Sunteți pe pagina 1din 25

CURS 12

MONEDA - CREDIT
1. Cadrul general
 Definirea monedei
 ample dezbateri care au încercat să surprindă
 funcţiile
 rolul

 În prima etapa: delimitarea conceptului de bani de conceptul de


monedă; două faze:
 banul este ceva abstract iar moneda reprezintă ceva concret
întrucât există un etalon (ex: aur, argint);
 banul este o expresie a fenomenului valorii în general iar moneda
este o reprezentare a acestui fenomen.

 în a doua perioada: definirea monedei având în vedere utilitatea


acesteia;
 moneda reprezintă un instrument folosit pentru producerea sau
achiziţionarea de bunuri şi servicii
 la nivelul unui individ cantitatea de bani era proporţională cu fluxul
veniturilor sale.
 în a treia perioadă: moneda ca fiind un instrument de utilitate
permanentă
 asigură o contrapartidă între cererea şi oferta de bunuri şi servicii pe
diferite pieţe;
 a apărut în vederea fluidizării schimburilor comerciale ce se derulau
iniţial prin troc (care presupunea o singură operaţie în cadrul căreia
se facea un schimb între două bunuri – flux real contra flux real);
 implică două operaţii:
 de cumpărare (flux real contra unui flux monetar);
 de vânzare (flux monetar contra unui flux real).

 în a patra perioada: se încearcă delimitarea între marfă şi monedă


 marfa considerată drept monedă;
 negarea acestei calităţi de marfă a monedei, întrucât se consideră
moneda ca rezultat al unui "contract social" ce are caracter
subiectiv;
 moneda este privită într-o dublă accepţiune, atât ca marfă ce are
trăsături proprii şi caracter obiectiv, cât şi ca o creanţă asupra
emitentului sau a economiei naţionale.

 în a cincea perioada, moneda exprimă un instrument în scris ce


conferă un drept de creanţă asupra statului.
 Funcţiile monedei
 instrument al tranzacţiilor;

 etalon al valorii;

 rezervă a valorii sau a puterii de cumpărare


 Rolurile monedei
 la nivel macroeconomic
 stabilizare macroeconomica

 curentul interventionist

 curentul non-interventionist

 importanta internationala

 Regimul valutar optim:

 curs valutar fix sau flexibil;


 coordonarea politicilor monetare intre tari;
 crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin
cursuri valutare flexibile
 sursa de finantare la nivel guvernamental

 legatura dintre BAZA MONETARA si VENITURILE DIN


SENIORAJ

 la nivel microeconomic
 la nivel microeconomic - evidentiat de functiile jucate
de moneda in economie:

 mijloc de schimb (medium of exchange);

 etalon al valorii (unit of account /standard of value);

 instrument de rezervă a valorii (store of value);

 etalon al plăţilor amânate (standard of deferred


payment).
 Moneda:
 Inscrisuri: monede si bancnote
 monede virtuale

 Condiţii minime pentru ca un activ să fie inclus


în categoria de bani :
 uşurinţă în utilizare
 durabilitate
 divizibilitate
 posibilitatea de recunoaştere.
2. Masa monetară
 Definirea masei monetare
exprimă totalitatea disponibilităţilor băneşti existente în economie

 Baza Monetară
 numerarul aflat în caseriile băncilor aflate în afara sistemului
bancar, depuneri la BNR
 M1 (masa monetară în sens restrâns):
 Numerar în circulaţie
 Depozite overnight (conturi curente, depozite la vedere)

 M2 (masa monetară intermediară):


 M1
 Depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv
(sunt incluse şi depozitele rambursabile după notificare
la cel mult trei luni inclusiv)

 M3 (masa monetară în sens larg):


 M2
 Alte instrumente financiare
 împrumuturi din operaţiuni repo
 acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară
 titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până
la doi ani inclusiv
 Multiplicatorul monetar (m) se
calculează ca raport între masa
monetară şi baza monetară.

 Viteza de circulaţie a banilor (V) se


exprimă ca raport între PIB şi masa
monetară (de obicei M1).
Buletinul lunar BNR nov. 2014, pg. 17
Buletinul lunar BNR nov. 2014, pg. 19

Multiplicatorul monetar nov. 2014: 4 (M3/BM); 2 (M1/BM)

Viteza de circulatie nov. 2014: 1,67 (PIB/M1)


3. Creditul
 Moneda şi creditul se afla într-o firească şi strânsă legătură concretizată în multiple forme
de manifestare.
 Definirea creditului
 Obligatie financiara generata de contractarea unui imprumut ce trebuie rambursat si
pentru care se plateste dobanda si alte speze bancare

 Existenţa unor disponibilităţi şi acceptarea de a le ceda (a le împrumuta) altor entitati


(debitori) ;

 Creditarea – la nivelul institutiilor financiare creditoare;


 Imprumutul - la nivelul entitatilor debitoare.

 Trasaturile creditului
 Caracter voluntar
 Caracter rambursabil
 contraprestatie

Subiectele relaţiei de credit :


 debitorul
 creditorul
 Formele creditului:

◦ Creditul comercial - este cea mai reprezentativa forma de


credit in economia de piaţă. Constă în amânarea plăţii reciproce
de către agenţii economici activi cu prilejul vânzării mărfurilor.
Instrument specific este cambia - are rolul de a suplimenta
capitalul circulant scutind creditul bancar, se face un transfer
reciproc de resurse între întreprinzători.

◦ Creditul bancar - este un credit comercial care prin cesiune


bancară şi scontare se transformă în credit bancar.

