Sunteți pe pagina 1din 100

SEMIOLOGIA SISTEMULUI

ENDOCRIN
 SISTEMUL ENDOCRIN - totalitatea glandelor
secretie interna.
 Rapel anatomic si fiziologic
Glandele Sistemului Endocrin
 Hipotalamus
 Hipofiza- anterioara
- posterioara
 Tiroida
 Paratiroide
 Suprarenale
 Pancreasul endocrin
 Ovarele si testiculele
Hipotalamusul

 parte a encefalului de natură nervoasă


 leagă sistemul nervos de sistemul endocrin
 secretă două tipuri de hormoni ce sunt depozitați în hipofiză

Hormoni stimulatori si inhibitori:


- Corticotropin-releasing hormone- CRH
- Thyrotropin-releasing hormone- TRH
- Growth hormone-releasing hormone- GRH
- Gonadotropin-releasing hormone- Gn RH
- Somatostatin-=-inhiba GH si TSH
Hipofiza
 o glandă endocrină mică (500 mg)

 situată median la baza creierului într-o cavitate a osului sfenoid


denumită „șaua turcească”, posterior de chiasma optică

 trei lobi: anterior (adenohipofiza reprezinta 75% din masa glandei),


intermediar și posterior (neurohipofiza)
Hipofiza anterioara
 hormoni non-glandulotropi (nontropi)- hormonul de creștere - STH
(GH), prolactina - LTH
 hormoni glandulotropi ( tropi) - adrenocorticotropul (ACTH),
gonadotropii (FSH-foliculostimulant și LH-luteinizant), tireotrop (TSH)
Neurohipofiza
 Hormonul antidiuretic
 Oxitocina—contractia uterina, lactatia
Glandele supraprenale

- Localizate la nivelul polului superior


al rinichilor

- retroperitoneal, in tesutul adipos

- 2 regiuni diferite dpdv anatomic,


embriologic si functional:
cortico si medulo- suprarenala
Corticosuprarenala
 Mineralocorticoizi—aldosteron,
intervine in absorbtia sodiului si
eliminarea potasiului la nivel renal

 Glucocorticoizi—cortizol, intervine in
metabolism, controleaza nivelul
glucozei sangvine, afecteaza
cresterea, activitate antiinflamatorie
etc.

 Hormoni androgeni—conversie la
testosteron in periferie
Medulosuprarenala

 Adrenalina si
noradrenalina:

neurotransmitatori pentru
sistemul nevos simpatic
Tiroida
 Glanda endocrina localizata
anterior de laringe si trahee
 extremitatea superioara se afla
inferior de proeminenta
laringelui (“ marul lui Adam” )
si se extinde pana la nivelul
inelului traheal 5-6
 Forma de fluture: 2 lobi+ istm
 una dintre cele mai mari
glande endocrine: 2-3 grame la
nou-nascuti, 25 grame la adulti,
creste in sarcina
 Variatii in localizare si
dimensiuni
Tiroida

 Celule foliculare—excretia triiodotironina (T3) and tiroxina (T4)—


intervin in metabolismul bazal, cresc turn-over-ul osos, sinteza
proteica, cresc raspunsul la catecolamine, obigatoriu pentru
cresterea si dezvoltarea fetala

 Celulele C tiroidiene—calcitonina,reduce nivelul calciului si fosfatului


seric
Glandele paratiroide
 În numar de patru
 doua superioare si doua
inferioare
 pe fata posterioara a fiecaruia
din lobii glandei tiroide
 masa de aproximativ 0,05 g
fiecare
 Hormonul paratiroidian –
parathormonul:
- regleaza metabolismul calciului
și
fosforului
- stimuleaza osteoclastele si
destructia tesutului osos
- actioneaza la nivel intestinal,
renal si osos
Pancreasul endocrin
 Insulina

 Glucagon—stimuleaza
glicogenoliza and
gluconeogeneza

 Somatostatin— scade
absorbtia intestinala a
glucozei
Rinichii
 1, 25 dihidroxivitamina D—
stimuleaza absorbtia calciului la
nivel intesinal

