Modalităţi de organizare a

activităţilor în companiile
multinaţionale
 Structura organizatorică cu un
departament de export
Avantaje
 eliminarea comisioanelor acordate unor
agenţi sau firme specializate de comerţ
exterior.
 asigurarea unei corelări şi a unui control mai
bun asupra întregii activităţi.

Dezavantaje
 subordonarea faţă de departamentul de
marketing.
 lipsa unei relaţii directe cu departamentele
de producţie, financiar şi cel de cercetare-
dezvoltare
 subordonarea faţă de un sector axat în
principal pe piaţa internă.

Recomandări
 firmele care au o linie mică de produse, care
nu necesită mari modificări, de obicei se află
în faza de lansare, iar veniturile din această
activitate sunt mult mai mici decât cele din
activitatea internă
 Structura organizatorică cu un
departament de relaţii internaţionale
Avantaje
 permite companiei realizarea unui concept
unic şi cuprinzător al activităţii sale
internaţionale.
 formarea unui cadru de manageri
internaţionali experimentaţi.

Dezavantaje
 Separarea activităţii internaţionale de
activitatea internă poate duce la formarea a
două tabere cu interese divergente.
 iniţiativele departamentului de relaţii
internaţionale au puţine şanse de a avea
prioritate.
 un grad de internaţionalizare ridicat face
foarte dificilă coordonarea şi alocarea
resurselor la nivel global.

Recomandare: utilizare în fazele de început ale

internaţionalizării activităţii firmei, în
condiţiile în care volumul exporturilor este
destul de redus, aria geografică limitată şi
există puţini specialişti în relaţii
internaţionale.
 Structura organizatorică globală pe
produs
Avantaje
 transmiterea rapidă a fluxurilor de tehnologie şi a
know-how-ului de la firma mamă către sucursale.
 un răspuns imediat la presiunile concurenţei în ce
priveşte un anumit produs.

Dezavantaje
 dublarea departamentelor funcţionale
 posibilitatea ca un acelaşi client să fie vizitat de
mai mulţi reprezentanţi ai aceleiaşi companii.
 managerii acestor departamente sunt tentaţi să ia
în considerare mai mult piaţa internă, unde au
experienţă, decât pieţele internaţionale. În acelaşi
timp, pentru a aduce cât mai mult profit sunt
tentaţi să îndrepte producţia spre pieţele cu un
câştig imediat, neglijându-le pe cele care oferă un
potenţial pe termen lung.

Recomandări:
 Utilizare de către companiile care au o gamă largă
de produse, se adresează unor clienţi variaţi, iar
strategia lor este de diversificare continuă a
produselor.
 este cea mai potrivită pentru firmele care
utilizează tehnologie avansată
 Structura organizatorică globală
geografică
Avantaje
 puterea mare de decizie a directorilor locali
 o mult mai rapidă adaptare a produselor, a preţurilor şi a
canalelor de distribuţie.
 cunoaşterea în amănunt a condiţiilor locale, fapt care dă
posibilitatea realizării unor economii de scară regionale.
 În momentul în care apar probleme într-o anumită ţară
directorul de zonă poate găsi şi implementa soluţii mult
mai rapid prin realizarea unui transfer de tehnologie sau de
resurse.
 dacă la nivelul cartierului general se ia decizia pătrunderii
pe o nouă piaţă, directorul de zonă este cel mai în măsură
să decidă care din filialele existente este cea mai în măsură
să realizeze penetrarea pe acea piaţă.

Dezavantaje
 dublarea resurselor necesare, a activităţilor de producţie
ceea ce duce la o scădere a eficienţei şi la o creştere a
costurilor.
 lipsa de interes a departamentelor regionale în promovarea
unor produse noi, realizate la cartierul general sau în cadrul
unuia din departamentele regionale.

Recomandări
 utilizată de către companiile care au o linie mică de
produse, în momentul în care acestea se află în faza de
maturitate
 firme din industria farmaceutice, de cosmetice, alimentare
 Structura organizatorică globală
funcţională
Avantaje
 activitatea la nivel global a firmei poate fi condusă
şi controlată cu un număr redus de manageri.
 controlul se exercită în mod direct şi centralizat.

Dezavantaje
 coordonarea dificilă a activităţii departamentelor,
datorită independenţei acestora
 responsabilitatea în ceea ce priveşte profiturile îi
revine aproape în întregime doar directorului
general
 există posibilitatea apariţiei unor conflicte destul
de dese între departamente, în special între cel de
producţie şi cel de marketing, conflicte care
trebuie rezolvate tot de către directorul general.

Recomandare:
 pentru firme care au o linie foarte mică de produse
standardizate, care nu necesită modificări şi a căror
cerere este constantă.
 firmele din industria extractivă şi din cea
energetică.
 Structuri organizatorice globale
mixte
Avantaje
 flexibilitatea şi posibilitatea modelării structurii
astfel încât să se obţină maximum de eficienţă.
 permite o mult mai bună utilizare a resurselor, prin
partajarea acestora în funcţie de nevoile de
moment pentru un anumit produs sau o anumită
ţară.
 informaţiile circulă mult mai rapid, folosindu-se
atât fluxurile verticale cât şi cele orizontale de
comunicare.
 legăturile directe şi simultane care există acum
între departamente aflate pe diferite nivele
accelerează procesul de luare a deciziilor şi asigură
o flexibilitate foarte mare activităţii de coordonare.

Dezavantaje
 Existenţa a mai multor linii de comandă are drept
efect diluarea responsabilităţii.
 Deşi informaţiile circulă mult mai repede, procesul
decizional ia timp datorită întâlnirilor care trebuie
organizate între directorii departamentelor, pentru
a lua deciziile în comun.
Structuri organizatorice de tip reţea