Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Material cu o largă utilizare în construcţii, sticla are calităţi deosebite cum sunt:
transparenţa, rezistenţa la acţiunea celor mai multe substanţe chimice cu care vine în
contact, la acţiunea agenţilor atmosferici, rezistenţe mecanice mari, o deosebită
stabilitate chimică.
Dacă în compoziţie se adaugă diferiţi oxizi metalici se obţine sticlă divers colorată (ex:
fosfatul de calciu pentru obţinerea sticlei opalizate).
În construcţii acest material se utilizează sub formă de:
2) geamuri riglate şi armate pentru luminatoare şi depozite; acestea au grosimi mari, o faţă
striată sau respectiv înglobată în masa sa o plasă de sârmă, ceea ce îi conferă rezistenţă la lovituri
şi foc
3) geamuri triplex şi securit - sticla are dezavantajul că la lovire se sparge în aşchii tăioase astfel
încât pentru evitarea accidentelor se folosesc fie geamurile armate fie triplex sau securit. Geamul
triplex este format din două foi de sticlă lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nu se împrăştie.
Securitul este realizat din sticlă răcită brusc şi la lovire se sparge în boabe mărunte şi netăioase.
4) opaxitul - plăci grose de sticlă opalizată, albă sau colorată, cu o faţă netedă şi una cu striuri; se
foloseşte pentru placaje la băi şi bucătării înlocuind faianţa
5) pavele rotalit se folosesc pentru planşee luminate înglobându-se în betonul planşeului iar la
decofrare aceste este luminos
6) dale pentru pereţi luminoşi tip Nevada au una sau două feţe curbe (40 mm grosime
190 x 190 mm, 2 feţe curbe 160 x 160 mm)
10) materiale termoizolatoare cum ar fi: sticlă spongioasă şi vată minerală de sticlă
11) geamuri termopan şi Izovit cu calităţi termoizolatoare
O atenţie deosebită este acordată sticlei laminate cu folii polimerice inserate (PVB),
care a devenit soluţia ideală în ceea ce priveşte realizarea unor structuri arhitecturale
ingenioase, asumându-şi în acelaşi timp conceptul ecologic de utilizare maximă a luminii
naturale.
Unul dintre cele mai mari avantaje oferite prin utilizarea foliilor PVB este acela că
asigură protecţia contra riscului de rănire la spargere, a efracţiilor şi exploziilor. Noile folii
laminate au un impact major şi în ceea ce priveşte rezistenţa structurală a sticlei
laminate, permitând utilizarea unor foi de sticlă mai subţiri, dar cu o stabilitate
dimensională mai mare, păstrându-şi calităţile de transparenţa şi claritate. Acestea
sunt aplicate în interiorul sticlei încă din procesul de fabricaţie (acoperire on-line),
contribuind la creşterea rezistenţei, a performanţelor de siguranţă şi permite utilizarea
sticlei laminate pentru multiple aplicaţii de la scări şi pardoseli până la pereţi tip cortină.
sunt translucide şi permit trecerea luminii în proporţie de până la 80% prin ele, ceea ce le
recomandă la acoperirea suprafeţelor, care trebuie iluminate natural
nu aderă nici un material pe suprafaţa lor, deci pot fi folosite ca folii de decofrare a betonului
sau a altor lianţi
coeficientul de dilataţie termică este de 2 - 8 ori mai mare decât al celorlalte materiale
de construcţie
Din categoria materialelor pentru învelitori fac parte:
covoare pentru pardoseală din PVC - au grosime de 1,5 - 3 mm, se pot aplica prin
lipire. Pardoselile realizate astfel sunt rezistente, igienice, aspectuoase, suficient de
ieftine
adezivii (cleiurile) sunt substanţe pe bază de răşini sintetice (cleiul pe bază de uree,
prenadezul, aracetul)
lacuri şi vopsele - o largă utilizare o are vopseaua realizată din polivinil acetat
(Vinarom).
profiluri din PVC: plinte, mână curentă pentru balustrada scărilor, profiluri pentru
acoperirea rosturilor etc.
tapete lavabile şi semilavabile pe suport de hârtie, care se aplică pe pereţi din beton
monolit, pe pereţi prefabricaţi din panouri mari, orice suprafaţă de perete pregătită
corespunzător
Pentru protecţia elementelor de construcţie la acţiunea mediului ambiant, care în unele cazuri
pot produce degradarea lor, se realizează diferite lucrări de izolaţii, cum sunt:
izolaţii termice (termoizolaţii) - cu rol de a reduce pierderile de căldură prin elementele clădirii
astfel încât în interiorul construcţiilor să se realizeze condiţiile de confort termic
Din bitumuri se pot realiza lianţi bituminoşi, care sunt folosiţi la rece ca soluţii, emulsii,
suspensii bituminoase.
