Obiceiuri de Paste

• Cea mai mare sarbatoare a

crestinilor, Invierea Domnului, este
prilejul, pentru romani, de a trai
clipe de bucurie sfanta, dar si de a
sarbatori in cadrul comunitatii.
• Pastele, cum denumesc romanii
sarbatoarea Invierii, isi
are etimologia in cuvantulebraic
pesah, trecere. Pastele evreilor
marca trecerea poporului ales prin
Marea Rosie, din robia Egiptului,
in pamantul fagaduintei, Canaan.
Pastele crestinilor este, in primul
rand, sarbatoarea Invierii
Domnului, dupa al carui model vor
invia toti crestinii.
 Sfintele slujbe
• Ultima saptamana din Postul
Pastelui se numeste
"Saptamana Patimilor" si
incepe in duminica Floriilor,
duminica in care se
comemoreaza intrarea lui Iisus
in Ierusalim. "Saptamana
Patimilor" comemoreaza
prinderea lui Iisus, crucificarea
si moartea Lui. In acesta ultima
saptamana, multe biserici tin
slujbe in fiecare seara, slujbe
numite "Denie". De luni pana joi
se comemoreaza ultima masa,
prinderea si inchiderea lui Iisus.
Ziua de joi se numeste "Joia
Mare". Vineri, numita "Vinerea
Mare" se comemoreaza
crucificarea si moartea lui Iisus
pe cruce. In acesta zi, se tine
"post negru", adica nu se
mananca nimic.
 Duminica Floriilor
• Intrarea Domnului Iisus Hristos în
Ierusalim este singurul moment
din viata Sa pamanteasca în care
a acceptat sa fie aclamat ca
Imparat.In aceasta zi, denumita si
Duminica Stalparilor, se sfintesc,
prin rugaciune si stropire cu
agheasma, ramuri înmugurite de
salcie, care se împart crestinilor,
iar slujitorii Bisericii le tin in maini,
cu lumanari aprinse, ca simbol al
biruintei vietii asupra mortii.
Ramurile de salcie amintesc de
ramurile de finic si de maslin cu
care a fost intampinat Mantuitorul.
Cu acestea, dupa ce au fost
aduse la biserica spre a fi sfintite,
crestinii împodobesc icoanele,
usile si ferestrele.
 Bucate traditionale
• Masa tradițională
pentru Sfintele Paști
este alcătuită la creștinii
români din: drob de
miel, ciorbă de miel,
friptură de miel, ca
dulciuri se
mănâncă cozonacul cu
diverse umpluturi
și pasca cu brânză.
Alături de aceste
bucate se
pregătesc ouă roșii.
 Ouale rosii
• Tradiția populară spune că, la
răstignirea lui Iisus Hristos,
Maica Domnului a adus un coș
cu ouă pe care a vrut să le dea
paznicilor. Aceștia au refuzat
darul, batjocorindu-L și mai
mult pe Iisus. Plângând în
hohote, Maica Domnului a
lăsat coșul la picioarele
Răstignitului. Sângele, șiroind
din trup, a împestrițat ouăle.
Uitându-se la ele, Iisus Hristos
a șoptit că din acea zi toți
creștinii vor vopsi ouă roșii. În
felul acesta, ouăle roșii au
devenit un simbol al Învierii
Mântuitorului.
 Mielul de Pasti la crestini

•
Pentru crestini, Sfintele Pasti este tot o trecere de la
moarte la viata. Prin Pasti noi praznuim moartea si
Invierea lui Hristos. Profetul Isaia, vorbind despre patima
Domnului spune: "ca un miel spre junghiere s-a
adus...“.Deci, pentru crestini, Hristos devine Mielul care
Se jertfeste pentru mantuirea neamului omenesc.
 Prima zi de Paste
• Tradiţia spune că în
dimineaţa primei zile de
Paşte e bine să ne
spălăm după un anumit
ritual. Se pun într-un
lighean un ou roşu şi o
monedă de argint apoi
se toarnă apă din
fântână. În unele zone,
în lighean se pune şi o
crenguţă de busuioc.
Bătrânii spun că aceast
obicei te fereşte de
boli.
 A doua zi de Paste
• In mai multe zone ale
tarii exista obiceiul ca a
doua zi de Pasti, tinerii
sa stropeasca fetele, iar
acestea la randul lor sa
le dea baietilor de baut
si sa le ofere daruri,
caci se crede ca nici
unei fete nu-i va merge
bine daca nu este
udata. Inainte vreme,
stropitul se facea cu
apa de fantana; astazi
este datina ca fetele sa
fie udate cu apa de
colonie.
 Lumanarea de Inviere
• In noaptea de Inviere
fiecare credincios poarta
in mina o luminare, pe
care o va aprinde din
lumina adusa de preot
de pe masa Sfintului
Altar. Aceasta luminare
este simbolul Invierii, al
biruintei vietii asupra
mortii si a luminii lui
Hristos asupra
intunericului pacatului.
 Masa de Paste
• Intorsi de la biserica, membrii
familiei se asaza la masa, gustand
mai intai din ouale si pasca sfintite.
Dupa ce isi potolesc foamea
ciocnesc cate un pahar de bautura.
Ouale se ciocnesc dupa un anumit
ritual: persoana mai in virsta (de
obicei barbatul) ciocneste capul
oului de capul oului tinut in mina de
un comesean, in timp ce rosteste
cunoscuta formula <>, la care se
raspunde cu: <>. Dupa credinta
populara, e bine de tinut minte cu
cine ai ciocnit intai pentru ca, daca
din intamplare te ratacesti in vreo
padure, n-ai decit sa-ti amintesti cu
cine ai ciocnit intai de Pasti, si
imediat gasesti drumul pe unde ai
venit. Masa din prima zi de Pasti
este un prilej de reunire a familiei,
decurgand dupa un adevarat ritual.