Capitolul 5

Maşini de recoltat
Maşini de recoltat plante furajere

Maşini pentru cosit

 Destinaţie: cositorile execută tăierea (cosirea) plantelor furajere
(trifoi, lucernă ierburi de pe pajişti naturale) pe care le lasă în brazde
continue.
Clasificare:
a) După tipul aparatului de tăiere:
- Cu aparat de tăiere cu mişcare rectilinie alternativă a cuţitelor
- Cu aparat de tăiere rotativ
b) După modul de deplasare şi acţionare cositorile pot fi: tractate,
purtate de tractor şi autopropulsate denumite motocositori.
Părţile componente: Cositoarea este alcătuită dintr-un cadru care
este un ansamblu sudat, prins articulat de un suport ce se fixează prin
şuruburi de partea laterală a şasiului tractorului. La partea interioară
cadrul se asamblează tot articulate cu talpa de sprijin.
Aparatul de tăiere se poate schimba în funcţie de cultură. Bara
suport a aparatului de tăiere este prevăzută la extremităţi cu tălpi de
sprijin care, în timpul lucrului, urmăresc denivelările terenului.
Tălpile de sprijin sunt prevăzute cu patine care le măresc rezistenţa
la uzură şi permit şi reglarea înălţimii de tăiere.
 Mecanismul de ridicare este format dintr-un cilindru hidraulic a cărui
tijă articulată printr-un bolţ la patina inferioară de sprijin permiţând
ridicarea şi coborârea acesteia.
Transmisia este formată dintr-o roată de curea (cu canale pentru
curele trapezoidale) montată prin cuplaj de siguranţă pe axul prizei,
două curele trapezoidale care antrenează o roată, montată pe un
arbore, la capătul căruia se montează un excentric care printr-o bielă,
acţionează cuţitul. Brazda poate fi îngustată de către limitatorul de
brazdă montat la extremitatea aparatului de tăiere.
Vindrovere
 Destinaţie: vindroverele sunt folosite pentru cosirea plantelor
furajere şi dispunerea acestora sub forma unor brazde de grosime
mare. Concomitent cu operaţia de cosire, majoritatea vindroverelor
efectuează şi strivirea plantelor.
Vindroverele de cosit plante furajere pot fi tractate, purtate sau
autopropulsate.
Părţi componente: vindroverul este format dintr-un cadru pe care
sunt dispuse următoarele organe de lucru: aparatul de tăiere, rabatorul,
transportorul melc şi valţurile de strivire. În partea din faţă a rabatorului
este prevăzută bara care înclină plantele în faţă, înainte ca acestea să
fie tăiate de aparatul de tăiere.
Organele de lucru ale vindroverului sunt montate pe un cadru
sprijinit pe două roţi şi prevăzut cu dispozitiv (bară) de tracţiune. În
cazul vindroverelor purtate, cadrul acestora se montează articulate pe
şasiul tractorului.
Greble
 Destinaţie: greblele sunt utilizate pentru strângerea plantelor cosite
în brazde, pentru întoarcerea brazdelor de plante strânse, pentru
răvăşirea brazdelor de plante.
Clasificare:
După modul de dispunere a organelor de lucru faţă de direcţia de
înaintare a maşinii greblele pot fi transversale şi greble oblice.
a) Greble transversale
Destinaţie: greblele transversale cu degete montate pe
transportoare se folosesc pentru strâns plante în brazde, pentru întors
şi pentru răvăşit plante.
Părţi componente: organele de lucru folosite în construcţia greblelor
transversale sunt de forma unor degete curbate sau drepte.
Degetele curbate se montează direct pe cadrul maşinii, iar degetele
drepte pe transportoarele cu benzi şi cu lanţuri.
Grebla este formată dintr-un cadru susţinut pe roţile pe care se
găseşte montat transportorul cu degete. Acest transportor este format
din două benzi din cauciuc cu inserţii de pânză, montate pe două suluri.
Pe benzi prin intermediul unor axe sunt montate la distanţe egale
