Sunteți pe pagina 1din 40

Evaluarea articulației

genunchiului
Csatlos Andreea
Kerekes Robert
Cosmin Niță
Almira Nemeș
Bálint Aba
Articulația genunchiului

• Articulație ginglim (articulație în balama modificată).

• Precum cotul, cea mai mare amplitudine de mișcare a


genunchiului este pe flexie (Hoppenfeld, 1976).

• Se încadrează în grupul articulațiilor bicondiliene și este


considerată o articulație trohleeană (Papilian, 2003).
• Suprafețele articulare aparțin epifizei distale a femurului,
epifizei proximale a tibiei și patelei.
• Cartilajul care acoperă fosele articulare este mai subțire în
partea periferică a lor și mai gros în partea centrală (6-7 mm).
Pentru că este foarte elastic, are rolul de a atenua presiunile și
traumatimele produse de mișcările ce se efectuează în mers,
fugă sau sărituri (Papilian, 2003).
• Meniscurile intraarticulare, au rol important în biomecanica
genunchiului și se deplasează întotdeauna împreună cu platoul
tibiei, fiind în partea în care condilii femurali suportă presiunea
(Zamora & Ciocoi, 2006).
• Meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet și este
întrerupt doar pe o mică întindere la nivelul eminenței
intercondiliene. Se inseră prin conul anterior și cel posterior la
nivelul eminenței intercondiliene.
• Meniscul medial are forma unei semilune, deci cu o
întrerupere medială mult mai mare. El prezință inserții mai
îndepărtate, prin conul anterior, pe marginea anterioară a
platoului tibial, iar prin cel posterior, pe aria intercondiliană
posterioară (Papilian, 2003).
• Ligamentul patelei sau ligamentul rotulian care se
prezintă ca o formațiune fibroasă, se inseră pe vârful
patelei și pe tuberozitatea tibiei (Zamora & Ciocoi, 2006),
fiind situat înaintea articulației (Papilian, 2003). Pentru că
este considerat tendonul terminal al mușchiului
cvadriceps, patela ar fi în acest caz un os sesamoid.
• Ligamentele încrucișate, care sunt denumite anterior și posterior
după inserția lor pe tibie (Zamora & Ciocoi, 2006), sunt situate în
afara articulației pentru că se găsesc înafara membranei sinoviale
(Papilian, 2003).
• Ligamentul încrucișat anterior se inseră prin extremitatea
inferioară pe aria intercondiliană anterioară a tibiei, iar prin cea
superioară pe fața intercondiliană a condilului lateral, pe partea
lui posterioară.

• Ligamentul încrucișat posterior se inseră pe aria


intercondiliană posterioară a tibiei, înapoia inserției
meniscurilor (Papilian, 2003).

