Acţionarea electrică a instalaţiilor

de ancorare - acostare

Scheme bloc; diagrame de sarcina

 Rolul şi elementele principale ale
instalaţiilor de ancorare
• Instalaţia de ancorare are rolul de a asigura
staţionarea sigură a navei în diferite condiţii.
• La staţionarea navei în rade deschise sau închise,
aceasta este supusă acţiunii forţei datorate
vântului, forţei datorate curenţilor marini şi forţei
datorate valurilor. Pentru a asigura menţinerea
navei pe loc în aceste condiţii este necesar ca să
fie legată de sol cu o legătură flexibilă care să-i
permită deplasări în jurul unui punct fix. Legarea
navei de sol se face cu ajutorul lanţului de ancoră
şi al ancorei.
• Instalaţia de
ancorare se
compune din
următoarele
elemente
principale:
• ancore,
• lanţuri
pentru
ancore,
• mecanisme
de
transmisie,
• cabestan sau
vinci, motor
electric de
execuţie
• sistemul de
comandă.
 COMPUNEREA INSTALATIEI DE ANCORARE

Lanţul ancorei are un capăt legat de ancoră (1), iar celălalt capăt este
legat de corpul navei printr-o cheie de împreunare. El se dispune de la
ancoră prin nara (3), stopa (4) care susţine ancora şi lanţul, barbotina
cabestanului (5), nara în punte (6) şi puţul lanţului (7). Cabestanul este
pus în mişcare de motorul electric (8) prin intermediul transmisiei (9).
Între motorul electric şi mecanismul de transmisie se montează frâna
electromagnetică (10). Instalaţia de comandă a motorului electric se
compune din: controlerul (11), tabloul cu contactoare şi relee (12) şi
cutia cu rezistenţe de pornire şi reglaj (13).
• Ancorele care se folosesc frecvent sunt de două tipuri: ancore tip
amiralitate şi ancore cu braţ articulat. Ancora tip amiralitate are
mai mare putere de susţinere, însă se preferă de obicei celălalt tip
de ancoră care are gabarite mai mici, se dispune şi se strânge mai
uşor.
• Ca mecanisme pentru coborârea şi ridicarea ancorelor se folosesc
cabestanele sau vinciurile. Cabestanele au axa barbotinei situată
vertical şi întregul mecanism de transmisie dispus sub puntea
principală, iar vinciurile, spre deosebire de cabestane, au axa
orizontală şi transmisia mecanică dispusă pe punte.
• Lanţul se aşează pe barbotină care are la periferie locaşuri în care
intră complet o verigă a lanţului, astfel ca la rotirea acesteia lanţul
să fie tras la bord.
• Tamburul de manevră este destinat pentru strângerea parâmelor
de legare. El are o formă concavă, pentru ca parâma care se
strânge să nu cadă de pe el. Pe suprafaţa tamburului de manevră
există o serie de proeminenţe, numite nervuri, pentru ca parâma
să se aşeze cât mai strâns pe acesta
 Schema cinematică a cabestanului de ancoră
Schema cinematică a cabestanului de ancoră tamburul în gol. Pentru ridicarea ancorei se
1 - motor electric;
2 - transmisie melc - roată melcată;
3 - ax;
4 - barbotină;
5 - discuri de fricţiune;
6 - tambur de manevră;
7 - frână electromagnetică.
Barbotina şi tamburul de acostare sunt cuplate cu
axul (3) al cabestanului prin discurile de fricţiune
(5). Forţele de frecare şi deci cuplurile transmise
prin fricţiune axului cabestanului se reglează cu
ajutorul resorturilor, astfel încât să se evite
aplicarea unor suprasarcini extreme la axul
motorului electric de acţionare a cabestanului.
Când forţa de apăsare pe discuri, creată
prin tensionarea unor resorturi acţionate printr-
un sistem mecanic de o roată, este nulă,
tamburul de manevră şi barbotina se mişcă liber
faţă de ax. Această manevră se execută la
fundarisirea ancorei, când sub acţiunea greutăţii
proprii ancora se filează rotind barbotina şi
presează discurile (5) şi barbotina va fi cuplată
prin fricţiune cu axul (3).Motorul electric de
execuţie (1) roteşte axul (3) şi împreună cu acesta
se va roti barbotina (4), virând lanţul ancorei la
bordul navei.
Diagrama de sarcină a vinciului de ancoră
schema cinematică a Schema cinematică a vinciului de ancoră
unui vinci de ancoră 1 - tamburul de manevră;
2 - barbotina;
3 - manşon de cuplare;
4 - roată dinţată;
5 - transmisie melc - roată melcată;
6 - frână electromagnetică;
7 - motor electric;
8 - ax.