 Renina—activeaza sistemul RAAS

 Eritropoietina—creste productie de
hematii
Ovarele
 Estrogen
 Progesteron—important in ciclul
menstrual si mentinerea sarcinii
Testiculele

 Androgeni, testosteron—caracterele sexuale secundare,


producerea spermatozoizilor
Timus
 localizat retrosternal
 se dezvoltă în copilărie, atingând un
maxim în pubertate după care
involuează
 Funcții:
- Maturizarea celulelor-T (timocitelor)
(asigură imunitatea celulară);
- Producerea hormonului de creștere la
copii - timopoetina;
Epifiza (glanda pineala)
 formatiune nepereche, cu
greutatea de aproximativ
0,2

 situata deasupra coliculilor


cvadrigemeni superiori, in
masa encefalului

 Secreta Melatonina

 Intervine in reglarea
somnului, fertilitate si
imbatranirea
Evaluare generala
 Evaluarea starii de sanatate —nivelul de energie, modificari ale
dimensiunilor mainilor si picioarelor, cefalee, modificari urinare,
intoleranta la rece sau cald, modificarile caracterelor sexuale,modificari
de personalitate etc.

 Evaluare fizica — distributia pilozitatii, distributia testului adipos,


modificari ale pielii, ochilor, extremitatilor, edeme periferice, semne
vitale
Modificari ale adenohipofizei
Tumori hipofizare:
 Cefalee severa, tulburari de vedere, decalcefieri osoase etc
 Pot cauza Boala Cushing: secretie ACTH ↑ cortizol (vezi Sdr Cushing)
 Pot cauza gigantism sau acromegalie:
- prepubertar, STH determina cresterea in lungime a oaselor= gigantism, -
postpubertar excesul de STH determina cresterea oaselor late si scurte
- dezvoltarea exagerata a oaselor capului, mainilor si picioarelor (pacientii
constata ca nu li se mai potrivesc inelele, pantofii si manusile)
- cresterea perimetrului capului, largirea piramidei nazale, proemineta boselor
frontale, arcadelor zigomatice si protuberantei occipitale externe, dezvoltarea
ramurii verticale a mandibulei, cu inversarea muscaturii (prognatism), largirea
spatiilor interdentare (diasteme), cu edentatie precoce
- Buzele sunt ingrosate (macrocheilie), la fel si limba (macroglosie)
- Pilozitatea devine mai exprimata
- Visceromegalia
- Vocea pacientilor este ingrosata
Modificari ale adenohipofizei
 Secretia insuficienta a TSH in perioada copilariei nanism
hipofizar (piticism)
 Dezvoltare somatica redusa, dezvoltare intelectuala normala
Modificari ale neurohipofizei

Diabetul Insipid
 Deficit de ADH
 Simptome
- Poliuria (2-20L/zi);
- Polidipsia;
- Densitate urinara scazuta
- Hipernatremie, uneori deshidratare si depletie potasica;
- Ingestie crescuta de lichide
 Poate aparea secundar unor tumori cerebrale, traumatism cranian,
infectii SNC, iradiere
 DI nefrogenic- rezistenta la ADH
Modificari ale neurohipofizei
 SIADH (secretie inadecvata, excesiva de ADH)
 Hiponatriemie de dilutie
 Poate fi paraneoplaic— carcinoame pulmonare
 Simptome:
- greata, anorexie, varsaturi
- Agitatie, Iritabilitate, confuzie, coma, convulsii
- Edemele cu godeu sunt absente aproape intotdeauna
Modificari ale glandei tiroide
Pacientii se pot prezenta cu :
 Activitate hormonala excesiva  hipertiroidism
 Secretia redusa a h. tiroidieni hipotiroidism
 cancer: modificari locale si sistemice
 Antecedentele pacientului:
- Antecedente familiale de boli tiroidiene sau cance? sindroame familiale (MEN)
- Antecedente de iradiere la nivelul gatului? risc de cancer
- Voce ragusita, dificultate la deglutitie?  gusa compresiva
 Inspectia glandei
 Palparea glandei
 Verificare TSH, T3 T4
Tehnici de examinare
1. Examinarea pacientul din fata
 Palparea lobului drept : se palpeaza cu policele stang in