• Ligamentele încrucișate asigură soliditatea articulației în


flexiune (Zamora & Ciocoi, 2006).
• Bursele sinoviale ale genunchiului sunt bursele prepatelare și
pretibiale.
• Bursa subcutanată prepatelară este situată între piele și
fascia genunchiului. Bursa subfascială prepatelară se află
între fascie și tendonul mușchiului cvadriceps (inconstantă).
Bursa subtendinoasă prepatelară este așezată sub tendonul
terminal al cvadricepsului, între el și patelă, variabilă,
inconstantă (Papilian, 2003).
• Bursa subcutanată infrapatelară se află înaintea tendonului
patelei, în țesutul celular subcutanat. Bursa subcutanată a
tuberozității tibiei este situată la nivelul tuberozității tibiei, tot
în țesutul celular subcutanat. Bursa infrapatelară profundă
se găsește între ligamentul patelei și tibie (Papilian, 2003).
• Genunchiul este de obicei susceptibil la leziuni traumatice în
principal pentru că este subiectul stresului articular maxim,
prezent atât în statică, cât și în locomoție (Papilian, 2003).
• În plus, pentru că genunchiul nu este protejat de straturi de
grăsime și mușchi (Hoppenfeld, 1976), expunerea sa contribuie
la incidența înaltă a leziunilor de natură traumatică, a unor
procese inflamatorii și tumorale (Papilian, 2003).
Examenul clinic al articulației
• Examenul clinic al genunchiului bolnav se face în decubit
dorsal, cu membrele inferioare în extensie și cu genunchii
apropiați. Dacă este posibil, se trece la verificarea condițiilor
de statică atât în sprijin bilateral, cât și în sprijin unilateral. Se
observă dacă statica este dureroasă, dacă diformitatea se
accentuează, dacă genunchiul are o atitudine funcțională.
• Pentru investigarea aparatului ligamentar, se folosește poziția
ortostatică. Examinatorul fixează cu o mână coapsa, iar cu
cealaltă, imprimă gambei mișcări de balans lateral în condiții
de relaxare sau contracție a musculaturii.
• Pentru a explora ligamentele încrucișate, se realizează o flexie
a genunchiului la aproximativ 900, planta fiind sprijinită pe un
suport sau pe genunchiul examinatorului.
• El prinde partea superioară a gambei, degetele prinzându-se
pe partea posterioară a gambei, în timp ce cele două police se
fixează de o parte și de alta a rotulei. Dacă se trage de gambă
și aceasta alunecă mult înainte, este rupt ligamentul încrucișat
anterior, iar dacă se împinge gamba și aceasta alunecă înapoi,
este rupt ligamentul încrucișat posterior. Se pune în evidență
genu valgum și genu varum anterior.
Range of Motion
• Genunchiul nu are mişcare de extensie, deoarece poziţia de
extensie maximă a lui este considerată poziţia zero.
Genunchiul practic se poate mişca fiziologic doar în flexie si
extensie (rotaţiile sunt aproape insesizabile). Flexie, 135 grade
(limitata de atingere a călcâiului de fesă).

• Flexie: 0 – 135 grade


• Extensie: până la 0 grade
• Rotație internă: 0 – 50 grade
• Rotație externă: 0 – 30 grade
Examinarea subiectivă

• Cum îl cheamă?
• Câți ani are?
• Ce ocupație are?
• Ce fel de alte boli mai are?
• Ce îl deranjează pe pacient?
• Ce s-a întâmplat? Când s-a intâmplat?
• A făcut investigații medicale, teste imagistice?
• Unde îl doare?
• Ce fel de durere?
• Are și dureri de spate, de șold sau de gleznă?
• A simțit un pocnet în timpul accidentului?
• Simte că îl lasă genunchiul, e instabil? (posibilă instabilitatea
sau ruptura ligamentelor)
• Simte că se blochează mișcarea din genunchi? (posibilă
problemă la meniscuri)
• Este inflamat? Unde este inflamația? Cât de repede s-a
inflamat? (intră articular sau extra articular / de obicei
inflamația imediată poate indica traumatism la ligamente)
• Sunt vânătăi?
Teste speciale
Testul Lachman, Testul Lachman inversat, Testul Slocum
Testul este numit după chirurgul ortoped, John Lachman, de la Facultatea de medicină
”Temple”, din Philadelphia.
Testul Lachman este un test clinic folosit pentru a diagnostica o deteriorare a
ligamentelor încrucișate de la genunchi.
Se realizează cu pacientul aflat în decubit dorsal, genunchiul este flexat la 20-30 de
grade, iar tibia in rotație externă. Examinatorul trebuie să pună o mână în spatele tibiei,
iar cealaltă pe coapsa pacientului. Degetul mare al examinatorului trebuie să fie pe
tuberozitatea tibială.
Tibia este trasă înainte pentru a evalua gradul de mișcare în plan anterior (sagital) al
tibiei, în comparație cu femurul. O deplasare ușoară de peste 2 mm, comparativ cu
celalalt membru sugerează un posibil ligament slăbit sau rupt.
Pentru a determina în milimetri, cât de mult s-a deplasat, se folosește un instrument
numit KT-1000.