Masele bituminoase se prepară din bitumuri oxidate şi pot fi:
masticuri bituminoase (bitum în amestec de materiale fin măcinate sau fibre şi se
numesc filere). Operaţia de amestecare se numeşte filerizare, iar produsul obţinut se
numeşte bitum filerizat sau mastic. Acestea se folosesc la acoperişuri cu pante mari,
izolaţii pe metal, protecţie contra coroziunii;
bitumuri tăiate - sunt soluţii de bitum cu diferiţi solvenţi ca benzină sau motorină şi se
folosesc la lucrări de amorsaj împotriva umidităţii solului
emulsiile bituminoase sunt dispersii ale particulelor de bitum în apă; se folosesc la
izolaţii hidrofuge vopsite.
Mase bituminoase în suluri
Ѫplăci fibrolemnoase izolatoare - PFL, PAL - care se tratează cu diferite substanţe care le măresc
rezistenţa mecanică, stabilitatea la foc, umezeală, atac agenţi biologici
Ѫstufit - sub formă de panouri din tulpini de stuf presate şi legate cu sârmă, folosit la execuţia
construcţiilor provizorii
Ѫsolomit - plăci termoizolatoare din paie presate şi legate cu sârmă zincată, se folosesc la
execuţia construcţiilor provizorii
Ѫstabilit - plăci realizate din talaş de lemn mineralizat şi aglomerat cu pastă de ciment Portland.
Se comportă bine la foc şi rezistă la acţiunea microorganismelor şi rozătoarelor
Ѫ pluta - se obţine din scoarţa unei specii de stejar din ţările calde. Este impermeabilă la lichide,
hidrofobă, putrezeşte greu, rezistentă la acţiunea agenţilor exteriori. Este unicul material care în
condiţii normale, nu ajunge niciodată la + 35 °C şi nu coboară sub 0 °C indiferent care este
temperatura externă. Pentru izolaţii termice, acest material se foloseşte sub formă de granule
obţinute prin măcinarea deşeurilor, din care se pot fabrica plăci de plută expandată. Dacă
granulele de plută expandată se aglomerează cu bitum se obţine pluta tip ASKO.
Ԇpoliclorura de vinil spumată (PVC spumat) prezentându-se sub formă de plăci dure şi plăci
elastice, şi este folosită la izolarea pereţilor, planşeelor, acoperişurilor. Materialul este
higroscopic, deosebit de sensibil la căldură. La 0 °C devine casant, iar limita superioară de
folosire este de 60 °C
Ԇ polistiren expandat - poate fi utilizat la construcţiile noi şi renovări, fiind disponibil sub formă de
panouri cu grosimi de la 1 cm până la 10 cm. Este utilizat în primul rând la exteriorul
construcţiei, dar şi la acoperiş, tavan şi sistemele de încălzire în pardoseală. Una dintre
proprietăţile materialului este de a încetini transferul vaporilor spre exterior. Tocmai de aceea
este recomandat un panou perforat pentru a îmbunătăţi ventilaţia. Polistirenul nu îmbunătăţeşte
rezistenţa structurii, dar nici nu o „încarcă“ deoarece are o greutate redusă. În ultima perioadă,
beneficiază de tot mai mult succes un sistem constructiv bazat pe folosirea acestui material în
rol dublu: cofraj şi termoizolaţie.
Ԇ polistiren extrudat - utilizat în cazul izolării pardoselilor supuse unui trafic intens, datorită
durităţii şi rezistenţei mecanice cu mult mai bune decat cele ale polistirenului expandat.