timp ce fixarea lobului stang se efectueaza cu policele


dreptt

 Se roteste usor glanda cu un police, cu celalat police se


palpeaza lobul opus

 Acelasi principiu pentru lobul contralateral


Palparea din fata pacientului
2. Examinarea din spate pacientului :

 Pacientul va flecta usor gatul pentru a relaxa


muschii sternocleidomastoidieni

 Se plaseaza 3 degete de la fiecare mana de o parte


si alta a tiroidei astfel incat indicele sa fie situat
imediat sub cartilajul cricoid

 Se invita pacientul sa inghita putina apa, se


palpeaza lobii tiroidieni si istmul tioridian
Palparea din spate
 Deplasarea traheei spre dreapta cu ajutorul degetelor stangi, se palpeaza
partea laterala a lobului drept cu ajutorul degetelor drepte

 Se palpeaza spatiul dinte trahee si muschiul sternocleidomastoidian cu


aproximarea marginii laterale

 In mod similar se examineaza lobul stang

 Daca tiroida este crescuta in dimensiuni auscultatia se realizeaza plasand


stetoscopul deasupra partilor laterale ale tiroidei
Examinarea tiroidei
Palparea
1) Dimensiune si forma
2) Sensibilitate: tioidita acuta piogenica, hemoragie intrachistica,
tiroidita De Quervain
3) Delimitare: evaluarea extensiei retrosternale prin palparea inelelor traheale
la nivelul fosei suprasternale

4) Suprafata: neteda / boselata

5) Consistenta: noduli

6) Tril: se pozitioneaza degetele deasupra polului superior al fiecarui lob, in


cazul depistarii unor vibratii gusa toxica
7) Mobilitate: → imobila in caz de infiltrare maligna
Examinarea tiroidei
Percutia si Auscultatia:

Percutia manubriului sternal


 Normal = Rezonant
 Gusa retrosternala = Matitate

Auscultatia: sufluri sistolice in caz de intensificare a vascularitatii gusa


toxica
Hipotiroidismul
 Cea mai frecventa cauza este tiroidita Hashimoto
 Frecvent la pacientii tratati anterior pt hipertiroidism
 Atrofia glandei odata cu inaintarea in varsta
 Medicatie: litiu, compusi iodati, medicatie antitiroida
 Iradierea regiunii cervicale
 Deficit sau exces de iod
 Boli hipotalamice sau hipofizare
 Mai frecvent la femei, in special peste 50 de ani
Hipotiroidismul.Mixedemul

 hipotermia , hipotensiune arteriala, bradicardia, frecventa respiratorie scazuta


 Bradilalie, bradipsihie, reflexe diminuate, coma
 Intoleranta la frig
 Edeme pufoase periorbitare
 Macroglosie, ingrosarea vocii
 Par subtire, casant
 Pierderea 1/3 externe a sprancenelor
 Extremitati reci, edematoase
 Tegumente uscate, palide, ingrosate
 Echimoze, purpura
 Colectii pleurale, pericardice, ascita
 Tranzit intestinal diminuat, ileus
Hipertiroidismul

 Forma cea mai grava este reprezentata de boala Basedow-Graves


 Cauze: tiroidite, cantitate excesiva de hormoni tiroidieni
 Mai frecvent la sexul feminim
Hipertiroidia

 Cresterea sensibilitatii la
catecolamine
 Tireotoxicoza—nervozitate,
iritabilitate, palpitatii,
intoleranta la caldura, tremor,
exoftalmia, tahicardie,
mixedem pretibial (tegumente
hiperpigmentate, ingrosate,
par aspru)
 Extremitati (palme, picioare)
calde si transpirate
 Auscultatie: sufluri tiroidiene
Exoftalmia. Retractia pleoapei
Exoftalmia. Retractia pleoapelor
Glandele paratiroide
 Parathormonul mentine un nivel optim al calciului seric