Cuplul motorului electric se transmite prin

transmisia melc - roată melcată (5), roţilor
dinţate (4) şi axului (8).
Axul (8) este cuplat printr-o legătură mecanică
mobilă cu barbotinele (2). Legătura mobilă se
realizează cu manşoanele de cuplare cu came
(3), care se pot deplasa axial de-a lungul unor
pene realizând cuplarea şi decuplarea
barbotinelor (2) de axul (8).
Cu ajutorul vinciului de ancoră se pot vira în
acelaşi timp una sau două ancore.
Aspectul general al unui vinci de ancoră
• Frâna electromagnetică prevăzută în schemele
cinematice execută frânarea mecanică a axului
motorului electric în absenţa alimentării cu energie
electrică.
• Atunci când electromagnetul frânei este alimentat
se realizează deblocarea axului motorului electric.
• Frânele electromagnetice pot fi cu bandă sau
saboţi. În prezent cunoaşte o largă utilizare frâna
disc înglobată în construcţia motorului electric
destinat pentru acţionarea vinciurilor sau
cabestanelor.
 Elementele componente ale frânei disc
Prin bucşa (1) se fixează pe axul motorului
electric (2) discul (3) care se roteşte împreună
cu acesta. Sistemul de prindere al discului (3) îi
permite să se deplaseze axial. Pe ambele feţe ale
discului este fixat cu nituri materialul de
fricţiune (4). Discul este închis într-o carcasă
turnată (5) fixată pe scutul motorului electric şi
care face corp comun cu partea fixă a
electromagnetului. Electromagnetul este format
din corpul turnat (6), bobina (7) şi armătura
mobilă cu disc (8). În situaţia în care bobina
frânei nu este alimentată, armătura mobilă (8)
sub acţiunea resortului (9) presează discul mobil
(4) între carcasa (5) şi discul (8), realizând
frânarea mecanică a axului motorului electric .
La alimentarea motorului electric se alimentează
concomitent şi bobina frânei electromagnetice.
Armătura mobilă (8) este atrasă învingând
acţiunea resortului (9) şi prin aceasta axul
motorului electric este eliberat de acţiunea
frânei mecanice.
 Instalaţia de ancorare
• Caracteristica de dotare, Na, pentru nave:
Na    2 B  h  0 ,1A
23

- deplasamentul volumetric al pescajului corespunzător liniei de încărcare de vară

[m3];

B - lăţimea navei [m];

h - înălţimea de la linia de încărcare de vară până la faţa superioară a

învelişului punţii celui mai înalt ruf, care se calculează în modul următor:

