INTRODUCERE

Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viata copillui este clasa de elevi. Ea satisface cel mai bine cateva dintre
motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia de afiliere, de altul, nevoia de participare, nevoia de protectie, de
securitate. Acest grup se perpetueaza de-a lungul catorva ani si are o imensa influenta asupra
membrilor sai, alcatuind „creuzetul' in care se contureaza personalitatea. Clasa de elevi este un grup de munca specific,
compus dintr-un numar de membri egali intre ei (elevii) si dintr-un animator (profesorul), ale caror raporturi sunt
reglementate oficial de tipul sarcinii si de normele de functionare

Clasa de elevi este, in primul rand, un grup formal, constituit pe baza unor reglementari scolare, in functie de
anumite reguli si prin distribuirea unor roluri diferite educatorilor si educatilor. Clasa de elevi este un grup mic
prin numarul de membri (25-30), iar prin natura scopurilor este un grup educational. in raport cu alte tipuri de
grup, clasa scolara este un grup de formare, de modelare a unor capacitati si trasaturi de personalitate, de invatare
a unor comportamente, de insusire a cunostintelor si abilitatilor necesare. Clasa de elevi este si un grup primar. Ca
atare, ea poseda toate caracteristicile generale ale acestuia.
CARACTERISTICI
1. Caracteristica fundamentala a grupului primar, deci si a clasei scolare, este interactiunea directa, nemijlocita, fata in
fata a membrilor. Interactiunea ia forma comunicarii, a relatiilor ierarhice si a relatiilor preferentiale. Prin interactiune se
schimba comportamentele persoanelor care intra in contact o perioada mai lunga de timp. in cadrul clasei, interactiunile
se realizeaza la niveluri diferite (profesor-elev, elev-elev, elev-grup, grup-grup) si se diferentiaza intre ele prin gradul
diferit de determinare, felul interactiunii dintre membri si mijloacele de realizare

2. O alta caracteristica a grupului-clasa este prezenta scopurilor si a motivelor care sustin actiunea de urmarire a acestora.
Prezenta scopurilor este conditia existentei si progresului grupului. Fiind un grup formal, scopurile clasei scolare sunt
prescrise de persoane exterioare grupului si vizeaza procesul de instructie si educatie. Sunt deci scopuri de ordin formativ.
Existenta scopurilor comune nu anuleaza insa scopurile individuale. Cele doua categorii de scopuri trebuie dezvoltate,
armonizate si integrate reciproc. Numai pe aceasta baza poate fi evitata existenta unor scopuri paralele, care provoaca
disfunctionalitati ale grupului. Subordonarea si integrarea constienta si consimtita a scopurilor individuale in cele comune
depinde de maiestria pedagogica a profesorului (metodele pedagogice utilizate, stilul de conducere a clasei), de climatul
socioafectiv din clasa de elevi, de gradul de motivare a elevilor la activitatile comune
STRUCTURA GRUPULUI
Ca urmare a interactiunii dintre membrii grupului-clasa in vederea
atingerii unui scop comun, se creeaza o anumita structura a grupului.
Structura grupului reprezinta reteaua de statusuri si roluri ale
indivizilor in grup. Statusul defineste locul pe care il pcupa un
individ intr-un sistem la un moment dat, pozitia sa sociala intr-o
ierarhie data. Rolul este aspectul dinamic al statusului, totalitatea
conduitelor adoptate din perspectiva detinerii unui status. O anumita
configuratie a pozitiilor si functiilor formale si informale ale
membrilor grupului determina doua structuri fundamentale pentru
clasa de elevi: o structura formala si o structura informala. Fiind un
grup formal, clasa de elevi are o structura organizata si impusa, care
se concretizeaza
in investirea membrilor grupului cu diferite roluri (functii,
responsabilitati), pentru a permite utilizarea cat mai buna a resurselor
elevilor in rezolvarea sarcinilor scolare si atingerea obiectivelor
propuse. in urma acestei investiri vor aparea in mod firesc liderii
formali (oficiali), care au un rol important in reglarea relatiilor din
cadrul colectivului de elevi, ca si in stabilirea relatiilor profesor-
elevi.
LEADERUL