 Excesul de calciu poate precipita in diferite organe, poate cauza


pancreatita

 Decalcefieri osoase, litiaza renala

 Mai frecvent la femei

 Hiperparatiroidism secundar- insuficienta renala)


Manifestari in hiperparatiroidism
 Poate fi asimptomatic
 Apatie, fatigabilitate, slabiciune musculara, greturi, varsaturi
constipatie, hipertensiune and aritmii
 Excesul de calciu cerebral poate duce la psihoze
 Litiaza renala colica renala
 Demineralizare osoasa,
 dureri dorsale si articulare, fracturi patologice
 Ulcer peptic, pancreatita
 Criza hipercalcemica:
- la niveluri > 15mg/dL
- Poate cauza simptome neurologice, cardiovasc sau
renale, uneori amenintatoare de viata
Hipoparatiroidismul
 Cel mai frecvent dupa tiroidectomie

 Deficitul de parathormon: ↑ fosfatii la nivel osos si ↓ calcemia serica

 ↓ absorbtia intestinala a calciului si ↓ reabsorbtia urinara a calciului


Manifestari in hipoparatiroidism:

 Iritabilitate neuromusculara

 Tetanie—contractii musculare
hipertonice , parestezii, crampe
musculare, spasm laringeal,
bronhospasm, crize convulsive,
spasm carpopedal ( flexia
coatelor si a mainilor- “mana de
mamos”, dorsiflexia piciorului)

 Semnul Chvostek, Trosseau


Modificari ale medulosuprarenalei.
Feocromocitom

 Tumora benigna

 La orice varsta, in general 40-50 ani

 Poate fi familiala

 10% maligne

 Secretie masiva de catecolamine


Manifestari clinice in feocromocitom
 Triada clasica : cefalee, transpiratii, palpitatii
 Hipertensiunea arteriala sustinuta sau in paroxisme (crize)
hipertensive.
 Paroxisme - cefalee, transpiratii profuze, rash ( eritem) cutanat,
palpitatii, senzatie iminenta a unui lesin, dureri abdominale asocite cu
greata, varsaturi
- debut brusc ,dureaza intre cateva minute si cateva ore.
 Manifestari cardiace - tahicardia , aritmii ,angina sau chiar infarctul
miocardic.
 Tahipneea, dispneea
 febra
 Constipatia
 Tulburari de vedere, Paresteziile, Anxietate
 Scadere in greutate – apare la persoanele varstnice
Modificari ale corticosuprarenalei. Boala
Addison
 Insuficienta corticosuprarenaliana

 Autoimun sau atrofie idiopatica, secretie inadecvata de ACTH hipofizar

 Utilizarea steroizilor
Manifestari clinice in Boala Adisson
 Slabiciune musculara
 Anorexie
 Pigmentarea bruna a pielii
 Hipotensiune
 Hipoglicemie
 Na ↓
 K ↑
 Criza adissoniana
Modificari ale corticosuprarenalei.
Sindromul Cushing
 Rezulta din activitatea excesiva a corticosuprarenalei

 Utilizarea excesiva a medicatiei corticosteroide sau hiperplazia


cortexului suprarenalian

 Hipersecretia corticoida poate fi rezultatul unei tumori hipofizare

 Poate fi paraneoplazica
Manifestari clinice in Sindromul Cushing

 Cataracta, glaucom
 Osteoporoza, fracturi
 Miopatie cortizonica- amiotrofie
 Tegumente subtiri, capilare dilatate, acnee
 Diminuarea pilozitatii capilare, par uscat, friabil
 Facies rotund, rosu, “ facies de luna plina”
 Obezitate androida
 Depunere de grasime la nivelulu cefei “ ceafa de bizon’’
 Vergeturi mov-rosiatice la nivelul abdomenului , coapse, sani
 Hirsutism
 Echimoze
 Transpiratie excesiva
 Tulburari ale dispozitiei, scaderea libidoului, amenoree
 Hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, hiperglicemie
 Raspuns inflamator alterat, cicatrizare dificila, creste susceptibilitatea la infectii
Hiperaldosteronismul primar.
Sindromul Conn
 Exces de aldosteron datorat unei tumori adrenale