Totodată, acest material are o reputaţie solidă pentru fiabilitatea şi rezistenţa superioară la
efectele distructive ale naturii. Un alt avantaj este rezistenţa superioară la transferul termic
atunci când scade temperatura, spre deosebire de situaţiile când aceasta variază în limite
normale. Rezistenţa la umezeală este net superioară celui expandat, calitate care îl
recomandă pentru mediile cu nivel ridicat de umiditate: fundaţii, socluri şi terase inversate
҉vata de sticlă - fire foarte subţiri de sticlă şi se prezintă sub formă de rogojini - vată de
sticlă cusută pe carton ondulat sau pe plasă de sârmă zincată, de saltele - vată afânată
prinsă între două plase de sârmă zincată
҉vată minerală - se obţine prin suflarea cu abur sau centrifugarea unei topituri de
zgură metalurgică acidă sau prin tragerea în filere de platină a acestor zguri. Are culoare
albă, cenuşiu murdar sau gălbuie
Vata minerala de sticla
Este alcatuita din fibre de sticla ce se obtin din materiale pe baza de silicati, nisip, calcar,
dolomit si bineinteles deseuri de sticla.
Amestecul se topeste in cuptoare speciale, dupa care este trecut prin niste duze
speciale ce transforma masa topita in fibre si le depune pe o banda transportoare.
Procedura este asemanatoare cu cea a obtinerii vatei de zahar. Viteza bandei
transportoare determina densitatea si grosimea produsului termoizolant.
Este un material asemanator cu vata minerala de sticla, dar care are la baza roca bazaltica, zgura
si cocs. Procedeul de productie si procesare este asemanator cu cel al obtinerii de vata de sticla,
folosindu-se aceleasi tipuri de lianti care dau culoarea finala a produsului, maroniu-verzui. Se
livreaza atat sub forma de saltele, cat si, mai ales, sub forma de placi cu dimensiunea de 50x100
cm, datorita faptului ca fibra bazaltica este mai scurta si mai fragmentata decat fibra de sticla, ceea
ce conduce la densitati mai mari ale produselor din vata bazaltica comparativ cu cele din vata de
sticla. Produsele din vata bazaltica se pot livra cu sau fara caseraj din folie de aluminiu sau hartie
craft, in functie de cerintele proiectului.
Termoizolarea peretilor de exterior sau interior pe structuri usoare din lemn sau metal – atat
pentru constructii rezidentiale pe structuri usoare, cat si pentru constructii industriale. Dispunerea
se va face pe mai multe randuri, pe directii diferite, pentru a diminua efectul de punte termica.
Termoizolarea fatadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidarie, beton sau structuri usoare
lemn sau metal) se recomanda placi speciale pentru fatade, hidrofobizate pe intreaga sectiune.
Termoizolatii in cadrul termosistemelor. Exista placi speciale (in functie de producator), care
permit folosirea de tencuieli umede pentru conformarea unui termosistem pe suport de vata
minerala. Avand in vedere ca produsul nu are un coeficient ridicat de dilatatie nu permite crearea de
tensiuni in stratul de finisaj al fatadei.
Termoizolarea teraselor – datorita faptului ca produsele din vata bazaltica au densitati mai
ridicate, la realizarea teraselor uzuale (cu termoizolatia sub hidroizolatie) se recomanda folosirea
termoizolatiilor rigide sub forma de placi, atat pentru terase circulabile pietonal, cat si pentru terase
necirculabile, pentru toate tipurile de constructii, rezidentiale, comerciale sau industriale.
Polistiren expandat
Este un alt tip de material cu capacitate termoizolanta deosebita, de culoare alba, care se obtine
din procesarea granulelor de polistiren. Este vorba de o expandare (marirea volumului) a acestor
granule si de prinderea granulelor intre ele sub influenta unor factori de temperatura si vaccumare,
in functie de densitatea produsului, spatiul dintre granule ingloband mai mult aer (produse cu
densitate mai mica) sau mai putin aer (produse cu densitate mai mare).
Se livreaza in placi de dimensiuni 50x100 cm, cu grosimi in functie de necesitati, iar canturile sunt
in general drepte sau se pot prelucra cu nut si feder. Placile care se folosesc pentru termosistem
sau necesita prinderi cu adezivi au fetele rugoase pentru a facilita prinderea.