h  a   hi m

A - suprafaţa velică în limitele lungimii navei considerată de la

linia de încărcare [m2
• a - distanţa măsurată pe verticală, la secţiunea
maestră, de la linia de încărcare până la faţa
superioară a învelişului punţii superioare [m];
• hi - înălţimea în plan diametral, a fiecărui nivel al
suprastructurii sau rufului cu o lăţime mai mare
de 0,25B [m];
• Dacă la navă sunt două sau mai multe
suprastructuri, în calcul se va lua numai cea mai
înaltă.
• A - suprafaţa velică în limitele lungimii navei
considerată de la linia de încărcare [m2]. La
determinarea valorii A se va ţine seama numai de
suprafaţa velică a corpului, suprastructurilor şi
rufurilor având lăţimea mai mare de 0,25B.
• Alegerea echipamentului de ancorare conform tabelului 5.1. şi
tabelului 5.2. corespunde pentru nave cu regiunea de navigaţie
1. Pentru alte nave cu regiunea de navigaţie 2 sau 3 la alegerea
echipamentului de ancorare caracteristica de dotare se
micşorează cu:
• 15% pentru nave cu regiunea de navigaţie 2;
• 25% pentru nave cu regiunea de navigaţie 3.
• Regiunile de navigaţie pentru care se construiesc navele, se
clasifică astfel:
• 0 - nave destinate navigaţiei maritime nelimitate;
• 1 - nave destinate navigaţiei în mări deschise, în larg, la distanţe
faţă de locurile de adăpost sub 200Mm sau pe parcursuri în care
distanţele dintre aceste locuri sunt sub 400 Mm;
• 2 - nave destinate navigaţiei în mări deschise, în larg, la distanţe
faţă de locurile de adăpost sub 50Mm, sau pe parcursuri în care
distanţele dintre aceste locuri sunt sub 100 Mm;
• 3 - nave destinate navigaţiei maritime costiere sau în golfuri.
•
• În funcţie de caracteristicile mecanice ale oţelurilor din care se execută
lanţurile de ancoră acestea sunt de trei tipuri corespunzătoare a trei
categorii de oţeluri:
• tip 1 - oţel categorie 1 cu Rm = 305  490 N/mm2;
• tip 2 - oţel categorie 2 cu Rm = 490 N/mm2;
• tip 3 - oţel categorie 3 cu Rm = 690 N/mm2
• în care Rm reprezintă rezistenţa la rupere a materialului.
•
• Lanţurile de ancoră se alcătuiesc din chei de lanţ. Cheile sunt îmbinate
între ele cu ajutorul zalelor de împreunare (Kenter).
• După poziţia pe care o ocupă în lanţ, cheile de lanţ se împart în:
• - cheie de lanţ de ancoră, care se prinde de ancoră;
• - chei de lanţ intermediare;
• - cheie de lanţ de capăt, care se fixează la dispozitivul de
declanşare a
• lanţului.
• Cheile de lanţ intermediare au lungimea cuprinsă între 25m şi
27,5m numărul zalelor fiind întotdeauna impar.
• Pentru fundarisirea şi virarea ancorelor principale, având masa
mai mare de 35kg, precum şi pentru asigurarea ancorajului se
instalează pe puntea navei, la prova, mecanismul de ancorare.
• Puterea motorului de acţionare a mecanismului de ancorare
trebuie să asigure tragerea neîntreruptă timp de 30 minute a
unui lanţ de ancoră împreună cu ancora, cu o viteză de cel
puţin 9m/min şi cu o forţă de tracţiune la barbotină F1 cel puţin
egală cu cea determinată cu formula:
F1  9, 8  a  d  N 
2

a = 3,75 pentru lanţuri de categoria 1;

a = 4,25 pentru lanţuri de categoria 2;
a = 4,75 pentru lanţuri de categoria 3;
d - diametrul (calibrul) lanţului în [mm].
 • Pentru navele de aprovizionare forţa de
tracţiune la barbotină P2 nu trebuie să fie mai
mică decât cea determinată cu formula:
F2  11, 1 q  H  M   N 

q - masa unui metru liniar de lanţ de ancoră [kg/m];

H - adâncimea de ancorare [m], dar nu mai puţin de:
- 200m pentru nave cu caracteristica de
dotare până la 720;
- 250m pentru nave cu caracteristica de
dotare mai mare de 720;
M -masa ancorei [kg].
 Acţionarea electrică a mecanismelor
de ancorare- acostare