 reabsorbtia sodiului si excretia potasiului

 Alcaloza

 Hipertensiunea arteriala
SEMIOLOGIA SISTEMULUI
HEMATOPOIETIC
Anatomia şi fiziologia
organelor hematopoietice

 Organele hematopoietice centrale


 Măduva osoasă

 Timusul

 Organele hematopoietice periferice


 Splina

 Ganglionii limfatici

 Ţesutul limfoid al tractului gastrointestinal


Măduva osoasă – organul
cu rol esenţial în hematopieză

 În măduva osoasă se află celulele


stem pluripotente hematopoietice,
precum şi celule progenitoare ale
limfocitelor T şi B.
 În măduva osoasă are loc
proliferarea şi maturarea tuturor
tipuri de colonii: eritrocite,
granulocite, monocite, trombocite.
Schema Hematopiezei
SIMPTOME GENERALE
ÎN BOLILE HEMATOLOGICE

În mare parte determinate de hipoxemie cu


afectarea SNC şi a organelor de simţ :
 cefalee, ameţeli, insomnii
 iritabilitate, scăderea randamentului intelectual şi a
capacităţii de muncă
 fosfene, acufene (tinitus)
 modificări ale senzoriului – comă în anemii severe
SIMPTOME GENERALE
ÎN BOLILE HEMATOLOGICE

Stare generală
 relativ bună (în formele megaloblastice de anemii,
anemii duse pe picioare până în stadiu avansat)
 influenţată în:
- leucemii acute,
-anemii acute (posthemolitice, pusee hemolitice)
SIMPTOME GENERALE
ÎN BOLILE HEMATOLOGICE
Temperatură
 subfebrilităţi – leucoze cronice, limfoame, însoţite
de transpiraţii vesperale
 febră ondulantă (PEL-EBSTEIN) – limfom Hodkin
(febra 4-6 săptămâni) – afebrilitate de aceeaşi
durată
 febră septică apare frecvent în leucemii acute,
pancitopenii cu agranulocitoză
Simptome din partea
diferitelor aparate si sisteme
SNC şi organe de simţ (hipoxemie):
 cefalee,

 vertij,

 iritabilitate,

 tulb ale somnului,

 fosfene, tinitus

 SN periferic (anemii megaloblastice – deficit de


vitB12 şi acid folic -sindrom neuroanemic) –
parestezii ale membrelor inferioare, mers greoi
(afectarea cordoanelor medulare posterior şi lateral)
Simptome din partea
diferitelor aparate si sisteme

Sistemul osteoarticular
 dureri osoase – moderate, severe, lancinante;
uneori trădează prezenţa unor metastaze
osoase sau fracturi patologice (MM)
 prurit
Simptome din partea
diferitelor aparate si sisteme
Aparatul cardio-vascular:
 palpitaţii (tahicardie,tulb de ritm şi
conducere),

 dureri precordiale de tip anginos (anemiile


precipită evenimente c-v: IM),

 dispnee (EPA- factori de agravare a ICC)

 AVC,

 sindrom de venă cavă superioară prin


compresiune în limfoame

 sindrom de hipervâscozitate - tromboze


(deficit de prot C,S, policitemia vera,MM)
Simptome din partea
diferitelor aparate si sisteme

Aparatul respirator
 tuse (iritativă sau productivă, risc crescut
pentru infecţii)
 dispnee (fenomene compresive mediastinale
în limfoame)

 disfonie (sindrom mediastinal)


