Modicari teritoriale in cadrul Europei

in perioada 1918-2017
Marculescu Ovidiu – XII G
Europa – Prezentare Generala
 Europa, supranumita “Batranul Continent”, a avut parte, de-a lungul secolelor,
de o istorie bogata si de modificari teritoriale, de cele mai multe ori acestea
fiind urmarile unor conflicte.
 Poate cele mai pregnante modificari la nivel administrativ au avut loc in secolul
XX, secol marcat de cele mai mari 2 conflicte pe care omenirea le-a avut de
infruntat, conflicte ce au macinat, pe langa sperantele a milioane de suflete,
granite ce dainuisera de secole, marcand astfel o noua era din punct de vedere
geopolitic
Primul Razboi Mondial
 Primul Război Mondial a durat 4 ani şi a marcat dramatic istoria lumii. Imperii
au pierit, au apărut noi state iar pierderile de vieţi omeneşti au fost de
neimaginat. În ciuda optimismului, pacea s-a dovedit, însă, iluzorie.
 Cea mai dramatică urmare a Primului Război Mondial a fost dispariţia a patru
mari imperii: ţarist, austro-ungar, otoman şi german. Considerat de multă vreme
bolnavul Europei, Imperiul Otoman îşi va încheia oficial existenţa în 1922.
 Între 1919 şi 1920, reprcondiţiile ezentanţii statelor învingătoare în războiul
mondial s-au reunit la Paris şi au stabilit păcii. Adevăratele decizii au fost luate
însă de „Consiliul celor patru” format de preşedintele Statelor Unite, Thomas
Woodrow Wilson, preşedintele guvernului francez, Georges Clemenceau,
premierul britanic, David Lloyd George, şi Vittorio Emanuele Orlando,
preşedintele guvernului italian.
 Baza discuţiilor au constituit-o prevederile documentului „Cele 14 puncte” lansat de
preşedintele Wilson la începutul anului 1918. În afara Tratatului de la Versailles
semnat cu Germania, sistemul tratatelor de la Paris a inclus pe cele de la Saint-
Germain cu Austria, de la Neuilly sur Seine, cu Bulgaria, de la Trianon, cu Ungaria, şi
de la Sevres, cu Turcia, care a fost înlocuit în 1923 cu Tratatul de la Lausanne
 Prăbuşirea imperiilor Austro-Ungar, Otoman şi Ţarist, consfinţită prin sistemul acestor
tratate, a avut ca efect apariţia unor noi state şi desăvârşirea unităţii altora. Austria şi
Ungaria erau separate definitiv şi reduse teritorial. Austriei i se interzisese totodată
Anschluss-ul, adică unirea într-un singur stat germanic. Italia anexa Tirolul austriac,
iar România obţinea recunoaşterea internaţională a unirii cu Basarabia (9 aprilie
1918), Bucovina (28 noiembrie 1918) şi Transilvania (1 decembrie 1918).
 Polonia reapărea ca stat pe harta Europei, cuprinzând între frontierele sale Galiţia,
preluată de la Austro-Ungaria, Poznan, preluat de la Germania şi foste teritorii ruseşti.
Boemia, Moravia şi Slovacia, cele trei provincii slave din nordul imperiului dualist, s-
au unit în 1918, formând Cehoslovacia. În sud, Croaţia, Bosnia şi Dalmaţia au format
în jurul Serbiei şi Herţegovinei un alt stat, Iugoslavia.
 Turcia, moştenitoarea Imperiului Otoman, pierdea la rândul ei teritorii, fiind redusă la
litoralul european al Constantinopolului şi la Asia Mică. Strâmtorile Bosfor şi
Dardanele erau deschise comerţului liber. Bulgaria plătea angajarea în război alături
de Puterile Centrale, cedând Iugoslaviei o parte a Macedoniei, Greciei Tracia
Orientală, iar României Cadrilaterul, obţinut de aceasta în urma păcii de la Bucureşti
(1913).
 În estul Europei, după cele două revoluţii din anul 1917, prima liberală, a doua bolşevică,
a rezultat dezmembrarea Imperiului Ţarist şi apariţia Rusiei Sovietice, a Finlandei,
Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, state independente recunoscute de sovietici în 1920.
Nerecunoaşterea regimului socialist instaurat de Lenin a determinat excluderea Rusiei de
la tratativele de pace şi totodată declanşarea unui lung război civil între „albi”, partizanii
regimului ţarist, şi „roşii”, bolşevicii. În ciuda politicii intervenţioniste a statelor
occidentale, victoria bolşevicilor din 1922 a marcat naşterea URSS.