◦ Creditul de consum - este pe termen lung sau scurt acordat


persoanelor individuale şi este destinat acoperirii consumului
bunurilor sau serviciilor.

◦ Creditul obligatar - este un credit provenit de la subscriptor


către persoana juridică (agent economic).

◦ Creditul ipotecar - este girat cu ipoteca între debitori şi


creditori interpunându-se băncile.
 credite acordate întreprinzătorilor (persoane juridice):
- credite de exploatare – pentru acoperirea cheltuielilor din activitatea
curentă şi circulaţia mărfurilor;

- credite de mobilizare sau trezorerie – obţinute de la bănci în urma


scontării cambiilor, biletelor la ordin sau a altor efecte de comerţ;

- credite de prefinanţarea – acordat în special celor ce produc mărfuri


sezoniere sau pe stoc;

- credite de echipament – necesare pentru proiecte de investiţii ce


privesc reînnoirea echipamentelor existente sau dobândirea de noi
capacităţi de producţie;

- credite de leasing – acordate pentru operaţiuni de leasing ce vizează


procurarea unor utilaje, mijloace de transport sau echipamente industriale,
după caz, în care nu există posibilitatea achitării integrale a contravalorii
acestora în momentul achiziţiei lor.
 credit de producţie:
- credit de investiţii

- credit de circulaţie

- credit de consum
- credite acordate prin conturi separate de împrumut;

- credit acordat prin cont curent, ce presupune existenţa unei linii de


creditare;

- credit de accepţiune, prin care o persoană juridică, de regulă banca,


preia obligaţia debitorului iniţial de a rambursa la scadenţă împrumutul;

- credit acordat sub formă de avansuri în cont (contul este autorizat să


aibă sold debitor în limita unui plafon aprobat anterior);

- credit acordat sub formă de lichidităţi (creditarea contului de bază al


clientului se face cu suma totală a creditului aprobat);

- credit de plăţi (presupune achitarea directă din credit a plăţilor dispuse


de client);

- credit pentru cesiunea de creanţe (scontare, factoring).


 Promisiunea de rambursare este un element esenţial al
creditului şi presupune riscuri pentru care se cer garanţii.

 Riscurile sunt de nerambursare sau de imobilizare.


 Nerambursarea constă în probabilitatea întârzierii plătii
sau a incapacităţii de plată datorată conjuncturii,
deficienţelor sectoriale, deficienţelor împrumutului. Ca
soluţie de prevenire se recomandă diversificarea şi/sau
garantarea împrumutului.

 Riscul de imobilizare survine la banca care nu este în


măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite datorită
gestiunii nereuşite a creditelor. Ca soluţie de prevenire se
recomandă angajarea de credite pe hârtii de valoare,
rescontul sau garanţiile reale şi personale.

 Garanţiile
 reale sunt gajul, ipoteca, dreptul de reţinere, privilegiul
 personale sunt simple, solidare.
 Modalităţi de rambursare (ale ratelor de
capital):
 integrală la scadenţă (se rambursează întregul
credit);

 prinrate de capital (de rambursat, amortismente)


egale (rata = valoare imprumut/perioada);

 prinanuităţi constante (anuitatea include rata de


rambursat şi dobânda).
 An = C*d*1/[1-(1+d)-n]
 Termenul de rambursare a creditului - este variat
putând varia intre 24 ore si 30-50-100 de ani.
◦ Credit pe termen scurt – sub 1 an;
◦ Credit pe termen mediu – intre 1 si 5 ani;
◦ Credit pe termen lung – peste 5 ani;

 pe termen scurt creditul se derulează prin


rambursarea integrală la scadenta

 pe termen mediu şi lung se face o rambursare


eşalonată a creditului, odată cu plăţile curente
rambursându-se dobânda şi o parte din împrumut.
Dobanda
 în sens restrâns
 dobânda este suma cuvenită proprietarilor la rambursarea sumei
împrumutate.
 dobânda este preţul folosirii capitalului, este remunerarea riscului
împrumutului;

 în sens larg
 dobânda este preţul plătit de debitor creditorului pentru cesiunea dreptului
de folosinţă a împrumutului până la scadenţă.

 Definiţia lui Keynes - dobânda este o recompensă pentru remunerarea la


lichidităţi şi concomitent este preţul pentru achiziţionarea lichidităţii.

 Definiţia lui Samuelson - dobânda reprezintă surplusul revenit proprietarului


pentru capital ca factor de producţie.

Determinanţi :
 creditul avansat
 perioada de timp a folosirii capitalului vărsat
 nivelul ratei dobânzii.
 Calcularea ratei dobanzii
 D unde D = dobânda totală,
d  x100 C = capitalul, d = rata dobânzii
C
1 d
 rata reala a dobanzii dr  1
1 i

 rata dobanzii pe subperioade


 dlunara=d/12 sau dlunara=(1+d)1/12-1
 dtrim=d/4 sau dtrim=(1+d)1/4-1
 dsem=d/2 sau dsem=(1+d)1/2-1
 Calcularea dobanzii
 dobanda postcalculata
 D = (Cxdxt)/360, unde t = perioada
 D = (Cxdxt)/365 sau 366 pentru imprumuturi la

termen mediu
 Dobanda antecalculata
 D= Cf-Ce, unde Cf= capital final, Ce=capital efectiv
investit, Ce=C x [1-(d x t/100 x 360)]
 Studiu individual:
G H I D privind statistica ratelor dobânzii
practicate de instituţiile de credit (Norma
Băncii Naţionale a României nr. 14/2006)
http://www.bnr.ro/files/d/Statistica/metodologie
/ifm/ghid/Ghid_dobanzi.pdf