Simptome din partea
diferitelor aparate si sisteme

Aparatul digestiv
 glosită, esofagită, gastrită (în anemiile feriprive şi
megaloblastice) – arsuri, disfagie, tulburări dispeptice
 dureri epigastrice de tip ulceros în LMC datorită
hiperacidiăţii gastrice
 litiază biliară în sindr hemolitice congenitale
 tumori gastrice :limfom gastric primitiv sau secundar
 greţuri, vărsături, diaree – după citostatice
EXAMENUL CLINIC

Examenul clinic general


 stare generală
- în general influenţată
- frecvent pacienţi imobilizaţi la pat
- comă (leucemii acute, anemii severe)

 stare de nutriţie
- bună în anemii (feriprive, megaloblastice)
- precară (denutriţie – caşexie) în leucemiile
acute şi cronice, limfoame,
Examenul tegumentelor
şi mucoaselor

Culoare
1.- paloare
 alb ca varul (anemii posthemoragice acute)
 paloare cu tentă gălbuie (anemii megaloblastice)
 tentă icterică în anemiile hemolitice după puseele
de deglobulizare (sindrom icteric cu B i crescută)

2.- cianoza – policitemia vera (poliglobulie)


Tabloul clinic
 Paloarea tegumentelor indică prezenţa
anemiei

 Asocierea cu uscăciunea gurii, unghii moi


şi păr fragil, fisuri calcaneene, presupun
existenţa unei anemii fierodeficitare

 Culoarea ceroasă a pielii presupune o


anemie B12 deficitare sau deficit de a.folic

 Paliditatea insoţită de icter – anemie


hemolitică.
Examenul tegumentelor
şi mucoaselor

Manifestări hemoragipare
 elementele hemoragice pot apărea izolat
sau confluente în funcţie de frecvenţa
sindromului hemoragip

 purpură, peteşii, echimoze, sufuziuni sg


Manifestări hemoragice

 Petesii
(trombocitopenie)
Manifestări hemoragice

 Echimoze
(sindromul
hemoragic)
Petesiile şi echimozele
sunt semne de
dereglare a
hemostazei primare.
Hemartroze şi
hematoamele –
hemostaza secundară
Manifestări hemoragice

 Afecţiuni
necrotice
ale pielii
Examenul tegumentelor
şi mucoaselor

 Formaţiuni tumorale
- leucemide - tumorete
cutanate, dure, sensibile,
la nivelul membrelor şi
trunchiului, diametrul de 1-
2 cm (LLC, LMC, limfom
Hodkin)
- infiltrarea tegumentelor –
eritro dermie, cu aspect de
piele de reptilă (tulburări
trofice severe)
Examenul tegumentelor
şi mucoaselor

 leziuni de grataj
- se pot suprainfecta, consecutiv pruritului
(LLC, limfoame)

 tulburări trofice ale tegumentelor şi fanerelor


- apar mai ales în anemiile feriprive şi
secundare
Examenul tegumentelor
şi mucoaselor

 Edemele
 declive la pacienţii anemici (mai exprimate în
formele megaloblastice unde pot apare şi
facial - facies bouffi)
 edeme limfatice prin compresiunea vaselor
limfatice de către adenopatie (limfoame)
Examenul clinic
pe aparate şi sisteme

 Aparatul respirator poate pune în evidenţă:


 sindrom mediastinal (limfoame maligne) –
compresiune şi dispnee
 infiltrare difuză pulmonară (limfoame)
 afecţiune pleurală – pleurie exudativă (matitate
declivă, absenţa MV)
Examenul clinic
pe aparate şi sisteme