Calitatea indispensabila a unui lider este autoritatea, concretizata in recunoasterea j si

acceptarea de catre ceilalti a acestei pozitii. in al doilea rand, liderul trebuie sa
aiba capacitatea de a-i stimula pe ceilalti, in vederea participarii lor la indeplinirea
sarcinilor ce stau in fata grupului-clasa. Profesorul-diriginte trebuie sa ia in consideratie
aceste calitati atunci cand desemneaza liderii clasei de elevi. Desi este situat in afara
grupului de elevi, profesorul face parte din conducerea acestuia. Ca lider oficial adult,
profesorul trebuie sa respecte cerintele grupului, sa cunoasca tensiunile existente in
grup, precum si cazurile de deviere de la normele grupului.
Alaturi de structura formala, in clasa de elevi se dezvolta si o structura
informala (neoficiala, liber consimtita), care este rezultatul relatiilor intersubiective ce
se stabilesc intre membrii grupului. Aceasta este o structura cu un caracter predominant
afectiv, bazata pe legaturi de simpatie, antipatie si indiferenta. Relatiile respective pot
influenta coeziunea si productivitatea grupului scolar sau pot actiona pentru a proteja
membrii grupului contra practicilor autoritare ale liderilor formali. Ca urmare a
distributiei si structurarii relatiilor preferentiale din colectiv, apar liderii
informati (persoane preferate). Din punct de vedere pedagogic, este important sa
cunoastem natura calitatilor personale prin care se impun liderii informali si, de
asemenea, daca influentele exercitate de cele doua categorii de lideri au un sens
convergent sau divergent. Uneori, liderul informai poate exercita o influenta negativa
asupra celorlalti membri ai grupului.
SISTEM DE NORME
Existenta unui sistem de norme constituie o caracteristica importanta a
oricarui grup social, deci si a grupului-clasa. Normele servesc drept
criterii de evaluare a comportamentelor individuale si de grup.
Comportamentele dezirabile din punct de vedere social sunt
promovate, in timp ce comportamentele indezirabile, deviante, sunt
respinse si sanctionate. Grupul exercita presiuni asupra membrilor,
pentru respectarea normelor. in felul acesta se ajunge la o standardizare
si uniformizare a comportamente-
lor. Normele au rol de reglator al grupului, determinand unitatea si
coeziunea acestuia.
Sistemul normativ al grupului scolar cuprinde doua categorii de
norme: norme
explicite, care reglementeaza activitatea de invatare a elevilor,
decurgand din speci-
(ficul institutiilor scolare ca institutii de instruire si educatie, si norme
implicite, care iau nastere din interactiunea membrilor, sunt o emanatie
a grupului, un fel de rezumat al experientelor colective ale elevilor, si
sunt destul de flexibile. Uneori, normele implicite nu sunt convergente
cu normele explicite. Acest fapt poate produce conflicte normative,
respectiv o deteriorare a climatului din grup, aparitia unor fenomene de
agresivitate ori de devianta normativa.
Grupul scolar se defineste si printr-un anumit grad de coeziune. Leon Festinger a
definit coeziunea drept rezultatul tuturor fortelor care ii determina pe indivizi sa
ramana in grup. Coeziunea exprima gradul de unitate si de integrare a grupului,
rezistenta sa la destructurare. Grupurile cu un nivel de coeziune foarte scazut pot fi
doar cu indulgenta numite grupuri. Opusa coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele
coeziunii grupului sunt: atractia interpersonala, masura in care membrii se
simpatizeaza unii pe altii, climatul de incredere mutuala, consensul cognitiv si afectiv
al membrilor, succesul in activitatea comuna si satisfactiile generate de viata in grup,
prestigiul grupului de apartenenta, masura in care grupul satisface aspiratiile
membrilor, cooperarea in cadrul activitatilor grupului.
Toti acesti factori trebuie cunoscuti de profesor, astfel ca el sa actioneze in directia
crearii conditiilor pentru cresterea coeziunii grupului scolar. Iata cateva sugestii de
actiune:
- sa ofere elevilor cat mai multe ocazii de cunoastere reciproca;
- sa practice un stil de conducere democratic;
- sa stimuleze initiativa elevilor, sa-i incurajeze in a-si organiza singuri activitatile;
- sa organizeze activitati de invatare bazate pe cooperare, care favorizeaza relatiile si
schimburile intense intre colegi, stimuleaza acceptarea si intelegerea reciproca;
- sa realizeze evaluari nu numai ale prestatiilor individuale, ci si ale grupului in
ansamblu.