Diagramele de sarcină a acţionării electrice pentru mecanismele de ancorare:

a - regim normal; b - regim de avarie
Alegerea motorului electric de acţionare
a mecanismului de ancorare- acostare
• Din datele tehnice ale navei pentru care se
calculează instalaţiile de ancorare, legare şi
remorcare se determină caracteristica de dotare a
navei, Na;
• Cunoscând caracteristica de dotare, din tabelele
rezultă: numărul ancorelor principale, masa
fiecărei ancore, lungimea totală a lanţului de
ancoră, calibrul lanţului, lungimea parâmei de
remorcă şi forţa de rupere, numărul parâmelor de
legare şi forţa de rupere.
Etapele de calcul pentru mecanismele de
ancorare – acostare

1.Se determinã cuplul nominal de calcul:

M s MAX
Mc  N  m 

în care  = 1.5  2 este coeficientul de suprasarcinã, iar MSMAX este
cuplul de sarcinã maxim.
 Solicitarea maximã a motorului poate sã
aparã în urmãtoarele situaţii:
• a) la smulgerea ancorei de pe fundul apei: MSMAX= MSM= MIII;
• cuplul necesar smulgerii ancorei de pe fundul apei: calculându-
se cu relaţia:
Fsm  Rb
M sMAX  N  m
mec  n  i
Rb m - raza barbotinei;
mec=(0,420,82) - randamentul transmisiei mecanice;
Valorile inferioare corespund amecanismelor cu melc- roată melcată cu autofrânare iar cele
superioare pentru transmisii cu roţi dinţate cilindrice, fără autofrânare;
n =(0,650,75) - randamentul narei de ancorã;
i = 100200 - raportul de transmisie al vinciului de ancorã;valoarea se alege din
considerente de alegere optimă a turaţiei motorului electric;
Fsm - forţa necesarã smulgerii ancorei de pe fundul apei
• b) la virarea (ridicarea) ancorei de la o
adâncime egalã cu lungimea totalã a lanţului

 G  q  L R b
MSMAX  ML   N  m
mec n  i

L m este lungimea totalã a lanţului de ancorã

• c) la ridicarea simultanã a douã ancore
suspendate liber, de la jumãtatea adâncimii
convenţionale a apei
2  G  q  H  R b
MSMAX   N  m
mec n  i
 2. Se determinã turaţia nominalã de
calcul:
• nc = nmed rot/min
i  Vl med
nmed  9,6 rot min 
Rb

m/min - vitezã medie impusã de virare a ancorei

Viteza de ridicare a lanţului de ancoră se alege având în vedere
cerinţele societăţilor de clasificare şi parametrii mecanismelor de
ancorare-
=1-sn
sn- valoarea estimatã a alunecãrii nominale dupã catalogul din care
se alege motorul electric.
3. Se determinã puterea nominalã de
calcul:

M c  nc
Pc  kW 
9550
4.Se alege din catalogul de motoare destinate funcţionãrii în
serviciul de scurtã duratã – S2 pentru durata de funcţionare
ta=30 min., motorul ai cãrui parametri nominali satisfac
relaţiile

PN  PC şi nN  nC
• 5. Se verificã dacã cuplul maxim al motorului ales,
la turaţia micã în cazul motorului cu trei trepte de
vitezã, este mai mic decât 1/3 din valoarea la care
lanţul de ancorã se poate rupe

Fr  Rb
M MAX CATALOG 
3  i   n   mec

unde Fr N este forţa de rupere a lanţului de ancorã;

• 6.Se verificã posibilitatea pornirii motorului la
turaţia medie, când ancora este suspendatã la o
adâncime egalã cu lungimea totalã a lanţului

MP CATALOG  1,5 ML

în care ML a fost calculat ţinând seama de posibilitatea micşorãrii tensiunii de alimentare şi

creşterea frecãrilor în acest caz;
• 7. Calculul forţei la barbotină pentru ridicarea
lanţului de ancoră cu viteză mică

F1min  a ' m  d  N 2

parametrii a şi m se iau din tabel

 • 8 – 10. Se determină :
• cuplul Mmin calc,
• turaţia nmin neces
• puterea Pmin neces

