și a
conjunctivei
• Terapie medicala
-antibiotice intravenoase
-comprese calde
-facilitarea drenaj sinusurilor
-decongestionante nazale
-mucolitice
-irigatii saline
 Orbital celulita
• Simptomatologia
-Infecție post-septal
-Edem pleoapelor și eritem
-Proptosis(exoftalm) și chemoză
-limitare mișcare extraocular
-Viziune normală
Atenuare adiacente lamina
papyracea pe CT
• Terapie medicala
-antibiotice intravenoase
-drenaj chirurgical
-decongestionante nazale
-mucolitice
-irigatii saline
 Subperiosteal absces

• Simptomatologia
-formarea între periorbita și lamina papyracea
deplasarea conținutul orbitale în jos și lateral
-proptosis, chemoză, oftalmoplegia
- miscarea oculară limitată sau durere la
mișcare glob spre abcesul
-de risc pentru sechele vizuale rezidual
-se poate rupe prin sept și prezente în
pleoapelor
-diagnostic precis 86-91%
Drenaj chirurgical in caz de
• Agravarea acuității vizuale sau
extraocularcirculație
• Lipsa de ameliorare după 48 de ore
• Deschiderea ethmoidei și scoatem
lamina papyracea
• Abordări:
- Ethmoidectomy externă (Lynch
incizie),este cel mai preferat
• Ideala endoscopic pentru abcese medial
• Abordare transcarunculara
-transconjunctivală incizie
-extinderea medial în jurul umflătură
lacrimala
 Orbital Abscess

• Simptomatologia
-formarea pus în țesuturi orbitale
-exoftalmie severe și chemoză
-oftalmoplegia
-depreciere vizuale
-de risc pentru orbire ireversibile
-se poate scurge spontan prin pleoapelor
• Incizie periorbitala și scurgere abces
intracoanal
• Lynch incizie
• Endoscopica
 Tromboza sinusului cavernos
Simptomatologia:
-durere orbitale
-proptosis și chemoză
-oftalmoplegia
-simptomele in ochi contralateral asociate cu
sepsis și meningism
• Radiologic:

-mai bine vizualizate pe RMN

• Rata mortalității de până la 30%
• Tratament:
-drenaj chirurgical
-antibiotice intravenoase (которые проходят
черезГЭБ)doze mari
-utilizare anticoagulantă este controversat
-prevenirea formarii trombilor ,intracraniană
riscurilor sau intraorbitală sângerare
 Comlicatii intracraniene
• Apare mai frecvent la CRS
• Adolescenti de sex masculin afectat mai mult
decât copiii
• Extensie directă
• Erozii peretelor sinusului
• Linii de fractura traumatice
• Neurovasculare foramina (optic si nervii olfactivi)
• Răspândire hematogenă
• Vene craniu Diploic
• Os etmoid
 Complicații intracraniene

1.Meningita seroasă și
purulentă
2.Abcesul al creerului
extradural
subdural
intracerebral
3.Tromboflebita
sinusului
 Comlicatii intracraniene
•
Semne și simptome
comune
Febra (92%)
Dureri de cap (85%)
Greață, vărsături
(62%)
Alterarea stării de Sechestrarea (31%)
conștiență (31%) Hemipareză (23%)
Tulburări vizuale (23%)
meningism (23%)
 Meningita rinosinusală
Semne clinice specifice
-cefalee pronunțată
-greață, vomă
-excitare
-fotofobie
-semnele Kerning și Brudzinscki
(rigiditatea mm occipitali)
 Microbiologoc

La copii La adolescenti
 Epidural Absces

• Simptomatologia
• Febra (> 50%)
• Dureri de cap (50-73%)
• Greață, vărsături
Acumularea de puroi
• Hemipareză intre foița meningeala
externa si craniu
• Sechestrarea (4-63%)
• Punctia lombara contraindicată
• Terapie profilactică nu este necesar
• Antibiotice cu bună penetrare
intracerebrală
în mod obișnuit pentru 4-8 săptămâni
• Trepanație sinusurilor frontală
• Cranializarea sinusurilor frontală
• Drenaj stereotactica ghidate
 Abces sudural
• Acumularea de puroi in
spatiu subdural

• Abcesul subdural
decurge în formă mai
gravă.
 Diagnostic

pleiocitoza cu
predominanța celulelor
polimorfonucleare,
nivelul de proteine
crescut
si de glucoza redus.
Tratament:
• antibiotice
• anticonvulsivante
• hiperventilatia, manitol
• steroizi
• scurgere sinusurilor și abces
• terapie medicală posibil dacă abcesul <1,5 cm
• craniotomie sau gaură stereotactica
• endoscopica sau drenaj sinusurilor extern
 Abces cerebral

reprezintă o
colecție de puroi
localizată într-o
.

cavitate
neoformată
Microbiologic
• Mai puțin frecvente in lobilor frontali si frontoparietal
• În general, de la sinuzita frontala
• sfenoida
• ethmoida
Simptomatologia
• dureri de cap (70%)
• starea mintală schimbare (65%)
• neurologice de focardeficitul (65%)
• febra (50%)
• mortalitatea 20-30%
• Greață, vărsături
• (40%)
• sechestrarea (25-35%)
• meningism (25%)
• edem papilar (25%
• Terapie medicală posibil dacă abces <2,5
cm
• Excizia sau aspirație
• Aspirație diagnostica dacă <2,5 cm sau
prezinta cerebritis
• Aspirație ghidate stereotactica
• Drenaj sinusurilor extern sau endoscopica
 Tromboza sinusului venos
• Tromboza sinusului sagital cele mai frecvent
• Tromboflebita retrograda in sinusul frontal