(Fig.1-Testul Lachman)
• Testul Lachman invers este folosit pentru a observa starea ligamentului încrucișat
posterior. Se realizează fie cu pacientul in decubit dorsal, fie în decubit frontal.
• Cu pacientul în decubit dorsal, genunchiul în flexie de 30 de grade, se stabilizează
prin ducerea genunchiului examinatorului sub acesta; avem grijă ca membrul
inferior să fie într-un punct neutru de rotație. Cu o mână pe coapsa din exterior, iar
cealaltă mână pe partea medială a tibiei cât mai aproape de articulație. Pe tibie se
pune o presiune posterioară, iar coapsa este trasă anterior. Acest test este pozitiv
daca tibia este proiectată mai posterior față de femur în comparație cu membrul
sănătos.

(Fig.2-Testul Lachman Inversat)


Testul Slocum este o modificare a Testului Drawer Anterior, care testează
instabilitatea rotației antero-mediale și antero-laterale ale genunchiului, evaluând
ligamentul încrucișat anterior.
Structurile următoare pot fi implicate când testul este pozitiv:
• Antero-lateral: ligamentul anterior și cel posterior, capsula postero-laterală,
ligamentul colateral fibular și tractul ilio-tibial
• Antero-medial: ligamentul încrucișat anterior, ligamentul colateral medial, capsula
postero-medială.
Tehnica se realizează cu pacientul în decubit lateral, cu partea neafectată jos și o
flexie de 30 de grade pentru o mai bună stabilitate.
Examinatorul stabilizează glezna apoi aplică o rotație internă tibiei prin rotirea
gleznei și aplică o presiune pe partea laterală a genunchiului.

Testul este pozitiv daca tibia cade


prea mult înainte având și o rotație
internă sau dacă genunchiul are o
mișcare laterală care indică
instabilitate antero-laterală. Această
instabilitate este dată de ligamentul
încrucișat anterior deficitar.

(Fig.3-Testul Slocum)
Testul sertarului anterior

• Acest test este menit să verifice gradul de lezare al ligamentului


încrucișat anterior. Genunchiul flectat la 90 de grade, examinatorul se
așează pe antepiciorul pacientului și apucă cu ambele mâini
articulația genunchiului (policele de la mână dreaptă și cel de la mână
stânga a examinatorului trebuie să se întâlnească pe tuberculul tibial).
Examinatorul trage către el de tibie și peroneu pentru a observa
instabilitatea (o deplasare mare este considerată de la 1,5 cm în sus).
Acest test se repetă și cu genunchiul flectat la 70 de grade, cu piciorul
în rotație externă la 15 grade (sugestiv pentru instabilitate
anteromediala), cu piciorul în rotație internă la 30 de grade (sugestiv
pentru instabilitate rotațională anterolaterala).
Testul sertarului posterior

• Se va efectua acelaşi test ca şi la testul sertarului anterior dar


împingând înapoi tibia în loc de a o trage înainte.
Testul
McMurray

• Policele și indexul de-a lungul articulației genunchiului, cu palma


sprijinindu-se pe rotulă, se flecteaza genunchiul la maxim. Cu
cealaltă mână examinatorul rotește extern piciorul, abduce gamba și
extinde ușor articulația; cracmente însoțite de durere la nivelul
articulației (partea medială), indică o afectare a meniscului medial.
Testul Pivot Shift

• Bolnavul întins pe spate, examinatorul cuprinde cu o mană piciorul


rotindu-l puternic înspre intern, cealaltă mană cu priză la nivelul
genunchiului, fortează genunchiul în “valgus” și se începe flexia
artriculatiei între 20-40 de grade flexie. În cazul testului pozitiv, adică
a rupturii LIA (ligament încrucișat anterior), apare un click.
Testul Apley