degete. Degetele sunt montate în rânduri pe fiecare rând fiind
prevăzute câte 6 degete.
 Acţionarea transportorului cu degete se face de la priza de putere a
tractorului. Pentru limitarea zonei de deplasare a plantelor este
prevăzut un paravan. Acest paravan se poate rabata, fiind folosit la
strânsul plantelor în brazde.
b) Grebe oblice
Destinaţie: greblele oblice sunt destinate pentru strâns fânul în
brazde continue precum şi pentru afânare- răvăşire şi întoarcerea
brazdelor. Ele deplasează lateral plantele ele fiind denumite şi greble
laterale.
Părţi componente: grebla oblică se compune dintr-un cadru, tobă cu
răzuitor, dispozitiv de dezaxare, roţi de transport, suport de sprijin,
suport cu roată şi transmisie. Toba are la capete două discuri, aşezate
înclinat faţă de direcţia de înaintare.
Maşini pentru adunat şi încărcat furaje
 Destinaţie: maşinile pentru adunat şi încărcat se folosesc pentru
adunat din brazde şi încărcat în remorcă fânul, paiele şi plantele cosite
în stare verde sau cu umiditate scăzută. Aceste maşini sunt tractate şi
lucrează în agregat cu tractorul şi uneori lucrează cu o remorcă
realizând adunatul furajelor din brazdele lăsate de greble pe care le
încarcă în remorcă.
Părţile componente: aceste maşini se compun din cadru, elevator,
mecanismul de înclinare a elevatorului şi transmisie.
Cadrul este din ţeavă şi are patru roţi cu pneuri (cele din faţă fiind
orientabile pe direcţia de înaintare). Şurubul cu manivelă permite
reglarea înălţimii cadrului cu elevatorul său faţă de roţi.
Elevatorul este de forma unui jgheab din tablă, pe fundul căruia se
deplasează un transportor cu lanţuri şi degete flexibile.
Mecanismul de reglare a înălţimii elevatorului este alcătuit dintr-un
cablu un ax cu manivelă şi clichet, un angrenaj şi o grindă oscilantă ce
realizează înălţimea de descărcare a elevatorului.
Transmisia formată din axe cardanice şi cuplaje, un reductor şi un
lanţ cu role, primeşte mişcarea de la priza de putere a tractorului şi o
transmite sulului interior al elevatorului care pune în mişcare elevatorul
cu racleţi.
 Organul principal al acestor maşini este transportorul cu racleţi.
Unele maşini de adunat şi încărcat fân sunt prevăzute şi cu ridicătoare
de plante.
Maşini pentru adunat şi balotat (fân)
 Destinaţie: presele sunt folosite pentru adunatul fânului, paielor,
cocenilor şi a altor furaje din brazde, pentru presarea acestora în
baloturi şi legarea lor cu sârmă sau sfoară, în vederea reducerii
volumului materialului şi manipulării uşoare.
Presele de balotat se pot clasifica după forma organului care
execută presarea, astfel:
 Prese cu piston, care realizează baloturi de formă paralelipipedică
 Prese cu benzi continue care realizează baloturi de formă cilindrică
Părţi componente: presa este formată dintr-un cadru, susţinut pe
două roţi cu pneuri, pe care sunt montate: ridicătorul de plante,
organele de alimentare a camerei de presare, mecanismul de presare
format din camera de presare şi pistonul acţionat de un mecanism cu
bielă-manivelă, aparatele de legat şi transmisia.
Legarea baloturilor presate se poate face cu sârmă, prin răsucirea
capetelor sârmei, sau cu sfoară, prin formarea nodului cu două legături,
paralele cu latura lungă a balotului.
Baloturile presate şi legate sunt evacuate treptat printr-un canal,
care reprezintă partea posterioară a camerei de presare.
 Acţionarea organelor şi mecanismelor presei se face de la priza de
putere a tractorului. La transmisia pentru acţionarea pistonului este
prevăzut un volant.
Tractarea maşinii se face prin bara de tracţiune.