 Aparatul cardio-vascular
- sufluri sistolice
- tahicardie, zg aritmice,galop ventricular
(fenomene de ICC)
- rar pericardita exudativă (limfoame)
- HTA în policitemie, macroglobulinemia
Waldenstrom
Examenul clinic
pe aparate şi sisteme
 aparatul digestiv
- ragade ale comisurilor bucale (anemii feriprive)
- glosită
 cu hipertrofia papilelor, hiperemice, sensibile
(anemii feriprive)
 limbă depapilată, lucioasă - glosita Hunter (anemii
megaloblastice)
 hipertrofia gingivală (leucocite acute)
 afte ale mucoasei cavităţii bucale, angina ulcero-
necrotică în leucemiile acute
 manifestările hemoragipare – pete roşii pe mucoasa
bucală şi văl palatin, gingivoragii
 esofagită PlummerVinson (anemii feriprive) -
disfagie

 tulburări dispeptice (gastrită – anemii feriprive,


megaloblastice)

 ulcer – LMC, afectarea tubului digestiv (limfoame


gastrice, intestinale)
Examenul local

 examenul ganglionilor superficiali


(inspecţie, palpare)

 examenul splinei
Examenul splinei

 organ limfopoetic localizat în etajul supramezocolic,


subdiafragmatic, în hipocondrul stâng

 mărirea de volum – splenomegalie

Acuze subiective:

 distensia sau afectarea capsulei (infl, invazie tumorală) – durere în


hipocondrul şi flancul stg, cu iradiere în umărul stâng exacerbată de
mişcările respiratorii

 fenomene de compresiune (frecvent gastrice) – manifestări


dispeptice, senzaţia de plenitudine, epigastrice, balonări; tulburări
de tranzit prin compresiunea colonului - constipaţie, sindrom
subocluziv)
Examenul splinei

 Examenul obiectiv
- inspecţia
- percuţia
- palparea

- ascultaţia
Examenul splinei

 Inspecţia
 în splenomegalie importantă apare
mărirea de volum a abdomenului
(bombare asimetrică a hipocondr şi
flancului stâng);
 în splenomegaliile gigante se observă o
creştere de volum a întregului abdomen
(hepatosplenomegalie) – sindrom
mieloproproliferativ cr:LMC şi
osteomieloscleroză
 la persoanele denutrite se poate observa
marginea anterioară a splinei cu incizura
(crena lienala)
Examenul splinei

 Percuţia
 utilă pentru recunoaşterea unei splenomegalii
incipiente, inaccesibilă palpării
 la percuţie – submatitate/matitate cu formă
ovalară, se proiectează între c IX-XI (6 cm)
(între LAA şi LAP)
Examenul splinei

Tehnica:
 pacientul aşezat în decubit lateral drept, cu membrele
inferioare flectate şi mâna stângă pe cap, se efectuează
percuţia toracelui la nivelul axilei pe cele 3 linii
 se obţine limita superioară acolo unde sonoritataea -matitate
şi limita inferioară acolo unde matitatea-sonoritate
 pentru marginea anterioară se percută dinspre spaţiul
Traube înainte lateral spre stânga acolo unde timpanism-
matitate
 marginea posterioară nu poate fi delimitată percutoric,
malitatea splenică continuându-se cu cea a mat masei
musculare lombare şi renale
Examenul splinei
 Palparea

 mai multe metode:

 pacientul în decubit dorsal ca pentru


palparea abdomenului, examinatorul în
dreapta sa; mâna dreaptă se aşează pe
hipocondrul stâng cu degetele
îndreptate spre rebordul costal
executând o presiune în direcţia axilei
in timp ce pacientul inspiră, iar mâna
stângă ridică uşor regiunea lombară
Examenul splinei
 pacientul în decubit lateral drept, palparea se
poate face fie de pe partea dreaptă sau stângă
a pacientului, inspiră profund (poziţia
favorizează palparea unei spline uşor mărită în
volum)
 palpare din partea dreaptă – glisare