• Tehnică:
- pacientul va fi poziționat în decubit ventral cu gamba în flexie de 90
grade pe coapsă
- examinatorul ţine fixă coapsa pacientului cu propriul genunchi
- examinatorul va realiza tracțiunea gambei și va imprima mișcări
rotatie externă și internă a tibiei.
- se urmărește rotația excesivă.
- se repetă procedura dar de data aceasta realizând compresia gambei.
- în acest caz de urmărește rotație insuficientă sau discomfort.
Testul Fairbanks

• Scop: identificarea instabilității patelare laterale


• Tehnică:
- pacientul va fi poziționat in decubit dorsal
- se va realiza abducția ușoară a membrului inferior examinat
- examinatorul va imprima cu policele o forță asupra patelei (spre
lateral)
- genuchiul va fi flectat după care va reveni la poziția inițială cu
menținerea fortei aplicate asupra patelei.
- testul este pozitiv in cazul în care aprehensiunea
Testul Pivot Shift

• Depistarea unei rupturi sau laxităţi a ligamentului încrucişat


anterior şi a structurilor posterolatarale ale articulaţiei.
• Poziția
• Decubit Dorsal
• M.I. în extensie
• Priza
• la nivelul piciorului
• pe partea laterală a genunchiului - se aplică o tensiune în valg
orientată anterior asupra gambei
• Acțiunea de mișcare
• Rotația internă a tibiei
• Flexie
• Testul pozitiv
• Daca la flexia genunchiului se observă o subluxație posterioară
a tibiei
Testul Hughston Plica

• Poziția
• Decubit dorsal
• M.I. în triplă flexie
• Priza
• La nivelul piciorului
• La nivelul genunchiului la patella
• Acțiunea de mișcare
• Extensia
• Împingerea medială a patellei
• Testul pozitiv
• Daca în timpul extensiei se simte un pocnet care provoacă un
discomfort sau durere
Testul sertarului lui Hughston posteromedial si
posterolateral

• Poziția
• Decubit dorsal
• Genunchiul în flexie de 90 de grade
• Rotație internă (pentru instabilitate postero-medială) , Rotație
externă (pentru instabilitate postero-laterală) - 15 grade
• Terapeutul stabilizează membrul prin șederea pe piciorul
pacientului și cu fața spre genunchi
• Priza
• La nivelul genunchiului cu policele pe platoul tibiei
• Acțiunea de mișcare
• Se apasă tibia posterior
• Testul pozitiv
• Mișcare prea mare prin care se observă o laxitate a LIP
Testul Thessaly

• Scop: Test pentru leziuni meniscale

• Descriere: Pacientul stă pe un picior în timp ce examinatorul îi oferă


lui/ ei mâinile pentru asigurarea echilibrului. Apoi, pacientul își
flexează genunchiul la 200 și rotește femurul pe tibie medial și lateral
de trei ori, menținând flexia de 200. Prima dată, pacientul testează
piciorul bun, apoi piciorul lezat. Testul este considerat pozitiv dacă
pacientul simte un disconfort medial sau lateral la nivelul interliniei
articulare. De asemenea, pacientul poate să aibă senzația de blocaj
sau prindere în articulația genunchiului.
Testul Valgus Stress

• Scop: O evaluare a instabilității mediale pe un plan

• Descriere: Terapeutul aplică un stres în valg genunchiului în timp ce


glezna este stabilizată în ușoară rotație externă fie cu mâna, fie cu
piciorul ținut între brațul și trunchiul examinatorului. Genunchiul este
prima dată în extensie totală, și apoi trece ușor într-o flexie de 20-30o,
astfel încât articulația este deblocată.
Testul Varus Stress

• Scop: O evaluare a instabilității laterale pe un plan (tibia se


deplasează prea mult față de femur pe aspectul lateral al membrului
inferior)