F1min R b vmin i M min n min

M min  [Nm];n min  9, 6 [rot / min];Pmin  [Kw]
meci Rb 9550
 • 11. Calculul cuplului la axul motorului electric
în perioada de tragere a parâmei de acostare
cu forţa de tragere nominală
Fc  Dc
Mc   Nm
2i  mec

în care: Fc [N]forţa nominală de tracţiune în funcţie de forţa de

rupere ;
Dc [m] diametrul cabestanului;
i, mec raportul şi randamentul transmisiei;
• 12. Calculul forţei de frânare la barbotină
pentru menţinerea frânată a axului motorului
electric în cazul dispariţiei tensiunii de
alimentare:
FFEcalc  k  F1  N
• 13.Cuplul necesar al frânei electromagnetice
la axul motorului electric

FFE  D b
M FE calc   N  m  M FEcatalog
2i mec
 Calculul diagramelor de sarcină şi verificarea
motorului electric ales

• După alegerea motorului electric de acţionare

se determină valorile cuplului de sarcină în
fiecare din cele patru etape de virare a ancorei
şi duratele respective iar pe baza lor se
construieşte diagrama de sarcină M=f(t).
• Momentul de rotaţie la barbotină:
Ti  D b
M bi 
2

Cuplul la axul motorului electric

M bi
Mi  [Nm]
mec  i
• Pentru a obţine diagrama de sarcină la axul
motorului electric, , este necesar să se
determine duratele de funcţionare ale
motorului electric pe etape, astfel
l1  i
1.Tragerea navei pe lanţ: t I 
  Db  n1

2.Aducerea navei deasupra t II 

1  H   i
n1  n 2
ancorei   Db
2

3.Smulgerea ancorei. Durata repausului sub curent t III  0, 5  1 min

H i
4.Ridicarea ancorei t IV 
n n
  Db 3 4
2 Li
t5 
5.Ridicarea ancorei în regim de avarie: nin  n fin
  Db
2
 A. Verificarea motorului ales la
încălzire
• 1. Se calculează rezultanta forţelor exterioare , care
acţionează asupra navei pe timpul staţionării la ancoră
2. Se alege adâncimea de ancorare
• 3. Se calculează lungimea lanţului de ancoră liber
suspendat l, pentru adâncimea de ancorare aleasă
• 4. Se determină lungimea lanţului de ancoră aşezat
liber pe fund l1
• 5. Se calculează lungimea lanţului de ancoră ridicat cu
forţă de tracţiune variabilă: l2 = l - H [m]
6. Calculul forţelor de tracţiune în lanţ la barbotină
pentru etapele de ridicare a ancorei TI, TII, TIII, TIV,
• 7. Cuplurile la axul motorului electric pentru etapele de
ridicare a ancorei: MI, MII, MIII, MIV,
• 8. Turaţiile motorului pentru etapele de ridicare a
ancorei, n1, n2, n3, n4 se determină din caracteristica
mecanică a motorului n = f(M) pentru viteza de bază (a
II-a).
• 9. Timpii pentru etapele de ridicare a lanţului de
ancoră, tI , tII , tIII ,tIV Durata totală a ciclului este:T = tI +
tII +c tIII + tIV
• unde c=0,25 este un coeficient care ţine seama de
înrăutăţirea condiţiilor de ventilaţie în etapa a III-a de
virare a ancorei.
• 10. Se face verificarea la încălzirea motorului ales
utilizîndu-se metoda cuplului echivalent.
• În acest scop, se împarte diagrama de sarcină intr-o
serie de porţiuni elementare şi se poate scrie (dacă se
consideră MIII = Msm ):
 t II 2 t
M 2I  t I  (M I  M I  Msm  Msm2
)  M sm 2
 t III  IV (M IVi
2
 M IVi  M IVf  M IVf
2
)
Me  3 3
t I  t II  ct III  t IV

Cuplul echivalent calculat trebuie să satisfacă condiţia:

Me  M N
Din catalog

calculat
Defecțiuni și remedieri
Defecțiuni și remedieri
Defecțiuni și remedieri