 palpare din stânga – cu mâna stângă prin acroşare

 la persoanele cu perete abd gros (masa musculară,


obezitate) se efectuează palparea bimanuală:
pacientul în decubit dorsal cu mâna stângă
poziţionată sub regiunea lombară
Examenul splinei
Semne palpatorice splenice:
 normal splina nu se palpează
Se poate palpa în:
 visceroptoză
 procese patologice care coboară diafragmul stâng
(pleurezie, emfizem pulmonar)
 splenomegalie (trebuie diferenţiate de formaţiuni de
vecinătate în special RS care prezintă contact lombar,
splenomegalia creşte în jos şi oblic spre linia mediană,
uneori intersectând-o)
Analiza semiologică
a splenomegaliei
Include:
 Aprecierea gradului splenomegaliei (V grade)
 Consistenţă:
- moale – febra tifoidă, malarie
- elastică – chist hidatic
-- fluctuentă – abces splenic
- dură – limfoleucoze, amiloidoze
 Marginea anterioară a splinei se palpează cu uşurinţă,
menţinându-si incizarea llienală caracteristică şi în formele
gigante
 Suprafaţa – de regulă netedă; este neregulată în TBC, chist
hidatic, tumori
 Sensibilitate – durere palpatorică: infarct splenic,
perisplenita şi hematom splenic
 Mobilitate:
- respiratorie – se menţine în majoritatea splenomegaliilor
- fixitatea perisplenită, splenomegalii gigante
Clasificarea cauzală a
splenomegaliilor în funcţie de volum:

Splenomegalii mici Splenomegalii mijlocii Splenomegalii gigante

 Boli inf acute,  Hep acut şi cronice LMC (sindrom


 Anemii hemolitice  Amiloidoză mieloproliferativ)

 Leucoză acută  Limfom Hodkin  Malaria cronică

 Leucemii cronice  Boala Gaucher


 Limfom nonHodkin
(limfobl)
Examenul splinei

 Ascultaţia
 frecatura peritoneală în aria splenică –
infarct splenic, perisplenită

 suflu sistolic în aria arterei splenice


Investigaţiile de laborator

 Analiza generală a sîngelui


 Timpul de coagulare şi sîngerare
 Pucţia sternală, trepanobiopsia, puncţua
ganglionilor limfatici
 Radiografia cutiei toracice
 Investigarea cu izotopi a ficatului şi a splinei
Hemograma

Hematocritul 40-45% Plasma 55-60%


Elemente figurate 40-45%

Eritrocite Trombocite
4,5-5,0 x 1012/л 250-400 x 109/л
Leucocite
4-9 x 109/л
Agranulocite Granulocite

Limfocite Monocite Bazofile Eozinofile Neutrofile


18-40% 2-9% 0-1% 0,5-5,0%
П С
1- 6% 70%
Modificări cantitative ale
elementelor figurate ale sîngelui
 Eritrocite
- eritrocitoză

пprimară secundară

eritremie eritrocitoză
(policitemia vera, boala Vacuez) (boala de atitudine, BPCO )
Neutrofilia

1. Mieloleucoză
2. Infecţii bacteriene acute
3. Sepsis
4. Intervenţii chirurgicale
5. Alergii
Modificări cantitative ale
elementelor figurate ale sîngelui

 Neutropenia (agranulocitoză)
 centrală
 periferică
 Eozinofilia
 alergie
 infestări parazitare
 leucoze
 astm bronşic
 colagenoze
Modificări cantitative ale
elementelor figurate ale sîngelui

 Bazofilia (leucoza mieloidă cronică)


 Monocitoza (infecţii bacteriene,
tuberculoza, mieloleucoză, sifilis ş.a.)
 Monocitopenia – afectarea funcţiei
măduvei osoase
Limfocitoză

 Tuberculoză
 Mononucleoză
 Limfoame
 Leucoze
Limfopenia

 Liza exagerată a limfocitelor


 Suprimarea limfopoiezei
 Liza exagerată a limfocitelor se întîlneşte în
diferite infecţii: virale, procese autoimune, SIDA
 Suprimarea limfopoiezei survine atunci cînd se
administrează glucocorticosteroizi, preparate
citostatice.
Trombocitoză
(mieloleucoză, splenectomia)

 Trombocitopenia
 congenitale

 dobîndite

 autoimune

 hipersplenism