• Descriere: Terapeutul aplică un stres în var genunchiului în timp ce


glezna este stabilizată. Testul este prima dată realizat cu genunchiul
în extensie totală și apoi, cu genunchiul în flexie de 20-300.
Chestionar
În ultimile 4 săptămâni:
1. Cum ai descrie durerea obisnuită de genunchi?
• Fără
• Foarte ușoară
• Ușoară
• Moderată
• Severă

2. Ai avut dificultăți în a te îngriji de unul singur (la spălare, uscare)


din cauza genunchiului?
• Fara dificultăți
• Foarte puține dificultăți
• Dificultăți moderate
• Dificultati extreme
• Imposibilitate de ingrijire

3. Ai avut dificultăți în a intra/ieși din autovehicul sau a folosi
mijloacele de transport public din cauza genunchiului?
• Fara dificultăți
• Foarte puține dificultăți
• Dificultăți moderate
• Dificultati extreme
• Imposibilitate

4. După cât timp de mers durerea devine severă? (cu sau fără
sprijin/cârjă)
• Fără durere > 60 minute
• 16-60 minute
• 5-15 minute
• Doar prin casă
• Nu pot – este durere severă la mers
5. După o masă (stat pe scaun) care e nivelul de durere resimțit la
nivelul genunchiului stând în picioare?
• Nedureros
• Ușor dureros
• Moderat dureros
• Foarte dureros
• Insuportabil

6. Șchiopătezi la mers din cauza genunchiului?


• Rar/Niciodată
• Câteodată sau doar la început
• Deseori, nu doar la început
• De cele mai multe ori
• Mereu
7. Poți să îngenunchezi și apoi sa te ridici?
• Da, cu ușurință
• Cu ușoară dificultate
• Cu dificultate moderată
• Cu dificultate extremă
• Nu, imposibil

8. Te deranjează durerea de genunchi noaptea în pat?


• Nu
• Doar în una sau două nopți
• Unele nopți
• Cele mai multe nopți
• În fiecare noapte
9. Cât de mult a influnețat durerea de genunchi munca ta obișnuită?
(inclusiv trebuirile casnice)
• Deloc
• Puțin
• Moderat
• Semnificativ
• Foarte mult

10. Ai simțit vreodată că ,,te lasă’’ genunchiul?


• Rar/Niciodată
• Câteodată sau doar la început
• Deseori, nu doar la început
• De cele mai multe ori
• Mereu
11. Poți să îți faci cumpărăturile de unul singur?
• Da, cu ușurință
• Cu ușoară dificultate
• Cu dificultate moderată
• Cu dificultate extremă
• Nu, imposibil

12. Poți coborî scările?


• Da, cu ușurință
• Cu ușoară dificultate
• Cu dificultate moderată
• Cu dificultate extremă
• Nu, imposibil
Bibliografie
• Hoppenfeld, S. (1976). Physical Examination of the Spine and
Extremities. Norwel, Connecticut: Appleton Century Crafts
• Papilian, V. (2003). Anatomia Omului. Bucuresti: BIC ALL
• Zamora, E. & Ciocoi, R., D. (2006). Bazele teoretico-metodice ale
kinetoterapiei în bolile reumatice. Cluj-Napoca. Editura Risoprint
• http://www.pthaven.com/page/show/804247-knee
• http://www.lectiadeortopedie.ro/examenul-clinic-al-genunchiului/
• http://www.micromedica.ro/Articole/ruptura-de-ligament-incrucisat-
anterior/
• https://medisavvy.com/reverse-lachmans-test/
• https://www.physio-pedia.com/Slocum%27s_Test
• https://www.physio-pedia.com/Lachman_Test
• http://www.orthopaedicscore.com/scorepages/oxford_knee_score.html
• https://www.physio-pedia.com/Patellar_Grind_Test
• https://www.physio-pedia.com/Apley%27s_Test
• https://www.physio-pedia.com/Moving_Patellar_Apprehension_Test