O varianta mai noua este polistirenul expandat cu continut de perle de grafit, de culoare gri, cu
calitati termoizolante imbunatatite fata de polistirenul expandat uzual. Se foloseste in aceleasi
conditii ca si polistirenul expandat uzual.
Este un material cu proprietati termoizolante foarte bune, rezistenta ridicata la umezeala si sarcini
statice.
Spre deosebire de polistirenul expandat care inglobeaza aer in spatiul dintre granulele de polistiren,
polistirenul extrudat se considera un material cu structura celulara inchisa, impermeabil la apa sau
la actiunea vaporilor. In functie de fiecare producator in parte, produsele sunt colorate in roz, bleu,
verde, galben etc.
Datorita acestor calitati polistirenul extrudat poate fi inglobat in structuri termoizolante unde nu se
tine cont de umiditate, de cicluri de gelivitate etc.
Se livreaza in mod uzual in placi cu dimensiunile 50x100 cm, cu canturi drepte sau prelucrate cu
nut si feder etc, in functie de locul unde se monteaza.
Termoizolarea fundatiilor, a peretilor de subsol sau a planseelor asezate pe sol. Datorita unei
foarte bune rezistente la compresiune, produsul se preteaza la montaj in locuri unde este necesara
o rezistenta buna la incarcari sau la actiunea radacinilor si in acelasi timp la umiditate.
Termoizolarea pardoselilor – este vorba de pardoseli pe dala flotanta din beton, sape uscate sau
pe grinzisoare de lemn, pentru toate tipurile de constructii.
Pluta este un material in intregime natural fiind obtinut din stejarul de pluta (Quercus Suberus).
Tehnologia de productie nu afecteaza produsul in sine, insa permite obtinerea unui material cu
proprietati termoizolante si acustice foarte bune, antibacterian (nu permite dezvoltarea
ciupercilor, mucegaiului) si antialargenic, rezistent la foc si antistatic.
Exista in fapt doua tipuri de pluta care se pot folosi in industria constructiilor ca material
termoizolant.
Termoizolarea pardoselilor - se poate folosi in unul sau doua straturi, in functie de cerinte, sub
dala flotanta sau direct sub stratul de finisaj al pardoselii (pardoseli laminate, linoleum, covoare
PVC, mocheta, dusumele etc). In functie utilizarea pardoselilor, in special pentru pardoseli
industriale, se poate folosi pluta pentru a diminua vibratiile care pot ajunge sa fie transmise catre
structura.
Termoizolarea peretilor – se poate folosi atat pentru pereti din zidarie, cat si pentru pereti din
structuri usoare, atat pentru izolare la interior, cat si la exterior. In functie de fiecare rezolvare in
parte se pot folosi role sau placi, urmarindu-se ca dispunerea lor sa se faca pe doua directii sau
intercalat, pentru a se evita efectul de punte termica. In anumite cazuri poate fi necesara montarea
unei folii bariera impotriva vaporilor ca masura suplimentara pentru a evita acumularea de vapori in
structura peretilor.
Dezvoltarea industriei chimice, precum si a cerintelor legate de izolatii termice care sa poata fi
montate in locuri greu accesibile au condus la aparitia unor spume cu expandare in situ (pe
santier), spume care au la baza diverse substante chimice si care se pot folosi la diverse tipuri de
cladiri rezidentiale, comerciale sau industriale.
Spumele pot avea la baza diferite substante, poliuretanice, de sticla etc. In general se recomanda
montarea spumelor in locuri in care acestea nu sunt expuse in mod direct la lumina solara sau se
recomanda protejarea lor cu vopsele sau straturi speciale care sa nu permita degradarea lor in
timp.
Spumele sunt stabile din punct de vedere al formei, sunt rigide si impermeabile la apa sau vapori.
De obicei se monteaza cu ajutorul unor aparate de pulverizare in cazul in care este vorba de
suprafete mai mari la terase sau pereti sau se aplica din recipienti speciali (tuburi tip spray sau
rezervoare portabile).
In cazul spumei de sticla, aceasta se livreaza sub forma de placi semifinisate sau protejate cu
diverse materiale care se pot monta ca atare in situ (pe santier). De obicei placile se pot livra cu
canturi cu nut si feder care permit o imbinare etasa astfel incat sa nu permita trecerea vaporilor.
Spuma caserata cu aluminiu Termoizolatie spuma