Tratatul de la Versailles
Al Doilea Razboi Mondial
 La sfârşitul războiului, milioane de refugiaţi din întreaga Europă nu mai aveau
niciun fel de locuinţă, economia era în criză profundă, iar o bună parte a
infrastructurii industriale a continentului era distrusă. Uniunea Sovietică a fost
puternic afectată, aproximativ o treime din economia sa fiind distrusă.
Raidurile executate de Luftwaffe în 1939 asupra oraşelor Frampol, Wieluń şi
Varşovia au instituit practica bombardării ţintelor pur civile.
 Regatul Unit s-a aflat la sfârşitul războiului în tabăra învingătorilor, dar
economia ţării era secătuită de eforturile de război. Guvernul de coaliţie din
timpul războiului a fost dizolvat. La primele alegeri parlamentare de după
încheierea războiului, Winston Churchill a fost învins de laburiştii conduşi de
Clement Attlee. În 1947, Secretarul de Stat american George Marshall a lansat
„Programul European de Refacere” (Planul Marshall), care s-a desfăşurat în
anii 1948 - 1952. SUA au alocat 13 miliarde de dolari pentru reconstrucţia
Europei de Vest.
Romania
 Delegaţia României la Conferinţa de pace de la Paris a fost condusă iniţial de
Ion I.C. Brătianu, redevenit prim-ministru în octombrie 1919. El a cerut
respectarea prevederilor din tratatul semnat de România cu Antanta în 1916.
Deşi a semnat Tratatul de la Versailles cu Germania în condiţiile în care
prevederile lui i-au fost făcute cunoscute doar cu cinci minute înainte, conduita
Marilor Puteri l-a determinat pe Brătianu să părăsească negocierile de pace şi
mai apoi să-şi dea demisia de la şefia guvernului.
 Alexandru Vaida-Voievod, noul prim-ministru, venit la Paris sub ameninţarea
retragerii României a dreptului de participare la Conferinţă, a semnat la 10
decembrie 1919 Tratatul cu Austria încheiat de Marile Puteri la Saint-Germain.
În aceeaşi zi, la Neuilly, a fost semnat şi Tratatul de pace cu Bulgaria. Sarcina
semnării tratatelor cu Ungaria şi Turcia a revenit guvernului condus de
Alexandru Averescu, la 4 iunie 1920 la Trianon şi respectiv 10 august 1920 la
Sevres. Ultimul tratat semnat de România a fost cel de la Paris, din 28
octombrie 1920, prin care Anglia, Franţa, Italia şi Japonia recunoşteau unirea
Basarabiei cu România.
Unirea de la 1 Decembrie
1918
 Germania
 Alsacia-Lorena (franceză Alsace-Lorraine, germană Elsaß-Lothringen) este un
termen care desemnează teritoriul anexat de Imperiul German în urma războiului
franco-prusac din 1870-71. Teritoriul a fost organizat ca un Teritoriu
Imperial (germană Reichsland) cu un statut special în cadrul Imperiului, administrat
direct de Kaiserul german. Teritoriul a fost atribuit Germaniei prin Tratatul de la
Frankfurt și a fost reocupat de Franța la sfârșitul Primului război mondial în
noiembrie 1918 în urma armistițiului cu Germania. Prin Tratatul de la Versailles a
fost consfințită incorporarea teritoriului în cadrul Franței. Teritoriul a fost reanexat
de facto de către Germania Nazistă în 1940 dar a revenit sub control francez la
sfârșitul războiului.
 Germania a fost împărţită în patru zone de ocupaţie, coordonate de Consiliul Aliat
de Control. Zonele americană, britanică şi franceză au fost unite în 1949 pentru a
forma Republica Federală Germania, iar zona sovietică a devenit Republica
Democrată Germană. În Germania de vest au fost concepute mai multe planuri
pentru dezvoltare economică şi s-a desfăşurat o activitate de denazificare, care s-a
întins pe mai mulţi ani.
 Milioane de germani şi de polonezi au fost strămutaţi de pe pământurile natale ca
rezultat direct al anexărilor care au avut loc în Europa Răsăriteană, în conformitate cu
înţelegerile stabilite la conferinţele de la Ialta şi Potsdam. Există autori care afirmă că
între 1 şi 2 milioane de germani au pierit în timpul strămutărilor forţate în vest. Alsacia
şi Lorena au fost retrocedate Franţei, iar regiunea Saar a fost separată de Germania şi a
format o uniune economică cu Franţa. Austria a fost separată de Germania şi a fost
divizată în patru zone de ocupaţie, care au fost reunite în 1955 pentru a deveni
Republica Austria aşa cum o ştim în zilele noastre.

