Sunteți pe pagina 1din 9

Potentialul de electrod

Sisteme electrochimice
Pile electrice
• Teoria modernă redox sau teoria electroionică are la bază următoarele idei:
• fenomenele redox sunt procese care au loc la schimbarea valenţei a cel puţin două elemente;
• fenomenele de oxidare şi reducere sunt simultane (în timp ce un element se oxidează, un altul se reduce);
• Prin oxidare se înţelege fenomenul de cedare a electronilor la:

2e
S2  S0
• a. trecerea unui ion negativ în atom neutru: 
S0 
 S 4
4e
Na 0 

 Na 
1e

• b. trecerea unui atom neutru în ion pozitiv:S4  


 S6
2e

• c. creşterea sarcinii pozitive a unui ion:


• rol de oxidant poate avea orice particulă (atom sau ion) care acceptă electroni (se reduce);
• Prin reducere se înţelege fenomenul de acceptare1e a electronilor
Fe 3 

 Fe 2  la:
N 5 3e


 N 2
 

• a. micşorarea valenţei unui ion pozitiv: S 4 


 S0 
4e
 S2
2e

 
5e
• b. trecerea unui ion pozitiv în atom neutru şi apoi în ion negativ: N 5  N 0 
 N 3
3e

• Rol de reducător poate avea orice particulă care cedează electroni (se oxidează).
În majoritatea cazurilor cele două procese nu pot fi separate cu excepţia electrolizei şi surselor electrochimice de energie,
când aceste reacţii se desfăşoară separat la nivelul electrozilor şi se numesc procese de electrod.
Ecuatia lui Nernst
https://www.youtube.com/watch?v=EGFYS7PdIzA
+

+
PILE ELECTRICE

Sistemele capabile să transforme energia chimică în energie electrică se numesc pile electrice sau elemente galvanice.
La cei doi electrozi se produc reacţii de oxidoreducere:
- la electrodul pozitiv (catod) au loc reacţii de reducere a ionilor metalici din soluţie;Zn
- la electrodul negativ (anod) au loc reacţii de oxidare.

Forţa electromotoare a pilelor (E)


Zn C
_ u
_ + F.e.m. a unei pile , E, sa definit ca diferenţa de potenţial care ia naştere
Zn2+ _ + Cu
2+
între doi electrozi în circuitul deschis.
_ SO42- +
_ + În cazul pilei Daniel, pentru reacţia:
Sol. Sol.
_ + 
ZnSO4 CuSO4 Zn + Cu2+ Zn2+ + Cu
+
Pila Daniel se poate deduce ecuaţia lui Nernst:

RT a Cu 2  RT
E  E0  ln E0  ln K a
2F a Zn2  2F

În general ecuaţia lui Nernst se scrie astfel

E  E0 
RT a red
ln E  E0 
0,059 a red
lg
Curs
zF a ox z a ox 10
https://www.youtube.com/watch?v=HlGITf-rhCE
4.1.1. Potenţial de electrod

- potenţialul chimic al ionilor din reţeaua metalică, diferă de potenţialul ionilor din soluţie;
- condiţia de echilibru termodinamic cere o egalizare a potenţialelor chimice .

_ +
_ +- + _
_ -2e - + - + _
+ Zn
2+
_ Cu2+
+ _
_ + +-- + _
_ + Sol.+ + _
Sol.
_ + ZnSO4 + _
CuSO4
-+-

a) b)
Fig. 4.2 Formarea stratului dublu electric la electrozii de a) Zn şi b) Cu

RT a ox
ε  ε0  ln
zF a red

Dacă una din stările “ox” sau “red” este starea pură (metal pur), de exemplu ared=1, atunci:
RT
ε  ε 0  (4.6) ln a ox
zF
RT
• Pentru cazul a)
ε Zn  ε 0
Zn  ln a Zn(4.7)
2
2F
RT
• Pentru cazul b) ε Cu  ε 0cu  ln a Cu 2(4.8)
2F

• Observaţie
Nu se poate da o scară absolută a potenţialelor standard, dar se poate stabili o scară relativă a potenţialelor
4.1.2. Tipuri de electrozi reversibili

• Electrozi de specia întâi


• a) electrozi metalici în contact cu soluţia de electrolit care conţine ionii metalului respectiv
• b) electrozi de amalgam, unde unul din componenţi este mercurul, care funcţionează ca diluant pentru o serie de metale active
• c) electrozi de gaz: de hidrogen, oxigen, sau clor

Fig. 4.3 Electrodul de hidrogen


• Electrozi de specia a doua
• Aceşti electrozi constau dintr un metal în contact cu o sare a sa greu solubilă şi cu o soluţie care conţine anion comun cu sarea
• Sunt reversibili în raport cu anionul, ei se caracterizează printro mare stabilitate a potenţialului şi se utilizează ca electrozi de referinţă.

• Electrozi de specia a treia ( redox)


• Aceşti electrozi sunt alcătuiţi din plăci de metal (Pt sau Ag) introduse în soluţia care conţine ionii în două trepte de oxidare diferite.
• Electrozi de membrană sunt electrozii de sticlă a căror potenţial depinde de diferenţa de pH dintre cele două feţe.
4.1.3. Determinarea potenţialelor standard

Determinarea potenţialului standard al zincului ( Zn0)

 RT 
E  ε   ε    ε 0Zn2  ln a Zn2 
 2F 

Determinarea potenţialului standard al cuprului ( Cu0)

RT
E  ε   ε   ε 0Cu2   ln a Cu 2
2F

Determinându-se astfel potenţialele standard pentru diferite metale sau sisteme


redox, se realizează seria tensiunilor electrochimice în scara hidrogenului la 25ºC