Impartirea initiala a statului German. Este

de mentionat ca Berlinul, desi se afla intr- Stema republicii federale Stema Republicii Democrate
o zona exclusiv sovietica, era impartit germane (de Vest) Germane (RDG) (de Est)
intre sovietici, francezi, americani si
englezi.
Revizionismul interbelic european
 Noua configuraţie a frontierelor europene, fondată pe principiul naţionalităţilor,
era departe însă de a fi perfectă. Ea a trebuit să ţină cont de interesele marilor
puteri, de dificultăţile legate de fixarea unor frontiere în zone locuite de mai
multe etnii şi de necesitatea de a asigura noii ordini un minim de viabilitate
economică şi de securitate. Deşi a împlinit în mare parte aspiraţiile naţionale,
noua ordine a generat şi multe nemulţumiri.
 Noua ordine nu a putut satisface toate pretenţiile teritoriale ale învingătorilor.
Italia, care mai avea de recuperat Trentino şi Istria, se considera marea
nedreptăţită. În plus, mai multe regiuni erau disputate de Germania şi Polonia
(Silezia Superioară), de Italia şi Iugoslavia (Fiume), de Polonia şi Rusia (partea
orientală a Ucrainei şi a Bielorusiei). Pe de altă parte, minorităţi naţionale
precum locuitorii germani stabiliţi în regiunea sudetă din Cehoslovacia sau
croaţii din Iugoslavia au acceptat cu greu să se integreze statelor nou formate.
 Nemulţumirile lor ca şi cele ale învinşilor au alimentat în parte crizele care au
marcat evoluţia relaţiilor internaţionale până la declanşarea celui de al doilea
război mondial. O altă sursă majoră a revizionismului a reprezentat-o
chestiunea reparaţiilor. Iniţial, învingătorii au pornit de la principiul că
Germania trebuia să plătească toate cheltuielile de război şi au pretins sume
nerealiste, dar ulterior au revenit la puncte de vedere mai rezonabile.
 Politica României de a-și apăra integritatea teritorială a reușit până în preajma izbucnirii
celui de al Doilea Război Mondial, când pozițiile politice ale revizioniștilor s-au
radicalizat profund, Ungaria horthystă emițând în contra Tratatului de la Trianon pretenții
asupra Transilvaniei, iar rușii dorind ca statul român să „mute” frontiera sa estică
(moldoveană) de pe râul Nistru pe Prut, deci să evacueze Basarabia (Est-Moldova). Către
1940, statele revizioniste au început să pregătească prin alianțe sau pacte obținerea de
teritorii străine prin forță sau dictate: Pactul Tripartit (germano-italo-japonez) și
pactul Ribbentrop-Molotov germano-rus, care deși era intitulat „de neagresiune”, avea o
anexă imperialistă secretă unde, Germania și Uniunea Sovietică s-au acordat
„expansionist”, germanii spre est și rușii spre vest.
Anexarea Crimeei
 Anexarea Crimeei de către Federația Rusă se referă la un proces politic, care a
avut loc în 2014, prin care Peninsula Crimeea, la acel timp parte a Ucrainei, a
intrat sub controlul Rusiei și a fost integrată ca doi subiecți federali - Republica
Crimeea și orașul federal Sevastopol. Anterior Rusia a semnat tratatul de
frontieră cu Ucraina și Memorandumul de la Budapesta prin care garanta
integritatea teritorială a Ucrainei.
 Cauze si pretexte: Crimeea este o zona majoritar rusească, populatia fiind
compusă din 58,32% ruși, 24,32% ucraineni și 12,03% tătari (populatia tatara,
desi majoritara nu mult timp in urma, a scazut dramatic de-a lungul ultimului
secol datorita pogromului rusesc). Peninsula Crimeea este o zonă cu mare
importanță socio-economică pentru Rusia. Forțele separatiste (pro-ruse) din
Crimeea au susținut aderarea la Rusia.
Bibliografie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Democrat%C
4%83_German%C4%83
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Germania
 http://stiri.tvr.ro/patru-imperii-au-disparut-dupa-
primul-razboi-mondial_53636.html#view
 http://crispedia.ro/noile-frontiere-si-noile-state-dupa-
primul-razboi-mondial/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Transilvaniei_cu_
Rom%C3%A2nia
 https://nato.md/un-an-de-la-anexarea-crimeei-
justificarile-si-argumentele-kremlinului/